Tiago 2
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs NTLH
1 Cuꞌma̱ tyaꞌa ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Jesucristo nu Xuꞌna na, nu ntucua Ni ca su tsoꞌo tsa ñaꞌa̱ nde cua̱, ná tsoꞌo si xaꞌ ñaꞌa̱ ntsuꞌu tyiquee ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ xi scaa ñati̱; stuꞌba ti cuaꞌni ma̱ loꞌo cua ñaꞌa̱ ca ñati̱, tsoꞌo la.
1 Meus irmãos, vocês que creem no nosso glorioso Senhor Jesus Cristo, nunca tratem as pessoas de modo diferente por causa da aparência delas.
2 Ná tyiqueeꞌ ca̱a̱ tyu̱u̱ lo ñati̱ ca su ndyuꞌu tiꞌi̱ ma̱, masi nguꞌ culiyaꞌ nu ntsuꞌu cuiꞌ oro sne yaꞌ nguꞌ, cuati tsoꞌo tsa ñaꞌa̱ steꞌ nguꞌ, masi nguꞌ tiꞌi nu ngusu̱ tsa steꞌ nguꞌ.
2 Por exemplo, entra na reunião de vocês um homem com anéis de ouro e bem-vestido, e entra também outro, pobre e vestindo roupas velhas.
3 Ná tsoꞌo si lye tsa cuaꞌni chi̱ ma̱ loo sca ñati̱ nu nchcuꞌ lateꞌ nu tsoꞌo tsa ñaꞌa̱. Ná tsoꞌo ñacui̱ ma̱ jiꞌi̱ nu culiyaꞌ biꞌ: “Tyucua xi lo yaca xlya tsoꞌo re, cusuꞌ”, si ñacui̱ ma̱ jiꞌi̱ sca nguꞌ tiꞌi ndiꞌya̱: “Ndacua ti tyu̱ nuꞌu̱. Cuaꞌa̱ xi, masi lo yuu ti cua”.
3 Digamos que vocês tratam melhor o que está bem-vestido e dizem: “Este é o melhor lugar; sente-se aqui”, mas dizem ao pobre: “Fique de pé” ou “Sente-se aí no chão, perto dos meus pés.”
4 Ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ ma̱ liꞌ, xquiꞌya chaꞌ xaꞌ ñaꞌa̱ ntsuꞌu tyiquee ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ xi scaa ñati̱, loꞌo juaꞌa̱ cuxi ti ntsuꞌu tyiquee ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ nu xaꞌ ñati̱ biꞌ liꞌ.
4 Nesse caso vocês estão fazendo diferença entre vocês mesmos e estão se baseando em maus motivos para julgar o valor dos outros.
5 Cuꞌma̱ nguꞌ tyaꞌa na nu tyacaꞌa tsa ma̱ ꞌna, cuiꞌya ma̱ cuentya jiꞌi̱ chaꞌ re: Cua ngusubi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ ñati̱ tiꞌi chaꞌ taca xñi tsoꞌo nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni; ta Ni chalyuu tsoꞌo jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ, la cuiꞌ chalyuu nu nacui̱ Ni chaꞌ caja jiꞌi̱ ñati̱ nu ntsuꞌu tsa tyiquee ñaꞌa̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni. Masi tiꞌi tsa ñati̱ biꞌ nde chalyuu, pana culiyaꞌ nguꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
5 Escutem, meus queridos irmãos! Deus escolheu os pobres deste mundo para serem ricos na fé e para possuírem o Reino que ele prometeu aos que o amam.
6 Ná tsoꞌo ndyuꞌni cuꞌma̱, chaꞌ tiꞌí tiꞌ ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi. Xcuane naꞌ sca chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ lacua: ¿Ha siꞌi nu culiyaꞌ laca nu tiꞌí tiꞌ jiꞌi̱ ma? ¿Ha siꞌi nu culiyaꞌ laca nu ndyaꞌa̱loꞌo jiꞌi̱ ma̱ ca slo nguꞌ tisiya?
