Hebreus 7
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs NTLH
1 Nu jyoꞌo Melquisedec biꞌ ni, xuꞌna quichi̱ Salem ngua nu cusuꞌ biꞌ; cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu laca loo la nguaꞌni yu cña chaꞌ ngua yu sti joꞌó. Nu ngua tyempo biꞌ cua ndyaa lcaꞌa̱ jyoꞌo Abraham jiꞌi̱ tyu̱u̱ tyaꞌa rey xñaꞌa̱, chaꞌ ngusu̱u̱ tyaꞌa yu loꞌo nguꞌ biꞌ, ndyujuii yu jiꞌi̱ nu nguꞌ xñaꞌa̱ biꞌ liꞌ. Tyucui̱i̱ loꞌo ñaa yu, liꞌ ngutuꞌu nu Melquisedec biꞌ ndyaa toꞌ tyucui̱i̱ chaꞌ tyacua tyaꞌa loꞌo nu Abraham biꞌ; ngulacua̱ jiꞌi̱ yu chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi liꞌ.
1 Esse Melquisedeque era rei da cidade de Salém e sacerdote do Deus Altíssimo. Quando Abraão estava voltando da batalha em que matou os reis, Melquisedeque foi ao encontro dele e o abençoou.
2 Biꞌ chaꞌ ngusaꞌbe Abraham lcaa yuꞌba nu nquije jiꞌi̱ yu chaca quiyaꞌ, nu nguaana nu nguꞌ xñaꞌa̱ biꞌ; tii tyaꞌa yuꞌbe ngusaꞌbe yu lcaa chaꞌ biꞌ, loꞌo liꞌ nda yu ñaꞌa̱ tsaca yuꞌbe jiꞌi̱ nu cusuꞌ Melquisedec biꞌ. Ndiꞌya̱ ndyuꞌu xtañi nu cusuꞌ biꞌ: “xuꞌna quichi̱ nu liñi ca nduꞌni”, juaꞌa̱ ndyuꞌu chaꞌ biꞌ chaꞌcña jiꞌna; loꞌo juaꞌa̱ chaꞌ xuꞌna quichi̱ Salem ngua nu cusuꞌ biꞌ, biꞌ chaꞌ taca chcuiꞌ na: “ti̱ ti ndiꞌi̱ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ xquiꞌya nu xuꞌna nguꞌ”, chaꞌ juaꞌa̱ ndyuꞌu xquichaꞌ Salem chaꞌcña jiꞌna.
2 Abraão lhe deu a décima parte de tudo o que ele havia tomado dos inimigos na batalha. O nome de Melquisedeque quer dizer primeiramente “Rei da Justiça”. E, porque ele era rei de Salém , o seu nome também quer dizer “Rei da Paz”.
3 Ná nchcuiꞌ quityi ñiꞌya̱ naa sti xtyaꞌa̱ nu Melquisedec biꞌ, juaꞌa̱ ni sca chaꞌ ná nscua lo quityi cuentya jiꞌi̱ jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi̱ nu cusuꞌ biꞌ; ná nchcuiꞌ ni jacuaꞌ ngula, ni jacuaꞌ ngujuii. Ñiꞌya̱ ngua Melquisedec, juaꞌa̱ laca Jesús, chaꞌ lcaa tyempo laca yu sti joꞌó cuentya jiꞌna; pana Jesús ni, laca yu nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi.
3 Não se conhece o pai, nem a mãe, nem qualquer antepassado de Melquisedeque. E também não se sabe nada sobre o seu nascimento ou sobre a sua morte. Por ser como o Filho de Deus, ele continua sacerdote para sempre.
4 Culacua xi tiꞌ ma̱ lacua, ni chaꞌ ngua nu cusuꞌ biꞌ tlyu la que Abraham. Jiꞌi̱ nu cusuꞌ Melquisedec biꞌ cua nda jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna ñaꞌa̱ tsaca yuꞌbe yuꞌba, la cuiꞌ yuꞌba nu cua nquije jiꞌi̱ yu chaca quiyaꞌ, nu nguaana nu nguꞌ xñaꞌa̱ biꞌ.
