Mateus 9
Jini wen bʌ tʼan (CTU76) vs NVT
1 Jesús ti ochi ti barco. Ti c'axi ti junxej colem joyol bʌ ja'. Ya' ti c'oti ti i lumal.
1 Jesus entrou num barco e atravessou o mar até a cidade onde morava.
2 Ya' ti c'oti quixtyañujob tsa' bʌ i q'uecheyob tyʌlel juntiquil winic mach'ʌ ba'an i c'ʌjnibal yoc i c'ʌb. Tyots'ol ti yab ti' q'uecheyob tyʌlel. Che' ñac Jesús ti yilʌ cha'an ti' ch'ujbi jini quixtyañujob cha'an an i p'ʌtyʌlel i lajmisan jini c'am bʌ, ti' sube jini mach'ʌ ba'an i c'ʌjnibal yoc i c'ʌb: Pi'ʌl, tijicñisan a pusic'al. Ñusʌbilix a mul. Che' ti yʌlʌ Jesús.
2 Algumas pessoas lhe trouxeram um paralítico deitado numa maca. Ao ver a fé que eles tinham, Jesus disse ao paralítico: “Anime-se, filho! Seus pecados estão perdoados”.
3 Che' jini, ya'an cha'tiquil uxtiquil ajcʌntisajob cha'an i mandar israelob. Ti queji i pensaliñob ti' pusic'al: Jini winic chʌncol jach i cuye' i bʌ ti Dios. Che' ti' pensaliyob ti' pusic'al.
3 Alguns mestres da lei disseram a si mesmos: “Isso é blasfêmia!”.
4 Pero yujil isujm Jesús chʌ bʌ chʌncol i bajñel pensaliñob ti' pusic'al. Jin cha'an ti' subeyob: ¿Chucoch muq'uetla ti simaron bʌ pensal? che'en.
4 Jesus, percebendo o que pensavam, perguntou: “Por que vocês reagem com tanta maldade em seu coração?
5 ¿Baqui bʌ más wocol mic suben mi la' wʌl? ¿Más wocol ba mic suben ñusʌbilix a mul o más wocol ba mic suben, tyejchenix, cha'lenix xʌmbal? cho'on, che'en.
5 O que é mais fácil dizer: ‘Seus pecados estão perdoados’ ou ‘Levante-se e ande’?
6 Wale mi quej c pʌs'eñetla cha'an an c p'ʌtyʌlel cha'an mic ñusʌbeñob i mul año' bʌ ti mulawil, Joñon i Pi'ʌlon bʌ Quixtyañujob. Che' jini, ti' sube mach'ʌ ba'an i c'ʌjnibal yoc i c'ʌb: Mic subeñet, tyejchen. Ch'ʌmʌx majlel a wab. Cucux ti a wotyot. Che' ti yʌlʌ Jesús.
6 Mas eu lhes mostrarei que o Filho do Homem tem autoridade na terra para perdoar pecados”. Então disse ao paralítico: “Levante-se, pegue sua maca e vá para casa”.
7 Jini tsa' bʌ lajmisʌnti yoc i c'ʌb ti tyejchi. Ti majli ti yotyot.
7 O homem se levantou e foi para casa.
8 Che' ñac ti yilʌ quixtyañujob chʌ bʌ ti ujti, ti quejiyob ti bʌq'uen. Ti' subeyob i ñuclel Dios como tsiquil tsa'ix aq'uenti quixtyañu i p'ʌtyʌlel Dios cha'an mi' lajmisan quixtyañujob.
8 Ao ver isso, a multidão se encheu de temor e louvou a Deus por ele ter dado tal autoridade aos seres humanos.
9 Che' jini, ti loq'ui majlel Jesús ya'i. Ti yilʌ juntiquil xch'ʌm tyojoñel Mateo bʌ i c'aba'. Ya' buchul ba' mi' cha'leñob tyojoñel. Jesús ti' sube: Tsʌcleñon majlel, che'en. Che' jini Mateo ti tyejchi. Ti' tsʌcle majlel Jesús.
9 Enquanto Jesus caminhava, viu um homem chamado Mateus sentado onde se coletavam impostos. “Siga-me”, disse-lhe Jesus, e Mateus se levantou e o seguiu.
10 Ti ujti che' Jesús yic'ot ajcʌnt'añob i cha'an ti majliyob ti uch'el ya' ti yotyot Mateo. Ya'an je'el cabʌl xlot bʌ xch'ʌm tyojoñelob yic'ot yambʌ quixtyañujob añob i mul. Motin muc'ob ti uch'el.
10 Mais tarde, na casa de Mateus, Jesus e seus discípulos estavam à mesa, acompanhados de um grande número de cobradores de impostos e pecadores.
