Romanos 2

Jini wen bʌ tʼan (CTU76) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Jin cha'an jatyet mu' bʌ a sub i mul majchical jach bʌ a pi'ʌlob cha'an jach a wom a bajñel otsan a bʌ che' bajche' ajmel mulilet, mi' tsictiyel an a bajñel a mul je'el. Como jini mu' bʌ i sub i mul i pi'ʌlob lajalʌch mi' cha'len mulil bajche' mi' sube' an i cha'an i pi'ʌl.
1 Assim, és inescusável, ó homem, quem quer que sejas, que te arvoras em juiz. Naquilo que julgas a outrem, a ti mesmo te condenas; pois tu, que julgas, fazes as mesmas coisas que eles.
2 Pero la cujil isujm cha'an yoque tyoj mi' cha'len melojel Dios che' mi' mele' quixtyañu mu' bʌ i cha'len ili tyac.
2 Ora, sabemos que o juízo de Deus contra aqueles que fazem tais coisas corresponde à verdade.
3 Ixcu jatyet mu' bʌ a sub i mul a pi'ʌlob pero lajalʌch ma' bajñel cha'len, ¿ch'ujbi ba a puts'tyan i melojel Dios ma' lon al? Mach ch'ujbi.
3 Tu, ó homem, que julgas os que praticam tais coisas, mas as cometes também, pensas que escaparás ao juízo de Deus?
4 ¿Chʌncol ba a p'aje' i yutslel i pusic'al Dios? Mach'an ma' saj ña'tyan yubil chucoch ma'an mi' wa' melet. Chʌncol a lolon q'uel che' bajche' lolom jach i yutslel i pusic'al Dios. Pero cha'an ti caj i yutslel chʌncol i jal pijtyañet cha'an a q'uextyan a pensal cha'an a cʌye' a mul.
4 Ou desprezas as riquezas da sua bondade, tolerância e longanimidade, desconhecendo que a bondade de Deus te convida ao arrependimento?
5 Pero tsʌts a pusic'al. Mach a wom a q'uextyan a pensal cha'an a cʌye' a mul. Jin cha'an chʌncol jach a woc' isan a xot'mulil mu' bʌ a wersa xot'e' ti jim bʌ q'uin che' Dios mi quejel i yʌc' tyoj bʌ melojel bajche' yom.
5 Mas, pela tua obstinação e coração impenitente, vais acumulando ira contra ti, para o dia da cólera e da revelação do justo juízo de Deus,
6 Dios mi quejel i yʌq'uen jujuntiquil jiñʌch bajche' ti' cha'le.
6 que retribuirá a cada um segundo as suas obras:
7 Jini mu' bʌ i bele' cha'len wen bʌ cha'an wersa yom mi q'uejlel ti ñuc ti Dios yic'ot wersa yom jini wen tyac bʌ mach'ʌ yujil jilel, mi quejel i yʌq'uentyel i cuxtyʌlel mach'ʌ yujil jilel.
7 a vida eterna aos que, perseverando em fazer o bem, buscam a glória, a honra e a imortalidade;
8 Pero jini mu' bʌ i cha'leñob bajche' yom i bajñel i pusic'al, mach'ʌ ba'an mi' jaq'ue jini melel bʌ pero che' jach mi' cha'len mach bʌ wen bʌ, mi quejel i yubiñob i mich'lel Dios. Mi quejel i yʌq'uentyelob i xot'ob i mul.
8 mas ira e indignação aos contumazes, rebeldes à verdade e seguidores do mal.
9 Ñoj mach cujch i wocol yic'ot i pensal mi quejel i yubiñob jujuntiquil mu' bʌ i cha'len i simaronlel. Chʌ'ʌch mi quejel i ñaxan yubiñob jini israel bʌ quixtyañujob tsa' bʌ i cha'leyob simaronlel. Ti wi'il mi quejel i yubin jini mach bʌ israelobic.
9 Tribulação e angústia sobrevirão a todo aquele que pratica o mal, primeiro ao judeu e depois ao grego;
10 Pero jini israelob mu' bʌ i bele' cha'len wen bʌ mi quejel i sujbel ti ñuc, mi q'uejlel ti ñuc ti Dios. Mi quejel i yʌq'uentyelob i ñʌch'tyʌlel i pusic'al ti Dios. Ñaxan mi quejel i yʌq'uentyelob jini israel bʌ quixtyañujob, ti wi'il je'el jini mach bʌ israelobic.
10 mas glória, honra e paz a todo o que faz o bem, primeiro ao judeu e depois ao grego.