6 No entanto, vocês desprezam os pobres. Por acaso, não são os ricos que exploram vocês e os arrastam para serem julgados nos tribunais?
7 La cuiꞌ nguꞌ biꞌ laca nu nchcuiꞌ tsa chaꞌ cuxi jiꞌi̱ ycuiꞌ Jesús nu ntsuꞌu tsa chaꞌ jiꞌna loꞌo.
7 São eles que falam mal do bom nome que Deus deu a vocês.
8 Tsoꞌo tsa si chañi chaꞌ ndaquiyaꞌ ma̱ chaꞌ cusuꞌ nu nscua tya clyo la; ndiꞌya̱ nchcuiꞌ chaꞌ biꞌ: “Ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni tyaꞌna tiꞌ na jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ na, ñiꞌya̱ laca si nduꞌni tyaꞌna tiꞌ na jiꞌi̱ ycuiꞌ ca na”, nacui̱ quityi.
8 Se vocês obedecerem à lei do Reino, estarão fazendo o que devem, pois nas Escrituras Sagradas está escrito: “Ame os outros como você ama a você mesmo.”
9 Si xaꞌ ca ñaꞌa̱ nduꞌni ma̱ loꞌo xi scaa ñati̱, cuxi nduꞌni ma̱ liꞌ, ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ ma̱ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi liꞌ; la cuiꞌ juaꞌa̱ ndyuꞌu chaꞌ nu nscua lo quityi cusuꞌ biꞌ.
9 Mas, se vocês tratam as pessoas pela aparência, estão pecando, e a lei os condena como culpados.
10 Ñati̱ nu ndaquiyaꞌ lcaa cña nu ngulo ycuiꞌ Ndyosi jiꞌna chaꞌ cuaꞌni na, loꞌo liꞌ ntsuꞌu masi sca ti chaꞌ cuxi nu ndyuꞌni nguꞌ biꞌ, sca ti cuayáꞌ ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ nguꞌ, ñiꞌya̱ laca si ná ndaquiyaꞌ nguꞌ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ lcaa cña nu cua ngulo ycuiꞌ Ni jiꞌna.
10 Porque quem quebra um só mandamento da lei é culpado de quebrar todos.
11 Ycuiꞌ Ndyosi laca nu cua nacui̱ tyucuaa lo chaꞌ ndiꞌya̱: “Ná tyuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo clyoꞌo xaꞌ ñati̱”, nacui̱ Ni; loꞌo juaꞌa̱: “Ná cujuii ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱”, nacui̱ Ni. Si cujuii ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱, ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ ma̱ lacua, masi ná ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo clyoꞌo xaꞌ ñati̱; sca ti cuayáꞌ cua ndyaꞌa̱chu̱ꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu cua nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo na liꞌ.
11 Pois o mesmo que disse: “Não cometa adultério” também disse: “Não mate”. Mesmo que você não cometa adultério, será culpado de quebrar a lei se matar.
12 Cua nda Jesús sca chaꞌ tsoꞌo chaꞌ tyanu neꞌ cresiya jiꞌna, chaꞌ xtyucua jiꞌna chaꞌ taca tyiꞌi̱ tyiquee na tsoꞌo ti. Ngaꞌa̱ chaꞌ chcuiꞌ tsoꞌo na, juaꞌa̱ ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni na chaꞌ tsoꞌo loꞌo ndiꞌi̱ na chalyuu, chaꞌ cua tyalaa ti tsa̱ nu loꞌo cuaꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌi̱ lcaa ñati̱ chalyuu.
12 Falem e vivam como pessoas que serão julgadas pela lei que nos dá a liberdade.
13 Loꞌo liꞌ si ná nguaꞌni tyaꞌna tiꞌ na jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ na, ná taca cuaꞌni tyaꞌna tiꞌ Ni jiꞌna loꞌo cuaꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌna; pana ñati̱ nu nguaꞌni tyaꞌna tiꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ni, biꞌ ñati̱ laca nu tsoꞌo la caca chaꞌ jiꞌi̱ hora loꞌo cuaꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌi̱ ñati̱.