11 Che' ñac jini fariseojob ti' q'ueleyob ti' c'ajtibeyob ajcʌnt'añob i cha'an Jesús: ¿Bajche'qui isujm che' mi' pi'leñob ti uch'el la' maestro jini xlot bʌ xch'ʌm tyojoñelob yic'ot yambʌ xmulilob? Che' ti yʌlʌyob.
11 Quando os fariseus viram isso, perguntaram aos discípulos: “Por que o seu mestre come com cobradores de impostos e pecadores?”.
12 Jesús ti yubi bajche' ti subenti ajcʌnt'añob i cha'an. Jin cha'an ti' sube jini fariseojob: Jini c'oc'ob bʌ mach c'ʌjnibal mi ts'ʌcʌntyel, jin jach jini c'am'o' bʌ, che'en.
12 Jesus ouviu o que disseram e respondeu: “As pessoas saudáveis não precisam de médico, mas sim os doentes”.
13 Cucuxla. Pensalinla i sujmlel ili t'an ti' Ts'ijbubil bʌ i T'an Dios ba' mi yʌle': Jini com bʌ, jiñʌch cha'an mi la' p'untyan la' pi'ʌlob cha'an la' wom la' cotyañob. Más wen mij q'uele' che' bajche' mi la' wʌq'ueñon pulem bʌ c majtyan. Che' ts'ijbubil ti' t'an Dios. Che' ti yʌlʌ Jesús. Mach'an ti tyʌliyon c pʌye' mu' bʌ i lolon ale' ma'ix i mul. Pero ti tyʌliyon c pʌye' quixtyañujob año' bʌ i mul cha'an mi' q'uextyan i pensal i cʌye' i mul. Che' ti yʌlʌ Jesús.
13 E acrescentou: “Agora vão e aprendam o significado desta passagem das Escrituras: ‘Quero que demonstrem misericórdia, e não que ofereçam sacrifícios’. Pois não vim para chamar os justos, mas sim os pecadores”.
14 Jini ajcʌnt'añob i cha'an Juan tsa' bʌ yʌc'ʌ ch'ʌm ja' ti tyʌliyob ya' ba'an Jesús. Ti' c'ajtibe: ¿Bajche'qui isujm cha'an joñon lojon yic'ot fariseojob mi lojon cabʌl c cha'len ch'ajb cha'an mu' bʌ lojon j c'ux, mu' bʌ lojon cap pero mach'an ba' bʌ ora mi cha'leñob ch'ajb ajcʌnt'añob a cha'an? che'ob.
14 Os discípulos de João Batista foram a Jesus e lhe perguntaram: “Por que seus discípulos não têm o hábito de jejuar, como nós e os fariseus?”.
15 Jesús ti' subeyob: ¿Mu' ba i cha'leñob ch'ajb cha'an mu' bʌ i c'uxob, mu' bʌ i japob pʌyʌlo' bʌ ti q'uiñejel ñujpuñel che' ya' tyo an yic'otyob ajñujpuñel, ma' wʌl? Mach'an. Pero tyal tyo i yorojlel mi pʌjyel loq'uel ajñujpuñel ti tyojel quixtyañujob. Che' jini mi quejel i ch'ajbañob i bʌ. Che' ti yʌlʌ Jesús.
15 Jesus respondeu: “Por acaso os convidados de um casamento ficam de luto enquanto festejam com o noivo? Um dia, porém, o noivo lhes será tirado, e então jejuarão.
16 Ti' cha'le yambʌ lajoñel Jesús. Ti yʌlʌ: Mach'an majch mi' c'ʌñe' ts'iji' bʌ pisil cha'an mi lʌjwe' tsuculix bʌ i pislel. Muc' jach i cha' tsijlel loq'uel jini tsijib tyo bʌ che' mi' com'an. Che' jini más colemix mi loq'uel i tsijlemal. Che' ti yʌlʌ Jesús.
16 “Além disso, ninguém remendaria uma roupa velha usando pano novo. O pano rasgaria a roupa, deixando um buraco ainda maior.
17 Ti' cha'le yambʌ lajoñel. Ti yʌlʌ: Mach yom cojlic ochel ti tsucul bʌ pʌjchij bʌ yajnib che' chʌncol tyo i mejlel vino bʌ lembal. Como jini vino bʌ lembal mi yʌc' ti tyojmel tsucul bʌ pʌchij bʌ yajnib. Mi tyojmel yajnib. Che' jini mi bejquel. Jin cha'an yom mi yotsañob tsiji' bʌ vino ti tsiji' bʌ yajnib. Che' jini mi cʌñʌtyʌntyel vino yic'ot yajnib je'el cha'an mach jilic. Che' ti yʌlʌ Jesús.
