Romanos 11

Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Ná ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi tsiyaꞌ ti culayaꞌ Ni jiꞌi̱ nguꞌ judío, chaꞌ laca nguꞌ ñati̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni. Loꞌo juaꞌa̱ ycuiꞌ naꞌ laca naꞌ nguꞌ judío, chaꞌ sca ti lo tañi naꞌ loꞌo jyoꞌo Abraham; laca naꞌ tyaꞌa jyoꞌo cusuꞌ Benjamín.
1 Então eu pergunto: será que Deus rejeitou o seu próprio povo? É claro que não! Eu mesmo sou israelita, descendente de Abraão e membro da tribo de Benjamim.
2 Nu ngua saꞌni ngusubi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ Israel, chaꞌ caca nguꞌ ñati̱ jiꞌi̱ Ni; juani ngaꞌaa culayaꞌ Ni jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. ¿Ha ná ntsuꞌu tiꞌ ma̱ chaꞌ nu nscua lo quityi cuentya jiꞌi̱ nu Elías biꞌ? Sca jyoꞌo cusuꞌ nu nda chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ñati̱ saꞌni ngua jyoꞌo Elías biꞌ; pana nu loꞌo nchcuiꞌ Elías loꞌo ycuiꞌ Ndyosi, ngusta yu quiꞌya jiꞌi̱ nguꞌ Israel ndiꞌya̱:
2 Deus não rejeitou o seu povo, que ele havia escolhido desde o princípio. Vocês sabem muito bem o que as Escrituras Sagradas dizem naquele trecho em que Elias acusa o povo de Israel diante de Deus. Elias diz assim:
3 “Ndyosi Xuꞌna naꞌ, cua ndyujuii nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ lcaa ñati̱ nu laca tuꞌba jinuꞌu̱”, nacui̱ nu Elías biꞌ. “Cua ngüityi̱ nguꞌ jiꞌi̱ lcaa su tlyu su nduꞌni tlyu ya jinuꞌu̱ nquichaꞌ. Chaca tya naꞌ ndyanu naꞌ juani; loꞌo juaꞌa̱ naꞌ, cujuii nguꞌ jnaꞌ cua ntiꞌ nguꞌ”, nacui̱ yu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
3 “Senhor, eles mataram os teus profetas e destruíram os teus altares. Eu sou o único que sobrou, e eles estão querendo me matar!”
4 Liꞌ nguxacui̱ Ni chaꞌ jiꞌi̱ yu biꞌ: “Ná cube tiꞌ nuꞌu̱. Tya ndu̱ tya chcati mil tyaꞌa nguꞌ quiꞌyu nu caca cña ꞌna, ñati̱ nu bilya tyu̱ sti̱ꞌ slo lcui̱ joꞌó Baal”, nacui̱ Ni jiꞌi̱ Elías.
4 O que foi que Deus disse a ele? Ele disse: “Eu guardei para mim sete mil homens que não adoraram o deus Baal .”
5 La cuiꞌ juaꞌa̱ laca tyempo juani, siꞌi lcaa nguꞌ judío nu nguxtyanu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; tya ndiꞌi̱ xi ñati̱ nu cua ngusubi Ni jiꞌi̱, xquiꞌya chaꞌ tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee Ni ñaꞌa̱ Ni jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ.
5 A mesma coisa também acontece agora, isto é, por causa da graça de Deus, ainda existe um pequeno número daqueles que ele escolheu.
6 La cuiꞌ juaꞌa̱ tyaꞌna tsa tiꞌ Ni ñaꞌa̱ Ni jiꞌna, biꞌ chaꞌ tsoꞌo tsa nduꞌni Ni loꞌo na. Siꞌi na clyaá na jiꞌi̱ nu cuxi xquiꞌya sca cña nu nguaꞌni ycuiꞌ ca ti na, chaꞌ ná ntsuꞌu chaꞌ ñacui̱ na chaꞌ ycuiꞌ Ndyosi nguaꞌni lyaá jiꞌna si cua nguaꞌni lyaá na jiꞌi̱ ycuiꞌ ca na, ntiꞌ na.
6 Essa escolha se baseia na graça de Deus e não no que eles fizeram. Porque, se a escolha de Deus se baseasse no que as pessoas fazem, então a sua graça não seria a verdadeira graça.