4 Vejam como Melquisedeque era grande: Abraão, o patriarca , lhe deu a décima parte de tudo o que havia tomado dos inimigos na batalha.
5 Chalyuu nu ngua saꞌni biꞌ, sca ti nu ñati̱ tyaꞌa jiꞌi̱ jyoꞌo Leví laca sti joꞌó; biꞌ ti nguꞌ nu nda ycuiꞌ Ndyosi chacuayáꞌ jiꞌi̱ chaꞌ xñi nguꞌ msta̱ nu nda cua ñaꞌa̱ ca nguꞌ Israel jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Msta̱ biꞌ laca sa yuꞌbe lcaa chaꞌ tsoꞌo nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ laca sti joꞌó biꞌ la cuiꞌ tyaꞌa ñati̱ loꞌo tyaꞌa quichi̱ tyi nguꞌ nu cuentya jiꞌi̱ Abraham.
5 Conforme a Lei de Moisés, os sacerdotes, que são descendentes de Levi, têm a obrigação de receber do povo a décima parte de tudo. Eles recebem dos seus próprios patrícios, embora estes também sejam descendentes de Abraão.
6 Pana nu cusuꞌ Melquisedec biꞌ ni, siꞌi tyaꞌa nguꞌ Leví ngua Melquisedec biꞌ tsiyaꞌ ti, masi ngusñi yu msta̱ nu cua nda Abraham jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; liꞌ ngulacua̱ nu cusuꞌ biꞌ jiꞌi̱ Abraham, xquiꞌya chaꞌ cua ngüiñi chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo Abraham tya clyo la.
6 Melquisedeque não era descendente de Levi, mas recebeu a décima parte daquilo que Abraão havia tomado na batalha e o abençoou. Sim, abençoou o próprio Abraão, que havia recebido as promessas de Deus.
7 Biꞌ chaꞌ cua jlo tiꞌ na chaꞌ tlyu la ngua jyoꞌo Melquisedec biꞌ que jyoꞌo Abraham; na cua ngulacua̱ nu cusuꞌ biꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo Abraham nu ngua liꞌ, biꞌ chaꞌ tlyu la chacuayáꞌ ntsuꞌu jiꞌi̱ ycuiꞌ nu cusuꞌ biꞌ que Abraham.
7 Não há dúvida de que aquele que abençoa é mais importante do que aquele que é abençoado.
8 Xcuiꞌ na ndyijii sti joꞌó nu nxñi msta̱ nu nda ñati̱ chalyuu ti jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, tsa yuꞌbe ti chaꞌ tsoꞌo nu ntsuꞌu jiꞌi̱ scaa nguꞌ nda nguꞌ biꞌ; pana ná nscua lo quityi cusuꞌ ni jacuaꞌ ngujuii nu Melquisedec biꞌ, la cuiꞌ nu cusuꞌ nu cua ngusñi msta̱ nu nda Abraham nu ngua liꞌ.
8 No caso dos sacerdotes, a décima parte é recebida por homens que um dia vão morrer. Mas, no caso de Melquisedeque, como dizem as Escrituras Sagradas , a décima parte foi recebida por alguém que continua vivo .
9 Taca ñacui̱ na chaꞌ loꞌo ycuiꞌ jyoꞌo Leví cua nda msta̱ jiꞌi̱ nu Melquisedec biꞌ nu ngua tsa̱ biꞌ, masi tiyaꞌ la ya̱a̱ nu Leví biꞌ chalyuu; la cuiꞌ jyoꞌo Leví nu ngua jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi̱ lcaa tyaꞌa nguꞌ Leví nu nguaꞌni nguꞌ cña sti joꞌó, chaꞌ ngusñi nguꞌ msta̱ nu nda ñati̱ chalyuu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
9 Portanto, quando Abraão pagou a décima parte, Levi, cujos descendentes recebem a décima parte, também pagou.
10 Nu loꞌo ndyacua tyaꞌa Melquisedec loꞌo Abraham, ñiꞌya̱ laca si loꞌo Leví nda msta̱, juaꞌa̱ ngua liꞌ, masi tya lyiji cala Leví chalyuu, xquiꞌya chaꞌ Abraham ngua jyoꞌo cusuꞌ jiꞌi̱ yu, chaꞌ sñiꞌ steꞌ Abraham ngua sti Leví biꞌ.