17 “E ninguém colocaria vinho novo em velhos recipientes de couro. O couro se arrebentaria, deixando vazar o vinho, e os recipientes velhos se estragariam. Vinho novo é guardado em recipientes novos, para que ambos se conservem”.
18 Che' ñac mu' tyo ti t'an Jesús cha'an jini ujtyel bʌ yʌle', ya' ti c'oti juntiquil ñuc bʌ i ye'tyel ti templo israelob. Ti ñocle ti yebal yoc Jesús. Ti yʌlʌ: Ujtyel tyo i sajtyel quixicp'eñal. Pero muq'uic a tyʌlel a wʌc' a c'ʌb ti' pam i bʌc'tyal, mu' tyo i cha' cuxtiyel. Che' ti yʌlʌ jini ñuc bʌ ye'tyel.
18 Enquanto Jesus ainda falava, o líder da sinagoga local veio e se ajoelhou diante dele. “Minha filha acaba de morrer”, disse. “Mas, se o senhor vier e puser as mãos sobre ela, ela viverá.”
19 Che' jini, Jesús yic'ot ajcʌnt'añob i cha'an ti loq'uiyob majlel yic'ot jini ñuc bʌ i ye'tyel.
19 Então Jesus e seus discípulos se levantaram e foram com ele.
20 Che' ñac an ti bij Jesús ya' ti tyʌli juntiquil c'am bʌ x'ixic. C'ʌlʌ doce años ma' ti lajmi ti loq'uel i ch'ich'el. Ti tyʌli jini x'ixic ya' ti' pat Jesús. Ti' tyʌlbe i yoc i bujc Jesús.
20 Nesse instante, uma mulher que havia doze anos sofria de hemorragia se aproximou por trás dele e tocou na borda de seu manto,
21 Como jini x'ixic ti' bajñel pensali: Mi jinic jach mij c'otyel c tyʌlben i pislel Jesús mux c lajmel. Che' ti' pensali.
21 pois pensava: “Se eu apenas tocar em seu manto, serei curada”.
22 Jesús ti' sutqui i bʌ. Ti' q'uele jini x'ixic. Ti' sube: Tijicñisan a pusic'al, calobil. Tsa'ix lajmiyet cha'an ti a ch'ujbi mi quejel a lajmel mi ti a tyʌlʌ c bujc. Jin jach bʌ ora ti wa' lajmi jini x'ixic.
22 Jesus se voltou e, quando a viu, disse: “Filha, anime-se! Sua fé a curou”. A partir daquele momento, a mulher ficou curada.
23 Che' ñac ti c'oti Jesús ya' ti yotyot ñuc bʌ ye'tyel ti templo israelob, ti yilʌ ya'an ajnijca músicajob. Chajpʌbilob cha'an i majlelob yic'otyob i ch'ujñan ch'ujlelʌl. Mu' ti ñoj c'am bʌ uq'uel quixtyañujob.
23 Quando Jesus chegou à casa do líder da sinagoga, viu a multidão agitada e ouviu a música fúnebre.
24 Jesús ti' subeyob: Loq'uenla wʌ'i. Mach'an sajtyem ili xc'alʌl. Wʌyʌl jach. Che' ti yʌlʌ Jesús. Jini quixtyañujob ti' wajleyob Jesús como yujil isujm cha'an sajtyemix xc'alʌl.
24 “Saiam daqui!”, disse ele. “A menina não está morta; está apenas dormindo.” Os que estavam ali riram dele.
25 Pero Jesús ti' xiq'uiyob loq'uel. Che' jini ti ochi ya' ba'an xc'alʌl. Ti' chucbe i c'ʌb. Ti cha' cuxtiyi. Ti tyejchi jini xc'alʌl.
25 Depois que a multidão foi colocada para fora, Jesus entrou e tomou a menina pela mão, e ela se levantou.
26 Ti pujqui majlel t'an ti pejtyelel pañimil ya'i cha'an jini tsa' bʌ tsictiyi.
26 A notícia desse milagre se espalhou por toda a região.
27 Che' ti loq'ui Jesús ya'i ti' tsʌcleyob majlel cha'tiquil muts'ulo' bʌ i wut. C'am ti quejiyob ti t'an. Ti yʌlʌyob: Jesús, i jiñʌjlelet bʌ David, chocolet bʌ tyʌlel ti Dios, q'ueleyon lojon ti p'ump'un cha'an a cotyañon lojon. Che' ti yʌlʌyob.
27 Depois que Jesus saiu dali, dois cegos foram atrás dele, gritando: “Filho de Davi, tenha misericórdia de nós!”.
28 Che' ñac ti ochi Jesús ti otyot ti lʌc'ʌyob jini muts'ulo' bʌ i wut. Jesús ti' c'ajtibeyob: ¿Mu' ba la' ch'ujbin cha'an ch'ujbi c cha'libeñetla jini? Che' ti yʌlʌ Jesús. Ti' jac'ʌyob: Muc'ʌch, c Yum, che'ob.