7 Ndiꞌya̱ ngua liꞌ: Ná lcaa nguꞌ Israel ngua jiꞌi̱ nguꞌ cuaꞌni nguꞌ chaꞌ ca tsoꞌo cresiya jiꞌi̱ nguꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, ñiꞌya̱ ngua tiꞌ nguꞌ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ. Ñati̱ nu ngusubi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ ni, ngujui ñiꞌya̱ caca chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ; pana nu xaꞌ la tyaꞌa nguꞌ Israel biꞌ, tsa tyempo ti ndyacu̱ꞌ jyaca̱ nguꞌ.
7 E isso quer dizer que não foi o povo de Israel que encontrou o que estava procurando. Quem encontrou foi apenas um pequeno grupo que Deus escolheu; os outros não quiseram ouvir o chamado de Deus.
8 Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ quityi cusuꞌ chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ: “Ngaꞌaa nda ycuiꞌ Ndyosi chacuayáꞌ chaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ biꞌ. Laca nguꞌ biꞌ ñiꞌya̱ si ntsuꞌu cloo nguꞌ, pana ná sca na ñaꞌa̱ nguꞌ tsiyaꞌ ti; laca nguꞌ ñiꞌya̱ si ntucuá jyaca̱ nguꞌ, pana ná nduna nguꞌ tsiyaꞌ ti. Loꞌo juaꞌa̱ ñaꞌa̱ ti nduꞌni nguꞌ biꞌ juani.”
8 Como dizem as Escrituras Sagradas: “Deus endureceu o coração e a mente deles; deu-lhes olhos que não podem ver e ouvidos que não podem ouvir até o dia de hoje.”
9 La cuiꞌ tyaꞌa chaꞌ nda jyoꞌo rey David, loꞌo nacui̱ yu ndiꞌya̱:
9 E Davi disse: “Que nas suas festas eles sejam apanhados e enganados, que eles caiam e sejam castigados!
10 Tsoꞌo si caca cuityi̱ꞌ ti nguꞌ, chaꞌ ngaꞌaa caca ñaꞌa̱ nguꞌ;
10 Ó Deus, faze com que eles fiquem cegos e que fiquem sempre curvados debaixo do peso das suas dificuldades!”
11 Chaca chaꞌ ñacui̱ naꞌ juani: Nu loꞌo nclyú nguꞌ judío biꞌ, siꞌi na ngua cuxi jiꞌi̱ nguꞌ tsiyaꞌ ti; xquiꞌya chaꞌ ná ndaquiyaꞌ nguꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ chaꞌ ngujui la xi tyempo jiꞌi̱ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ chaꞌ clyana nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ cuaꞌni lyaá Ni jiꞌi̱ nguꞌ. Cua ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ judío ñiꞌya̱ ngusñi nguꞌ xaꞌ tsuꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni, loꞌo liꞌ jña nguꞌ judío chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni chaꞌ cuaꞌni lyaá Ni jiꞌi̱ ycuiꞌ ca nguꞌ.
11 Agora eu pergunto: quando os judeus tropeçaram, será que eles caíram para nunca mais se levantarem? É claro que não! Mas, porque eles pecaram, a salvação veio para os não judeus, para fazer com que os judeus ficassem com ciúmes deles.
12 Juaꞌa̱ ngua chaꞌ tsoꞌo la ndyuna nguꞌ tyucui ñaꞌa̱ chalyuu chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, masi chaꞌ cuxi nguaꞌni nguꞌ judío biꞌ. La cuiꞌ juaꞌa̱ ngua tsoꞌo la chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, masi ngua cuxi la chalyuu jiꞌi̱ ycuiꞌ nguꞌ judío. Biꞌ chaꞌ tlyu tsa chaꞌ tsoꞌo caca, nu loꞌo xcutsaꞌa̱ Ni tyiquee cua ñaꞌa̱ ca nguꞌ judío loꞌo xñi nguꞌ chaꞌ tsoꞌo nu jiꞌi̱ Jesús.
12 O pecado dos judeus trouxe grandes bênçãos para o mundo, e a sua pobreza espiritual trouxe ricas bênçãos para os não judeus. Então, quando se completar o número de judeus que voltarão para Deus, as bênçãos serão muito maiores ainda.