10 Pois Levi não tinha nascido, e, por assim dizer, ainda estava no corpo do seu antepassado Abraão quando este se encontrou com Melquisedeque.
11 Nu sti joꞌó nu ya̱a̱ chalyuu tiyaꞌ la biꞌ, la cuiꞌ juaꞌa̱ tyaꞌa ñati̱ jiꞌi̱ jyoꞌo Leví, nclyuꞌu quiꞌi̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ Israel chaꞌ cuaꞌni nguꞌ lcaa cña nu ngulo ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ. Pana ná ndalo sti joꞌó biꞌ cuaꞌni tyucui cña biꞌ, biꞌ chaꞌ juani ngutuꞌu tucua chaca nu laca sti joꞌó nu cuentya jiꞌna. Ná laca yu sti joꞌó ñiꞌya̱ ngua Aarón loꞌo tyaꞌa Aarón sti joꞌó, masi laca yu sca sti joꞌó nu ñiꞌya̱ nguaꞌni jyoꞌo Melquisedec nu ngua saꞌni la, la cuiꞌ juaꞌa̱ cuaꞌni yu cuentya jiꞌna juani.
11 A lei que o povo de Israel recebeu se baseava no sacerdócio dos levitas . Ora, se o trabalho dos sacerdotes levitas tivesse sido perfeito, não haveria necessidade de aparecer outro tipo de sacerdote, da ordem do sacerdócio de Melquisedeque e não da ordem de Arão .
12 Nu loꞌo nchaꞌa̱ chaꞌ jiꞌi̱ sti joꞌó ni, la cuiꞌ juaꞌa̱ nchaꞌa̱ cña nu ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni na cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
12 Pois, quando se muda o sacerdócio, a lei também precisa ser mudada.
13 Chaꞌ jiꞌi̱ Jesús nu Xuꞌna na nchcuiꞌ chaꞌ nu nscua lo quityi cusuꞌ biꞌ; pana ycuiꞌ Jesús ni, xaꞌ ñati̱ laca biꞌ, siꞌi tyaꞌa ñati̱ jiꞌi̱ Leví laca yu. Ni sca ñati̱ tyaꞌa xtañi Jesús ná ngua nguꞌ sti joꞌó nde chu̱ꞌ la.
13 E o nosso Senhor Jesus, a respeito de quem são ditas essas coisas, pertencia a outra tribo . E nenhum membro dessa tribo jamais serviu como sacerdote.
14 Cua jlo tiꞌ nguꞌ chaꞌ Judá ngua xtañi Jesús tya loꞌo ngula yu; pana nu loꞌo nchcuiꞌ jyoꞌo Moisés tilaca nu caca sti joꞌó, ná nchcuiꞌ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ nguꞌ tyaꞌa xtañi Judá biꞌ.
14 É sabido que, por nascimento, Jesus, o nosso Senhor, pertencia à tribo de Judá, e Moisés não disse nada dessa tribo quando falou a respeito de sacerdotes.
15 Loꞌo nu juani laca Jesús sti joꞌó nu xaꞌ ñaꞌa̱ cuaꞌni; ñiꞌya̱ nguaꞌni jyoꞌo Melquisedec, juaꞌa̱ cuaꞌni Ni cña jiꞌi̱ sti joꞌó. Biꞌ chaꞌ tsoꞌo la nchca cuayáꞌ tiꞌ na juani chaꞌ cua ntyeje tacui chaꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cusuꞌ biꞌ, chaꞌ cua ngutuꞌu tucua Jesús nu sti joꞌó cucui jiꞌna.