28 Quando Jesus entrou em casa, os cegos se aproximaram, e ele lhes perguntou: “Vocês creem que eu posso fazê-los ver?”. “Sim, Senhor”, responderam eles.
29 Che' jini Jesús ti' tyʌlbeyob i wut. Ti yʌlʌ: La' lajmiquetla che' bajche' ti la' ch'ujbi. Che' ti yʌlʌ Jesús.
29 Ele tocou nos olhos dos dois e disse: “Seja feito conforme a sua fé”.
30 Ti c'oti i wut ti' cha'ticlelob. Che' jini Jesús ti' wersa subeyob: Ma' mi la' saj suben quixtyañujob bajche' tic lajmisʌbeyetla la' wut. Che' ti yʌlʌ Jesús.
30 Então os olhos deles se abriram e puderam ver. Jesus os advertiu severamente: “Não contem a ninguém”.
31 Pero ujtyel tyo i loq'uel ya' ba'an Jesús, ti quejiyob i wa' puque' majlel t'an ti pejtyelel pañimil bajche' ti lajmisʌntiyob.
31 Eles, porém, saíram e espalharam sua fama por toda a região.
32 Che' ñac chʌncol tyo i loq'uelob jini tsa' bʌ lajmisʌbentiyob i wut, ti c'oti ba'an Jesús cha'tiquil uxtiquil chʌncol bʌ i pʌye' tyʌlel juntiquil x'uma' am bʌ i xibʌjlel ti' pusic'al.
32 Quando partiram, foi levado a Jesus um homem que não conseguia falar porque estava possuído por um demônio.
33 Ora jach ti queji ti t'an jini x'uma' che' ñac Jesús ti' chocbe loq'uel i xibʌjlel ti' pusic'al. Tyoj bʌc'ñʌjel ti yubi quixtyañujob. Ti yʌlʌyob: Mach'an ba' bʌ ora ti niq'ui ujti ñuc bʌ ba'an lac pi'ʌlob israelob bajche' ujtyel la quilan, che'ob.
33 O demônio foi expulso e, em seguida, o homem começou a falar. As multidões ficaram admiradas. “Jamais aconteceu algo parecido em Israel!”, exclamavam.
34 Pero jini fariseojob ti yʌlʌyob: Ili winic mi' choque' loq'uel xibajob ti' p'ʌtyʌlel jach i yajaw xiba. Che' ti lolon alʌyob.
34 Os fariseus, contudo, disseram: “Ele expulsa demônios porque o príncipe dos demônios lhe dá poder”.
35 Jesús ti ñumi majlel ti pejtyelel lum tyac yic'ot ti ajchumtyʌl tyac. Ya' ti ochi ti jujump'ej i templo israelob cha'an i cʌntisañob jini wen t'an bajche' chʌncol ti yumintyel Dios am bʌ ti panchan. Ti' lajmisʌbeyob ba'ic jach bʌ c'am'an yic'ot wocol tyac.
35 Jesus andava por todas as cidades e todos os povoados da região, ensinando nas sinagogas, anunciando as boas-novas do reino e curando todo tipo de enfermidade e doença.
36 Che' ñac ti yilʌ Jesús bajche' mi' much'quiñob i bʌ quixtyañujob ba'ical jach ti ñumi majlel ti cʌntisa, ti' wen p'untyʌyob cha'an yom i cotyañob ti' wocol. Wen p'ump'uñob bajche' ti' ñusʌyob q'uin. Ch'ʌjyemob. C'uñob ti' bʌc'tyal. Ti yilʌyob che' bajche' tiñʌme'ob mach'ʌ ba'an ajcʌñʌtya i cha'an. [Tiñʌme' yom i yʌle' oveja.]
36 Quando viu as multidões, teve compaixão delas, pois estavam confusas e desamparadas, como ovelhas sem pastor.
37 Ti' sube ajcʌnt'añob i cha'an: Melel an cabʌl c'ajbal pero mach'an cabʌl xc'ajbalob, che'en. Jiñʌch yom i yʌl che' bajche' an cabʌl yom bʌ i cotyʌntyel, cha'an jach ma'ix cabʌl ajsubt'añob.
37 Disse aos discípulos: “A colheita é grande, mas os trabalhadores são poucos.
38 Jin cha'an c'ajtibenla Dios como jiñʌch i yum c'ajbal cha'an i choque' majlel ajtroñelob ti c'ajbal. Che' ti yʌlʌ Jesús.
38 Orem ao Senhor da colheita; peçam que ele envie mais trabalhadores para seus campos”.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.