13 Quando Deus julgar, não terá misericórdia das pessoas que não tiveram misericórdia dos outros. Mas as pessoas que tiveram misericórdia dos outros não serão condenadas no Dia do Juízo Final.
14 Cuꞌma̱ tyaꞌa ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, ná taca ñacui̱ na chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ jiꞌna loꞌo Jesús, si ná loꞌo nduꞌni na chaꞌ tsoꞌo nu xtyucua jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ na. Sca ti ngusñi tsoꞌo na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, si cuaꞌni na chaꞌ tsoꞌo juaꞌa̱; liꞌ tyajaꞌa̱ Ni cuaꞌni lyaá Ni jiꞌna.
14 Meus irmãos, que adianta alguém dizer que tem fé se ela não vier acompanhada de ações? Será que essa fé pode salvá-lo?
15 Ná tyiqueeꞌ ntsuꞌu nguꞌ tyaꞌa ndyuꞌu tiꞌi̱ ma̱ nu lyiji tsa steꞌ nguꞌ, nu lyiji tsa na cacu nguꞌ, masi quiꞌyu, masi cunaꞌa̱.
15 Por exemplo, pode haver irmãos ou irmãs que precisam de roupa e que não têm nada para comer.
16 Si chcuiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ biꞌ ndiꞌya̱: “Xtyucua Ni jiꞌi̱ ma̱”, ñacui̱ ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ, “cacuꞌ ma̱ steꞌ ma̱ chaꞌ caca chcatsu̱ ma̱, cacu tsoꞌo ma̱ tyaja”, ñacui̱ ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ, pana ná nda ma̱ na nu lyiji jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ, ¿ha tsoꞌo ntiꞌ ma̱ chaꞌ nchcuiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ juaꞌa̱? Ná tsoꞌo chcuiꞌ ma̱ juaꞌa̱, chaꞌ cua ngujlyaa tiꞌ ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi si chcuiꞌ ma̱ juaꞌa̱;
16 Se vocês não lhes dão o que eles precisam para viver, não adianta nada dizer: “Que Deus os abençoe! Vistam agasalhos e comam bem.”
17 ná taca ñacui̱ na jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ cua ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, si ná loꞌo cuaꞌni na chaꞌ tsoꞌo nu xtyucua jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ na.
17 Portanto, a fé é assim: se não vier acompanhada de ações, é coisa morta.
18 Ná tyiqueeꞌ ñacui̱ sca ñati̱ jiꞌna: “Tsoꞌo tsa ngusñi ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi tuꞌni. Pana nu naꞌ ni, ntiꞌ naꞌ chaꞌ cuayáꞌ tsa cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi masi cuaꞌni naꞌ xi chaꞌ tsoꞌo loꞌo ñati̱”, ñacui̱ nguꞌ. Tsoꞌo lacua. Ndiꞌya̱ chcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ: “Cachaꞌ ma̱ ꞌna lacua chaꞌ cua ngusñi ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni, masi ndyuꞌni ma̱ chaꞌ tsoꞌo loꞌo ñati̱; pana laja loꞌo ndyuꞌni tsoꞌo naꞌ loꞌo ñati̱, liꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ chañi chaꞌ ngusñi naꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni”, ñacui̱ naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
18 Mas alguém poderá dizer: “Você tem fé, e eu tenho ações.” E eu respondo: “Então me mostre como é possível ter fé sem que ela seja acompanhada de ações. Eu vou lhe mostrar a minha fé por meio das minhas ações.”
19 Jlya tiꞌ ma̱ chaꞌ sca ti ycuiꞌ Ndyosi ntsuꞌu chalyuu. Tsoꞌo tsa, pana cua ñaꞌa̱ ca cuiꞌi̱ xñaꞌa̱ jlya tiꞌ chaꞌ biꞌ; loꞌo juaꞌa̱ lye tsa nchcua̱ cuiꞌi̱ xñaꞌa̱ biꞌ, chaꞌ ntsi̱i̱ cuiꞌi̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni.