11 Como Dios junlajal mi' q'uel quixtyañujob.
11 Porque, diante de Deus, não há distinção de pessoas.
12 Ti pejtyelelob tsa' bʌ i cha'leyob mulil max tyo bʌ ubibil i cha'an i mandar Moisés mi quejel i lu' jilelob cha'an i mul. Dios mach'an mi quej i c'ʌñe' jini mandar tyac cha'an mi' melob. Jini tsa' bʌ i yubiyob jini mandar tyac, pero ti' cha'leyob mulil, Dios mi quejel i c'ʌñe' jini mandar cha'an mi' melob.
12 Todos os que sem a lei pecaram, sem aplicação da lei perecerão; e quantos pecaram sob o regime da lei, pela lei serão julgados.
13 Como mach'an mi q'uejlel ti tyoj ti Dios jini mu' jach bʌ i nʌch'tyan bajche' ts'ijbubil ti mandar. Pero mi q'uejlel ti tyoj jini mu' bʌ i ch'ujbin bajche' ts'ijbubil.
13 Porque diante de Deus não são justos os que ouvem a lei, mas serão tidos por justos os que praticam a lei.
14 Pero jini mach bʌ israelo' bʌ quixtyañu mach'ʌ ba'an i cha'an jini mandar tyac, che' ti i bajñel i pusic'al jach mi' cha'leñob che' bajche' ts'ijbubil ti mandar, che' bajche' an jini mandar tyac ti i pusic'al yubil.
14 Os pagãos, que não têm a lei, fazendo naturalmente as coisas que são da lei, embora não tenham a lei, a si mesmos servem de lei;
15 Cha'an ti caj i cha'libal mi' pʌs'ob che' bajche' ya' ts'ijbubil mandar tyac ti i pusic'al. Ti i pusic'al mi' ña'tyañob chʌ bʌ yom i cha'leñob. Ti i pusic'al mi' pensaliñob mi añob i mul o mi tyojʌch i cha'libal.
15 eles mostram que o objeto da lei está gravado nos seus corações, dando-lhes testemunho a sua consciência, bem como os seus raciocínios, com os quais se acusam ou se escusam mutuamente.
16 Chʌ'ʌch mi quejel i yujtyel ti jim bʌ q'uin che' Dios mi quejel i c'ʌñe' Jesucristo cha'an mi' melob quixtyañujob cha'an jini tsa' bʌ i mucu cha'leyob. Chʌ'ʌch mi yʌle' ti jini wen bʌ t'an cha'an laj cotyʌntyel chʌncol bʌ c sub majlel.
16 Isso aparecerá claramente no dia em que, segundo o meu Evangelho, Deus julgar as ações secretas dos homens, por Jesus Cristo.
17 Jini c pi'ʌlob, jini israel bʌ quixtyañujob, mi' xuc'chocoñob i bʌ ti i mandar Moisés. Mi' lolon chan isañob i bʌ cha'an weñʌch añob mi yʌlob cha'an i cha'añob Dios.
17 Mas tu, que és chamado judeu, e te apóias na lei, e te glorias de teu Deus;
18 Yujilob isujm chʌ bʌ yom Dios. Cha'an cʌntisʌbilob ti mandar tyac yujilob i yajcañob chʌ bʌ wen.
18 tu, que conheces a sua vontade, e instruído pela lei sabes aquilatar a diferença das coisas;
19 Mi' lolon ña'tyañob cha'an ch'ujbi i pʌse' i bijlel Dios jini mach'ʌ ba'an mi' ña'tyañob. Mi' lolon ña'tyañob cha'an mi' pʌs'eñob i sʌclel pañimil jini año' bʌ ti ic't'ojñal yubil. Chʌ'ʌch mi' lolon q'uelob i bʌ.
19 tu, que te ufanas de ser guia dos cegos, luzeiro dos que estão em trevas,
20 Mi' pensaliñob cha'an ajtyoj isayajob cha'an jini sojquemo' bʌ yic'ot mi yʌlob cha'an yujilob i cʌntisañob jini mach'ʌ cʌntisʌbilobic ti' t'an Dios. Mi' ña'tyañob cha'an ya' ti mandar tyac mi' tyajob i ña'tyʌbal yic'ot i sujmlel tyac.
20 doutor dos ignorantes, mestre dos simples, porque encontras na lei a regra da ciência e da verdade;
21 Mi chʌ'ʌch yujilob i cʌntisan yaño' bʌ, ¿chucoch ma'ix mi' bajñel cʌntisañob i bʌ che' jini? Mi yʌlob cha'an mach wen i cha'len xujch'. ¿Chucoch mi bajñel cha'leñob xujch' che' jini?