13 Loꞌo cuꞌma̱ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ ni, ntiꞌ naꞌ ta naꞌ xi chaꞌ loꞌo ma̱. Ycuiꞌ Ndyosi laca nu ngusubi ꞌna, chaꞌ tsaꞌa naꞌ ta naꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús loꞌo cuꞌma̱ nu ndiꞌi̱ ma̱ xaꞌ tsuꞌ. Nchcuiꞌ naꞌ loꞌo cuꞌma̱ juaꞌa̱, xquiꞌya chaꞌ ndulo tsa cña nu nda Ni ꞌna.
13 Agora estou falando a vocês que não são judeus. Enquanto eu for o apóstolo dos não judeus, terei orgulho do meu trabalho.
14 Ntiꞌ tsa naꞌ chaꞌ loꞌo xi nguꞌ judío tyaꞌa naꞌ jña nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ ta Ni la cuiꞌ ti chaꞌ tsoꞌo nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ judío biꞌ, chaꞌ caca cuaꞌni lyaá Ni jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
14 Talvez eu possa fazer com que os que são da minha própria raça fiquem com ciúmes, e assim seja possível salvar alguns deles.
15 Nu loꞌo ngulayaꞌ Ni jiꞌi̱ nguꞌ judío, liꞌ nguaꞌni Ni chaꞌ caca stuꞌba chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni loꞌo nguꞌ xaꞌ tsuꞌ. Tsoꞌo la tsiyaꞌ ti caca chaꞌ loꞌo quiñi chaꞌ jiꞌi̱ Ni loꞌo nguꞌ judío chaca quiyaꞌ, chaꞌ liꞌ caca jiꞌi̱ lcaa ñati̱ ñiꞌya̱ laca si xaꞌ ta Ni chalyuu jiꞌi̱ ñati̱ nu cua ngujuii.
15 Porque, quando os judeus foram rejeitados, o resto do mundo se tornou amigo de Deus. O que acontecerá então quando eles forem aceitos? Os que estiverem mortos receberão a vida!
16 Cuentya jiꞌi̱ nguꞌ judío ni, na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi laca sca xlyá nu ndyaꞌ tya clyo, loꞌo liꞌ si cua nda nguꞌ tsa lo cua jiꞌi̱ Ni, na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni laca ñaꞌa̱ tsaca nguluꞌ scua̱ xlyá biꞌ. La cuiꞌ juaꞌa̱ laca loꞌo sca yaca nu ndyataa nguꞌ chaꞌ caca cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; loꞌo caluu yaca biꞌ, loꞌo cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni caca lcaa sta̱ꞌ yaca biꞌ. Ndiꞌya̱ ndyuꞌu tyucuaa chaꞌ biꞌ, chaꞌ ñiꞌya̱ ngua jyoꞌo Abraham ñati̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ ngusñi yu chaꞌ jiꞌi̱ Ni, juaꞌa̱ laca lcaa ñati̱ chalyuu ñati̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, nu loꞌo xñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Ni.
16 Pois, se o primeiro pão assado depois da colheita é dedicado a Deus, isso quer dizer que todos os outros pães também são dedicados a ele. E, se as raízes de uma árvore são oferecidas a Deus, os galhos também são dele.
17 Laca nguꞌ judío ñiꞌya̱ si laca nguꞌ sca yaca cuiñii, sca yaca olivo ni. Na cua ngusiꞌyu ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ tyu̱u̱ tyaꞌa sta̱ꞌ yaca biꞌ, ngulotsuꞌ Ni jiꞌi̱ sta̱ꞌ yaca biꞌ liꞌ; pana juani la cuiꞌ ca su ngutucua sta̱ꞌ yaca biꞌ nquichaꞌ, ndacua ngusca̱ꞌ Ni tyu̱u̱ tyaꞌa sta̱ꞌ yaca quixi̱ꞌ, chaꞌ xñi caꞌa̱ sta̱ yaca quixi̱ꞌ biꞌ jiꞌi̱ yaca cuiñii biꞌ. Ñiꞌya̱ laca sta̱ꞌ yaca quixi̱ꞌ, juaꞌa̱ laca cuꞌma̱ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ, chaꞌ cua ngujui la cuiꞌ chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ ma̱, ñaꞌa̱ chaꞌ tsoꞌo nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ judío. Laca ma̱ ñiꞌya̱ laca si sca ti su̱u̱ yaca laca ma̱ loꞌo nguꞌ judío, si sca ti siꞌye laca ma̱ loꞌo nguꞌ biꞌ.
