Mateus 19
Jini wen bʌ tʼan (CTU76) vs NTLH
1 Che' ñac ti ujti Jesús i subeñob ili t'an ti loq'ui majlel ti Galilea. Ti majli ya' ti pañimil Judea bʌ i c'aba' ya' ti junxejlel ja' Jordán bʌ i c'aba'.
1 Depois de dizer isso, Jesus saiu da Galileia e foi para a região da Judeia que fica no lado leste do rio Jordão.
2 Cabʌl quixtyañu ti' tsʌcleyob majlel. Ya'i ti' lajmisʌyob.
2 Uma grande multidão o seguiu, e ali ele curou os doentes.
3 Che' jini cha'tiquil uxtiquil fariseo ti tyʌli ba'an Jesús cha'an jach yom i yilpusic'len Jesús cha'an yom i contrajiñob ti t'an. Jin cha'an ti' c'ajtibeyob: ¿Ch'ujbi ba i cʌy i yijñam winic che' mi yʌq'uentyel i juñilel cha'an tsiquil cʌyʌlix i cha'an cha'an che' jach yom? che'ob.
3 Alguns fariseus chegaram perto dele e, querendo conseguir alguma prova contra ele, perguntaram: — Será que pela nossa
4 Jesús ti' jac'ʌ: ¿Mach'a ba'an ti la' q'uele ti Ts'ijbubil bʌ i T'an Dios cha'an jini tsa' bʌ i mele quixtyañujob ti' mele winic yic'ot x'ixic? che'en.
4 Jesus respondeu:
5 Ya' mi yʌle' je'el: Jin cha'an jini winic mi' cʌy i tyat i ña' cha'an mi yajñel yic'ot i yijñam. Che' bajche' juntiquil jach bʌ quixtyañu mi yajñel.
5 E Deus disse: “Por isso o homem deixa o seu pai e a sua mãe para se unir com a sua mulher, e os dois se tornam uma só pessoa.”
6 Che' bajche' mach bej cha'tiquilob pero juntiquil jach bʌ quixtyañu yubil. Jin cha'an mach yom i cha' t'oxe' winic jini tsa' bʌ i much'qui Dios. Che' ti yʌlʌ Jesús.
6 Assim já não são duas pessoas, mas uma só. Portanto, que ninguém separe o que Deus uniu.
7 Jini fariseojob ti' sube Jesús: Mi chʌ'ʌch yom, ¿chucoch che' jini ti' xiq'uiyob Moisés winicob cha'an i melben i juñilel ba' mi yʌl cʌyʌlix x'ixic? Che' jini ch'ujbiyix i cʌye', che' ti yʌlʌ Moisés, che'ob.
7 Os fariseus perguntaram: — Nesse caso, por que é que Moisés permitiu ao homem mandar a sua esposa embora se der a ela um documento de divórcio?
8 Jesús ti' sube: Cha'an tsʌts la' pusic'al jin cha'an ti yʌq'ueyetla Moisés jini t'an cha'an ch'ujbiyic i cʌye' i yijñam winic che' mi yʌq'uen i juñilel. Pero mach che'iqui ti tyejchibal mulawil, che'en.
8 Jesus respondeu:
9 Pero joñon mic subeñetla mi juntiquil winic mi' cʌy i yijñam cha'an i pʌye' yambʌ x'ixic che' mach cha'anic ti' cha'le i tsuculel yic'ot yambʌ winic jini i yijñam, che' jach chʌncol i cha'len i tsuculel jini winic. Yic'ot majchical jach mi' pʌye' cʌyʌl bʌ x'ixic mi' cha'len i tsuculel je'el, che'en.
9 Portanto, eu afirmo a vocês o seguinte: o homem que mandar a sua esposa embora, a não ser em caso de adultério, se tornará adúltero se casar com outra mulher.
10 Che' jini, jini ajcʌnt'añob i cha'an ti queji i subeñob Jesús. Mi chʌ'ʌch wersa yom i yajñel winic yic'ot i yijñam c'o'ojl más wen mach'an mi' pʌye' i yijñam winic, che'ob.
10 Os discípulos de Jesus disseram: — Se é esta a situação entre o homem e a sua esposa, então é melhor não casar.
11 Jesús ti' jac'ʌ: Mach ti pejtyelel ch'ujbi i yajñel ti i bajñelil. Jini jach jini mu' bʌ yʌq'uentyelob ti Dios i yajñel ti i bajñelil.