19 Você crê que há somente um Deus? Ótimo! Os demônios também creem e tremem de medo.
20 Ngaꞌa̱ chaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ ma̱, chaꞌ ná chañi chaꞌ ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi si ná loꞌo cuaꞌni na chaꞌ tsoꞌo chaꞌ xtyucua na jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ na.
20 Seu tolo! Vou provar-lhe que a fé sem ações não vale nada.
21 Ndiꞌya̱ ngua chaꞌ ngua cuayáꞌ tiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ ngua tsoꞌo cresiya jiꞌi̱ Abraham, jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna: naꞌa̱ Ni chaꞌ ntajaꞌa̱ nu cusuꞌ ta jiꞌi̱ sñiꞌ ycuiꞌ ca, nu Isaac biꞌ, chaꞌ caca yu sca msta̱.
21 Como é que o nosso antepassado Abraão foi aceito por Deus? Foi pelo que fez quando ofereceu o seu filho Isaque sobre o altar.
22 Ntsuꞌu sca cña nu nguaꞌni Abraham lacua. Xquiꞌya biꞌ ngua cuayáꞌ tiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cua ngusñi Abraham chaꞌ nu nchcuiꞌ Ni loꞌo; jlya tsa tiꞌ nu cusuꞌ chaꞌ biꞌ, biꞌ chaꞌ ntajaꞌa̱ yu nguaꞌni yu cña biꞌ.
22 Veja como a sua fé e as suas ações agiram juntas. Por meio das suas ações, a sua fé se tornou completa.
23 Biꞌ laca chaꞌ nu nscua lo quityi cusuꞌ ndiꞌya̱: “Ngusñi Abraham chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ chaꞌ ntucuá Ni chaꞌ jiꞌi̱ Abraham chaꞌ caca yu sca ñati̱ nu lubii tsa cresiya jiꞌi̱”. Tyaꞌa tsoꞌo ycuiꞌ Ndyosi ngua Abraham liꞌ, nacui̱ quityi.
23 Assim aconteceu o que as Escrituras Sagradas dizem: “Abraão creu em Deus, e por isso Deus o aceitou.” E Abraão foi chamado de “amigo de Deus”.
24 Juaꞌa̱ ca cuayáꞌ tiꞌ cuꞌma̱ lacua, chaꞌ ntajaꞌa̱ ycuiꞌ Ndyosi tucuá Ni chaꞌ jiꞌi̱ ñati̱ loꞌo ndyuꞌni nguꞌ chaꞌ tsoꞌo, siꞌi xquiꞌya chaꞌ nacui̱ ti nguꞌ chaꞌ jlya tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Ni.
24 Assim, vocês veem que a pessoa é aceita por Deus por meio das suas ações e não somente pela fé.
25 La cuiꞌ juaꞌa̱ ntucuá Ni chaꞌ jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ calle nu ngua naa Rahab; ntucuá Ni chaꞌ nu nchcuiꞌ maꞌ biꞌ, ñiꞌya̱ laca si ngua maꞌ sca ñati̱ tsoꞌo, xquiꞌya chaꞌ tsoꞌo tsa cña nu nguaꞌni maꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Cua nda maꞌ su ngutiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaa naꞌa̱ jiꞌi̱ quichi̱ tyi maꞌ cuaana ti; liꞌ nguluꞌu maꞌ chaca tyucui̱i̱ jiꞌi̱ nguꞌ su tyaa tsoꞌo ti nguꞌ biꞌ, chaꞌ xna nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ xñaꞌa̱ liꞌ.
25 Foi o que aconteceu com a prostituta Raabe, quando hospedou os espiões israelitas e os ajudou a sair da cidade por outro caminho. Deus a aceitou pelo que ela fez.
26 Loꞌo juaꞌa̱ nu na ni, si ñacui̱ na chaꞌ cua ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, pana ná nduꞌni na chaꞌ tsoꞌo nu xtyucua jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ na, liꞌ laca na ñiꞌya̱ laca ñati̱ nu ndyaa cresiya jiꞌi̱ chaꞌ cua ngujuii nguꞌ.
26 Portanto, assim como o corpo sem o espírito está morto, assim também a fé sem ações está morta.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Tiago 2, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.