17 Alguns galhos da oliveira cultivada foram quebrados, e um galho de oliveira brava foi enxertado nela. Pois vocês, os não judeus, são como aquela oliveira brava e agora tomam parte na força e na riqueza espiritual dos judeus.
18 Biꞌ chaꞌ ná tsoꞌo laca si culacua tiꞌ ma̱ chaꞌ tsoꞌo la cuꞌma̱, cuxi la nguꞌ judío, nu nguꞌ nu laca ñiꞌya̱ laca sta̱ꞌ ycuiꞌ yaca. Si juaꞌa̱ ntiꞌ ma̱, tsoꞌo la si tyiꞌu tiꞌ ma̱ chaꞌ siꞌi cuꞌma̱ nu ndyuꞌni cuꞌú ma̱ jiꞌi̱ su̱u̱ yaca biꞌ, la cuiꞌ su̱u̱ biꞌ laca nu nda chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ cuꞌma̱.
18 Portanto, vocês não devem desprezar os galhos que foram quebrados. Como é que vocês podem estar orgulhosos? Vocês são somente galhos. Não são vocês que sustentam a raiz — é a raiz que sustenta vocês.
19 Ná tyiqueeꞌ ñacui̱ ma̱ ꞌna: “Ca su ngusiꞌyu Ni jiꞌi̱ sta̱ꞌ yaca biꞌ, ca biꞌ ngujui su xñi caꞌa̱ ya jiꞌi̱ yaca olivo biꞌ”, ñacui̱ ma̱.
19 Porém vocês dirão: “Sim, mas os galhos foram quebrados a fim de darem lugar para nós.”
20 Chañi chaꞌ jiꞌi̱ ma̱. Pana ndiꞌya̱ laca chaꞌ: cua ngulotsuꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ judío jiꞌi̱ yaca biꞌ, xquiꞌya chaꞌ ná ngusñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Ni; pana cuꞌma̱ ni, xquiꞌya chaꞌ ngusñi ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni, biꞌ ti chaꞌ cua ngujui chacuayáꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ xñi caꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ yaca biꞌ ca su ntucua ma̱ juani. Biꞌ chaꞌ ná ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni tyucuaa tiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ judío biꞌ. Culacua tsoꞌo tiꞌ ma̱ xi.
20 Isso é verdade. Mas lembrem que eles foram quebrados porque não creram; no entanto vocês continuam na oliveira porque creem. E não tenham orgulho disso; pelo contrário, tenham medo.
21 Ná nguaꞌni ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ nguꞌ judío, nguꞌ nu laca sta̱ꞌ ycuiꞌ yaca biꞌ; ngusiꞌyu cuꞌ Ni jiꞌi̱ sta̱ꞌ biꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ ná cuiꞌya Ni chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ cuꞌma̱, si juaꞌa̱ xtyanu ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni.
21 Se Deus não deixou de castigar os judeus, que são como galhos naturais, vocês acham que ele vai deixar de castigar vocês?
22 Cuiꞌya ma̱ cuentya lacua, chaꞌ taca jiꞌi̱ Ni cuaꞌni tsoꞌo Ni loꞌo ñati̱, loꞌo juaꞌa̱ xaꞌ tyempo taca jiꞌi̱ Ni cuaꞌni tyaala Ni jiꞌi̱ ñati̱, si juaꞌa̱ ntiꞌ Ni. Tyaala tsa nguaꞌni Ni loꞌo nguꞌ biꞌ, xquiꞌya chaꞌ ná ndaquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni; loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo ti cuaꞌni Ni loꞌo cuꞌma̱, si ñaꞌa̱ ti taquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ Ni nu ndyuꞌni tsa chaꞌ tsoꞌo loꞌo ma̱. Si ngaꞌaa taquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ Ni, la cuiꞌ juaꞌa̱ culayaꞌ Ni jiꞌi̱ ma̱ liꞌ.
22 Vejam como Deus é bom e também é duro. Ele é duro para os que caíram e bom para vocês, se continuarem sempre confiando na bondade dele. Se não, vocês também serão cortados.