11 Jesus respondeu:
12 An ti chajp ti chajp chʌ bʌ och mach'an mi' pʌyob i yijñam winicob. An winic mach'ʌ ba'an ts'ʌcʌl i bʌc'tyal ti ch'ocʌyob. An yaño' bʌ ti tsepbentiyob i bʌc'tyal. An yaño' bʌ cha'an yʌlol jach i cha'an mach yom i pʌy i yijñam cha'an mach'an chʌ bʌ mi' mʌctyʌben cha'an ti caj mi yumin Dios am bʌ ti panchan. Jin cha'an majchical jach mach yom i pʌye' i yijñam cha'an ti caj i troñel Dios, weñʌch mi bajñel ajñel. Che' ti yʌlʌ Jesús.
12 Pois há razões diferentes que tornam alguns homens incapazes para o casamento: uns, porque nasceram assim; outros, porque foram castrados; e outros ainda não casam por causa do
13 Che' jini, quixtyañujob ti' pʌyʌyob tyʌlel alp'eñalob ya' ba'an Jesús cha'an mi yʌc' i c'ʌb ti' pam i jol yic'ot cha'an mi' tyajob ti oración jini alp'eñalob. Pero jini ajcʌnt'añob i cha'an Jesús ti queji i tic'ob jini tsa' bʌ i pʌyob tyʌlel.
13 Depois disso, algumas pessoas levaram as suas crianças para Jesus pôr as mãos sobre elas e orar, mas os discípulos repreenderam as pessoas que fizeram isso.
14 Pero Jesús ti' subeyob jini ajcʌnt'añob i cha'an: Ac'ʌla tyʌlel ba'añon jini alp'eñalob. Mach la' tic'ob. Como jini mu' bʌ i yumiñob Dios mi yajñel bajche' alp'eñalob. Che' ti yʌlʌ Jesús.
14 Aí ele disse:
15 Ti yʌc'ʌ i c'ʌb ti' pam i jol alp'eñalob. Che' jini ti loq'ui majlel Jesús ya'i.
15 Então Jesus pôs as mãos sobre elas e foi embora.
16 Juntiquil colem alob ti majli i pejcan Jesús. Ti yʌlʌ: Weñet bʌ maestro, ¿chuquiyes wen bʌ yom c cha'len cha'an c tyaje' j cuxtyʌlel mach'ʌ yujil jilel? che'en.
16 Certa vez um homem chegou perto de Jesus e perguntou: — Mestre, o que devo fazer de bom para conseguir a vida eterna?
17 Jesús ti' sube: ¿Chucoch ma pejcañon ti weñon? An jach juntiquil wen bʌ, jiñʌch Dios. Pero mi a wom a tyaje' a cuxtyʌlel mach'ʌ yujil jilel, jac'ben jini mandar tyac, che'en.
17 Jesus respondeu:
18 Jini alob ti yʌlʌ: ¿Baqui bʌ mandar tyac? che'en. Jesús ti' sube: Mach a cha'len tsʌnsa, mach a pejcan yambʌ x'ixic, mach a cha'len xujch', mach a jop'ben i mul a pi'ʌl,
18 — Que mandamentos? — perguntou ele. Jesus respondeu:
19 ac'ʌ ti ñuc a tyat a ña', p'untyan a pi'ʌlob ti chumtyʌl che' bajche' ma' bajñel p'untyan a bʌ. Che' ti yʌlʌ Jesús.
19 respeite o seu pai e a sua mãe e ame os outros como você ama a você mesmo.”
20 Jini alob ti yʌlʌ: Tsa'ʌch c lu' ch'ujbi ti pejtyelel jini c'ʌlʌ che' ñac alʌlon tyo, che'en. ¿Chutyoqui yambʌ yom c cha'len? che'en.
20 — Eu tenho obedecido a todos esses mandamentos! — respondeu o moço. — O que mais me falta fazer?
21 Jesús ti' sube: Mi a wom ts'ʌcʌl bʌ i yutslel a pusic'al, cucu, choño chʌ bʌ yes an a cha'an, aq'ueñob jini p'ump'uño' bʌ. Mi chʌ'ʌch ma' cha'len, mi quejel a wʌq'uentyel cabʌl chʌ bʌ an a cha'an ya' ti panchan. Che' jini, la'. Tsʌcleñon majlel. Che' ti yʌlʌ Jesús.