15 E tudo isso se torna bem mais claro, pois surgiu um sacerdote diferente, parecido com Melquisedeque.
16 Cua nda ycuiꞌ Ndyosi cña jiꞌi̱ Jesús chaꞌ caca Ni sti joꞌó, xquiꞌya chaꞌ ná ngua jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu cujuii nguꞌ jiꞌi̱ yu sca ti quiyaꞌ; cua ndyuꞌú Jesús chaca quiyaꞌ loꞌo cua ngujuii yu. Juani ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye chalyuu jiꞌi̱ Ni; biꞌ chaꞌ laca Jesús sti joꞌó cuentya jiꞌna juani, siꞌi chaꞌ cuaꞌni Ni lcaa cña nu ndyuꞌni nguꞌ tyaꞌa Leví nu laca ñati̱ chalyuu ti.
16 Ele não foi feito sacerdote pelas leis ou regras humanas, porém se tornou sacerdote por meio do poder de uma vida que não tem fim.
17 Cua nscua lo quityi cusuꞌ chaꞌ ndiꞌya̱ nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo Ni:
17 Porque as Escrituras Sagradas dizem: “Você será sacerdote para sempre, na ordem do sacerdócio de Melquisedeque.”
18 Biꞌ chaꞌ cua ngulotsuꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ chaꞌ cusuꞌ nu lye tsa ngulo cña jiꞌna, chaꞌ ná caca xtyucua chaꞌ cusuꞌ biꞌ jiꞌna; ná nchca cati̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌna loꞌo ycuiꞌ Ndyosi juaꞌa̱.
18 Assim a regra antiga foi anulada porque era fraca e inútil.
19 Tya lyiji tsa chaꞌ ca tsoꞌo cresiya jiꞌna cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, masi cua nguaꞌni na lcaa cña nu ngulo jyoꞌo Moisés jiꞌi̱ nguꞌ tyaꞌa na nu ngua liꞌ, chaꞌ ná ngua cuaꞌni lyaá chaꞌ cusuꞌ biꞌ jiꞌna jiꞌi̱ nu cuxi; pana juani taca xñi na chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Cacua tsa laca ycuiꞌ Ni jiꞌna juani xquiꞌya Jesús, chaꞌ tsoꞌo la tsiyaꞌ ti laca chaꞌ nu ya̱loꞌo Jesús chaꞌ chcuiꞌ Ni loꞌo na.
19 Pois a lei não podia aperfeiçoar nada. Mas agora Deus nos deu uma esperança melhor, por meio da qual chegamos perto dele.
20 Tsoꞌo la laca Jesús, xquiꞌya chaꞌ cua ngüiñi tsoꞌo chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo Sñiꞌ ndiꞌya̱: “Chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca naꞌ caca nuꞌu̱ sti joꞌó”, nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ Jesús.
20 Além disso, há o juramento de Deus. Não houve juramento quando os outros se tornaram sacerdotes.
21 Ná nchcuiꞌ Ni juaꞌa̱ loꞌo sti joꞌó tyaꞌa nguꞌ Leví. Pana ndiꞌya̱ nchcuiꞌ ycuiꞌ Ni loꞌo Jesús tya loꞌo nguxana chaꞌ caca Jesús sti joꞌó:
21 Porém houve juramento quando Jesus se tornou sacerdote, pois Deus lhe disse: “O Senhor jurou e não voltará atrás. Ele disse: ‘Você será sacerdote para sempre.’ ”
22 Biꞌ chaꞌ cua tsoꞌo la ngüiñi chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni loꞌo na juani, xquiꞌya cña nu nguaꞌni Jesús cuentya jiꞌna.
22 Portanto, essa diferença também faz com que Jesus seja a garantia de uma aliança melhor.
23 Pana nu sti joꞌó tyaꞌa nguꞌ Leví biꞌ ni, xcuiꞌ na ndyijii nguꞌ biꞌ, loꞌo liꞌ xaꞌ la tyaꞌa nguꞌ ndyatí̱ lo cña sti joꞌó biꞌ; biꞌ chaꞌ ngua quiñaꞌa̱ tsa sti joꞌó chu̱ꞌ tyu̱u̱ yija̱ liꞌ.
23 Há ainda outra diferença: os outros sacerdotes foram muitos porque morriam e não podiam continuar o seu trabalho.
24 Loꞌo nu Jesús biꞌ ni, ñaꞌa̱ ti luꞌú yu; ná nscua chaꞌ cajaa Ni, biꞌ chaꞌ ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye chaꞌ caca Ni sti joꞌó cuentya jiꞌna, chaꞌ ná ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni xaꞌ ñati̱ cña jiꞌi̱.