23 Pana xaꞌ quiñi chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nguꞌ judío, si xcutsaꞌa̱ nguꞌ biꞌ chaꞌ nu ntsuꞌu neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ, si taquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni chaca quiyaꞌ. Liꞌ xñi caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ su̱u̱ yaca biꞌ chaca quiyaꞌ, la cuiꞌ seꞌi̱ biꞌ su ngutucua nguꞌ; taca jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi sta tsoꞌo Ni jiꞌi̱ nguꞌ judío chaca quiyaꞌ ca la cuiꞌ su tsoꞌo su ngutucua nguꞌ clyo.
23 E, se os judeus abandonarem a sua descrença, serão enxertados na oliveira cultivada, pois Deus pode enxertá-los de novo.
24 Ná stuꞌba chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo nguꞌ judío cua saꞌni la. Na cua ngulotsuꞌ ti Ni jiꞌi̱ ma̱ ca su ngutucua ma̱ lo sca su̱u̱ yaca quixi̱ꞌ; liꞌ cua ngusca̱ꞌ Ni jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ xñi caꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ su̱u̱ yaca cuiñii biꞌ. Pana siꞌi juaꞌa̱ ndyaluu yaca biꞌ clyo. Loꞌo nu nguꞌ judío ni, ná tlyu cña masi xaꞌ sca̱ꞌ Ni jiꞌi̱ nguꞌ lo la cuiꞌ su̱u̱ yaca su ngutucua nguꞌ tya clyo; yala ti xñi caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ su̱u̱ yaca biꞌ chaca quiyaꞌ, chaꞌ sta̱ꞌ ycuiꞌ yaca biꞌ laca nguꞌ.
24 Vocês, os não judeus, são como aquele galho de oliveira brava que foi cortado e enxertado, contra a natureza, na oliveira cultivada. Os judeus são como essa oliveira cultivada. Portanto, para Deus será muito mais fácil enxertar de novo, na própria árvore deles, esses galhos quebrados.
25 Cuꞌma̱ nguꞌ tyaꞌa ntsuꞌu chaꞌ jiꞌna loꞌo Cristo, ntiꞌ naꞌ chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ tucui re, sca chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ntsuꞌu cuatsiꞌ ti nquichaꞌ; loꞌo caca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ re, ngaꞌaa chcuiꞌ ma̱ chaꞌ tyixi loꞌo nguꞌ judío liꞌ. Ndiꞌya̱ laca chaꞌ: Quiñaꞌa̱ tsa tyaꞌa nguꞌ judío ntsuꞌu nu ndyacu̱ꞌ hique nguꞌ tsiyaꞌ ti, chaꞌ ná caca cuna nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús; ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tye cuna lcaa nguꞌ xaꞌ tsuꞌ nu ngaꞌa̱ chaꞌ xñi chaꞌ jiꞌi̱ Jesús,
25 Meus irmãos, quero que vocês conheçam uma verdade secreta para que não pensem que são muito sábios. A verdade é esta: a teimosia do povo de Israel não durará para sempre, mas somente até que o número completo de não judeus venha para Deus.
26 liꞌ cuaꞌni lyaá ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ lcaa nguꞌ nu chañi ca tyaꞌa ñati̱ jiꞌi̱ Israel. Ndiꞌya̱ nscua chaꞌ lo quityi cusuꞌ:
26 É assim que todo o povo de Israel será salvo. Como dizem as Escrituras Sagradas : “O Redentor virá de e tirará toda a maldade dos descendentes de Jacó.
27 loꞌo liꞌ cuityi̱ naꞌ lcaa quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi.
27 Eu, o Senhor, farei esta aliança com eles, quando tirar os seus pecados.”
28 Tyaꞌa cusu̱u̱ ycuiꞌ Ndyosi laca nguꞌ judío juani, xquiꞌya chaꞌ ná jlya tiꞌ nguꞌ chaꞌ chañi chaꞌ cua nguaꞌni lyaá Ni jiꞌi̱ nguꞌ; biꞌ chaꞌ cua ngujui la xi tyempo jiꞌi̱ cuꞌma̱ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ, chaꞌ xñi ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ Jesucristo xquiꞌya nguꞌ judío. Pana ñaꞌa̱ ti tya ntsuꞌu tsa tyiquee ycuiꞌ Ndyosi ñaꞌa̱ Ni jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, xquiꞌya chaꞌ cua ngusubi Ni jiꞌi̱ jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ tya clyo chaꞌ caca nguꞌ ñati̱ jiꞌi̱ Ni.