21 Jesus respondeu:
22 Pero che' ñac ti yubi ili t'an, ñoj ch'ʌjyem ti cha' sujti jini alob como an cabʌl chʌ bʌ an i cha'an.
22 Quando o moço ouviu isso, foi embora triste, pois era muito rico.
23 Che' jini Jesús ti' sube ajcʌnt'añob i cha'an: Melel mic subeñetla, ñoj wocol mi yochelob ti yumintyel Dios am bʌ ti panchan jini ricojo' bʌ, che'en.
23 Jesus então disse aos discípulos:
24 Mic cha' ale': Más wocol mi yochel rico bʌ quixtyañu ti yumintyel Dios bajche' mi ñumel juncojt colem animal camello bʌ i c'aba' ti i ch'ub junts'ijt acuxan. Che' ti yʌlʌ Jesús.
24 E digo ainda que é mais difícil um rico entrar no Reino de Deus do que um camelo passar pelo fundo de uma agulha.
25 Che' ñac ti yubiyob ili t'an, tyoj bʌc'ñʌjelob jini ajcʌnt'añob i cha'an Jesús. Ti queji i c'ajtibeñob i bʌ: ¿Majchqui ch'ujbi i tyaje' i cotyʌntyel, che' jini? che'ob.
25 Quando ouviram isso, os discípulos ficaram muito admirados e perguntavam: — Então, quem é que pode se salvar?
26 Jesús ti' ch'uj q'ueleyob. Ti' sube: Winicob mach ch'ujbi i cha'leñob. Pero Dios, mach'an mach bʌ ch'ujbi i cha'len, che'en.
26 Jesus olhou para eles e respondeu:
27 Pedro ti' sube Jesús: C Yum, joñon lojon tsa'ix c lu' cʌyʌ lojon ti pejtyelel chʌ bʌ an lojon c cha'an cha'an lojon c tsʌcleñet majlel. ¿Chuqui mi quejel lojon cʌq'uentyel? che'en.
27 Aí Pedro disse: — Veja! Nós deixamos tudo e seguimos o senhor. O que é que nós vamos ganhar?
28 Jesús ti yʌlʌ: Melel mic subeñetla, che' ti jim bʌ ora che' mi quejel i tsijibtisʌntyel pejtyel chʌ bʌ an, che' ya' buchulon Joñon i Pi'ʌlon bʌ Quixtyañujob ya' tic buchlib cha'an tsiquil c ñuclel, che' jini jatyetla tsa' bʌ la' tsʌcleyon mi quejel la' cha'len buchtyʌl je'el ya' ti doce la' buchlib tyac cha'an mi la' melob jini docemujch'ob i jiñʌjlel Israel.
28 Jesus respondeu:
29 Ti pejtyelel tsa' bʌ i cʌyʌyob i yotyot, mi yʌscuñob, mi i chichob, mi yijts'iñob, mi i tyat, mi i ña', mi yijñam, mi yalobilob, mi i lumal cha'an ti caj mi yumiñon, mi quejel i yʌq'uentyel yambʌ cien i ñumenlel che' bajche' tsa' bʌ i cʌyʌ. Yic'ot je'el ti tyal tyo bʌ ora mi quejel i yʌq'uentyel i cuxtyʌlel mach'ʌ yujil jilel.
29 E todos os que, por minha causa, deixarem casas, irmãos, irmãs, pai, mãe, filhos ou terras receberão cem vezes mais e também a vida eterna.
30 Pero cabʌl mach'ʌ ba'an mi q'uejlel ti ñuc wʌ' ti mulawil wale mi quejel i q'uejlel ti ñuc ya' ti panchan. Cabʌl mu' bʌ i q'uejlel ti ñuc wale, mach'an mi quejel i q'uejlel ti ñuc che' mi' cha'len yumʌl Dios, che' mi quejel i lu' tsijibtisʌntyel pejtyelel chʌ bʌ an. Che' ti yʌlʌ Jesús.
30 Muitos que agora são os primeiros serão os últimos, e muitos que agora são os últimos serão os primeiros.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.