21 tu, que ensinas aos outros... não te ensinas a ti mesmo! Tu, que pregas que não se deve furtar, furtas!
22 Mi yʌlob cha'an mach wen mi' cha'leñob i tsuculel quixtyañujob. ¿Chucoch chʌ'ʌch mi' bajñel cha'leñob, che' jini? Mi' wen ts'a'q'uelob dios tyac melel bʌ ti c'ʌbʌl. Pero mi yochelob i xujch'iben chʌ bʌ an ya' ti i yotyotlel tyac.
22 Tu, que dizes que não se deve adulterar, adulteras! Tu, que abominas os ídolos, pilhas os seus templos!
23 Mi' wen chan isañob i bʌ cha'an cʌñʌlob i cha'an jini mandar tyac pero mi yʌc'ob ti wajlentyel Dios cha'an chʌncol i ñusañob jini mandar tyac.
23 Tu, que te glorias da lei, desonras a Deus pela transgressão da lei!
24 Jin cha'an an i sujmlel jini Ts'ijbubil bʌ i T'an Dios ba' mi yʌle': Jini mach bʌ israelobic bʌ quixtyañujob mi' tyaje' Dios ti leco bʌ t'an cha'an ti caj i cha'libal jini israelo' bʌ. Che' mi yʌle' ti Ts'ijbubil bʌ i T'an Dios.
24 Porque assim fala a Escritura: "Por vossa causa o nome de Deus é blasfemado entre os pagãos {Is 52,5}.
25 Como jini israel bʌ quixtyañujob melelʌch an i c'ʌjnibal tsep pʌchʌlel i cha'an mi ti' ts'ʌctisʌ ti pejtyelel bajche' xiq'uil ti i mandar Moisés mu' bʌ i jac'ob. Pero mi ti' ñusʌyob jini mandar tyac, che' bajche' mach'an ti tsepbenti i pʌchʌlel che' jini como chʌncol i yajñelob lajal bajche' mach bʌ israel bʌ quixtyañujob.
25 A circuncisão, em verdade, é proveitosa se guardares a lei. Mas, se fores transgressor da lei, serás, com tua circuncisão, um mero incircunciso.
26 Yic'ot je'el, mi jini mach bʌ tsepbil i pʌchʌlel bʌ quixtyañu, jiñʌch jini mach bʌ israelob, mi tyojʌch mi' cha'len bajche' mi yʌle' ti mandar, lajal mi quejel i q'uejlel che' bajche' jini tsepbil bʌ i pʌchʌlel aunque mach tsepbil i cha'an.
26 Se, portanto, o incircunciso observa os preceitos da lei, não será ele considerado como circunciso, apesar de sua incircuncisão?
27 Como che' ts'ʌcʌl mi' jac'ben jini mandar tyac jini mach bʌ israel bʌ quixtyañu jiñʌch jini mach bʌ tsepbil bʌ i pʌchʌlel, mi yʌc' ti tsictiyel la' mul jatyetla mu' bʌ la' ñusan mandar tyac, aunque an la' cha'an jini ts'ijbubil bʌ mandar yic'ot je'el tsepbil la' pʌchʌlel.
27 Ainda mais, o incircunciso de nascimento, cumprindo a lei, te julgará que, com a letra e com a circuncisão, és transgressor da lei.
28 I tyʌlel i cha'año' bʌ Dios jini israelob. Pero ma'ix mi yochel ti i cha'an bʌ Dios cha'an jach israel bʌ quixtyañu i tyat i ña' mi cha'an jach mi' ch'ʌm i marcajlel tsep pʌchʌlel ti i bʌc'tyal.
28 Não é verdadeiro judeu o que o é exteriormente, nem verdadeira circuncisão a que aparece exteriormente na carne.
29 Pero jini yoque israel bʌ quixtyañu jiñʌch jini tsa' bʌ yʌc'ʌ ti tyoj isʌntyel i pusic'al ti Ch'ujul bʌ i Ch'ujlel Dios mach ti mandar tyac jach tsa' bʌ ts'ijbunti ti quixtyañu. Jini yoque israel bʌ, mach'an mi sujbel ti wen ti quixtyañu, pero ti Dios.
29 Mas é judeu o que o é interiormente, e verdadeira circuncisão é a do coração, segundo o espírito da lei, e não segundo a letra. Tal judeu recebe o louvor não dos homens, e sim de Deus.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 2, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.