28 Os judeus rejeitaram o evangelho e por isso são inimigos de Deus, para o bem de vocês, os não judeus. Mas, pela escolha de Deus, eles são amigos dele, por causa dos patriarcas .
29 Ná tyaꞌa̱chu̱ꞌ ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ sca chaꞌ nu cua nda Ni loꞌo na, ná culayaꞌ Ni jiꞌi̱ sca ñati̱ nu ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ loꞌo ycuiꞌ Ni.
29 Porque Deus não muda de ideia a respeito de quem ele escolhe e abençoa.
30 Loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱, ná ndaquiyaꞌ ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi cua saꞌni la; pana tyaꞌna tiꞌ Ni ñaꞌa̱ Ni jiꞌi̱ ma̱ nu loꞌo ngaꞌaa jlya tiꞌ nguꞌ judío jiꞌi̱ Ni.
30 Mas no passado vocês, que não são judeus, desobedeceram a Deus. Porém agora vocês receberam a misericórdia de Deus por causa da desobediência dos judeus.
31 Masi ná ndaquiyaꞌ nguꞌ judío biꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi juani, pana la cuiꞌ juaꞌa̱ cuaꞌni tyaꞌna tiꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ ca nde loo la, ñiꞌya̱ nu nduꞌni tyaꞌna tiꞌ Ni jiꞌi̱ ma̱.
31 Assim, por causa da misericórdia que vocês receberam, os judeus agora desobedecem a Deus para que eles também possam receber agora a misericórdia dele.
32 Sca ti cuayáꞌ nguxtyanu Ni jiꞌi̱ lcaa ñati̱ chalyuu chaꞌ ná taquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni, si juaꞌa̱ ntiꞌ nguꞌ, chaꞌ juaꞌa̱ ná ntajaꞌa̱ nguꞌ taquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Ni tsiyaꞌ ti. Pana tiyaꞌ la liꞌ caca jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni cuaꞌni tyaꞌna tiꞌ Ni jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo clyana nguꞌ jiꞌi̱ Ni chaca quiyaꞌ.
32 Pois Deus fez com que todos se tornassem prisioneiros da desobediência a fim de mostrar misericórdia a todos.
33 Tlyu tsa chaꞌ tsoꞌo ndyuꞌu ca slo ycuiꞌ Ndyosi; lcaa chaꞌ nchca cuayáꞌ tiꞌ Ni, lcaa chaꞌ jlo tiꞌ ycuiꞌ Ni. Sca ti ycuiꞌ Ndyosi jlo tiꞌ na ca laca nu lijya̱ nde loo la, sca ti ycuiꞌ Ndyosi jlo tiꞌ na laca nu nduꞌni ycuiꞌ Ni. Ndiꞌya̱ chaꞌ nscua lo quityi cusuꞌ cuentya jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ:
33 Como são grandes as riquezas de Deus! Como são profundos o seu conhecimento e a sua sabedoria! Quem pode explicar as suas decisões? Quem pode entender os seus planos?
34 “¿Tilaca caca cuayáꞌ tiꞌ ñiꞌya̱ laca chaꞌ nu caꞌya hique ycuiꞌ Ni? ¿Ha ntsuꞌu ñati̱ nu nchca jiꞌi̱ ta sca cui̱i̱ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi?
34 Como dizem as Escrituras Sagradas : “Quem pode conhecer a mente do Senhor? Quem é capaz de lhe dar conselhos?
35 Ná caja ñiꞌya̱ nu ta na sca na nu jña ycuiꞌ Ni, chaꞌ tiyaꞌ la tya Ni cayaꞌ jiꞌi̱ jiꞌna.”
35 Quem já deu alguma coisa a Deus para receber dele algum pagamento?”
36 Lcaa na nu ntsuꞌu chalyuu, na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi laca biꞌ, chaꞌ cua ngüiñá ycuiꞌ Ni lcaa na, chaꞌ caca biꞌ cña jiꞌi̱ Ni. Ngaꞌaa caca tye chaꞌ cuaꞌni tlyu na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Loꞌo juaꞌa̱ chañi tsa chaꞌ biꞌ.
36 Pois todas as coisas foram criadas por ele, e tudo existe por meio dele e para ele. Glória a Deus para sempre! Amém !

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.