24 Mas Jesus vive para sempre, e o seu sacerdócio não passa para ninguém.
25 Lcaa ca tyempo, masi juani, masi nde loo la, taca jiꞌi̱ Ni cuaꞌni lyaá Ni jiꞌi̱ cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu xñi chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi xquiꞌya Jesús. Tyucui tyempo ndiꞌi̱ Jesús ca slo ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ chcuiꞌ Ni loꞌo ycuiꞌ Sti Ni cuentya jiꞌna.
25 E por isso ele pode, hoje e sempre, salvar as pessoas que vão a Deus por meio dele, porque Jesus vive para sempre a fim de pedir a Deus em favor delas.
26 Xñi na chaꞌ jiꞌi̱ Jesús lacua; biꞌ laca sti joꞌó nu laca loo la, nu chañi chaꞌ taca xtyucua jiꞌna. Ñati̱ lubii tsiyaꞌ ti laca Ni, chaꞌ ná ntsuꞌu chaꞌ cuxi, ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ Ni. Xaꞌ ñaꞌa̱ laca Jesús, nu ná nda ycuiꞌ Ndyosi chacuayáꞌ chaꞌ tyanu yu slo ñati̱ chalyuu nu nduꞌni tsa chaꞌ cuxi; cua nda Sti yu su tyucua yu la cuiꞌ su tlyu ca su ntucua ycuiꞌ Ndyosi Sti yu.
26 Por isso Jesus é o Grande Sacerdote de que necessitamos. Ele é perfeito e não tem nenhum pecado ou falha. Ele foi separado dos pecadores e elevado acima dos céus .
27 Ndulo la tsiyaꞌ ti chaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ Jesús que chaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ xaꞌ la sti joꞌó nu ndiꞌi̱ chalyuu. Lcaa tsa̱ nsta nguꞌ biꞌ msta̱ lo mesa tacati, chaꞌ juaꞌa̱ cati̱ la quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi; clyo nduꞌni nguꞌ chaꞌ cati̱ quiꞌya jiꞌi̱ ycuiꞌ ca nguꞌ, loꞌo liꞌ nduꞌni nguꞌ chaꞌ cati̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ lcaa nguꞌ quichi̱ biꞌ. Pana nu Jesús biꞌ ni, sca ti quiyaꞌ ngusta yu msta̱ loꞌo ngutiꞌi̱ yu chalyuu chaꞌ cati̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ñati̱; tyucui ñaꞌa̱ ycuiꞌ yu ngua msta̱ biꞌ, nu loꞌo ngujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu lo crusi.
27 Ele não é como os outros Grandes Sacerdotes; não precisa oferecer sacrifícios todos os dias, primeiro pelos seus próprios pecados e depois pelos pecados do povo. Ele ofereceu um sacrifício, uma vez por todas, quando se ofereceu a si mesmo.
28 Ñati̱ chalyuu ti laca sti joꞌó nu nduꞌni cña nu cua nacui̱ jyoꞌo Moisés chaꞌ caca, ñati̱ nu tya ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ laca nguꞌ biꞌ; pana nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi ni, lubii tsiyaꞌ ti cresiya jiꞌi̱ Ni. Cua tyeje tacui ti tyempo cusuꞌ loꞌo ndaquiyaꞌ tsa nguꞌ jiꞌi̱ cña nu ngulo jyoꞌo Moisés. Biꞌ chaꞌ nguane ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ Sñiꞌ ycuiꞌ ca, nu Jesús biꞌ ni, chaꞌ caca Ni sti joꞌó cuentya jiꞌna. Cua nchcuiꞌ Sti Ni loꞌo Ni: “Chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca naꞌ caca nuꞌu̱ sti joꞌó”, nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ Jesús.
28 A Lei de Moisés escolheu homens, que são imperfeitos, para serem Grandes Sacerdotes. Mas, pela promessa feita com juramento, a qual veio depois da Lei de Moisés, Deus escolhe o Filho, que se tornou perfeito para sempre.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Hebreus 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.