Efésios 4
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs NTLH
1 Preso laca naꞌ juani xquiꞌya chaꞌ nda naꞌ chaꞌ jiꞌi̱ nu Xuꞌna na loꞌo ñati̱. Pana nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ chaꞌ tsoꞌo ti cuaꞌni ma̱ loꞌo xaꞌ ñati̱; ñiꞌya̱ nu nchcuiꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ngua tsaꞌa̱ ma̱ tya loꞌo ngusubi Ni jiꞌi̱ ma̱ tya clyo, la cuiꞌ juaꞌa̱ cuaꞌni ma̱ loꞌo xaꞌ ñati̱.
1 Por isso eu, que estou preso porque sirvo o Senhor Jesus Cristo, peço a vocês que vivam de uma maneira que esteja de acordo com o que Deus quis quando chamou vocês.
2 Ná cuaꞌni tyucuaa tiꞌ ma̱ loꞌo tyaꞌa ñati̱ ma̱, tsoꞌo ti chcuiꞌ ma̱ loꞌo lcaa nguꞌ, talo tyiquee ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ; juaꞌa̱ xtyucua ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ xaꞌ ñati̱ chaꞌ chañi chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱.
2 Sejam sempre humildes, bem-educados e pacientes, suportando uns aos outros com amor.
3 Cuaꞌni cña tiꞌ ma̱ lacua, loꞌo juaꞌa̱ xtyucua Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ sca ti chaꞌ taca tyuꞌu tyiquee ma̱ loꞌo nguꞌ tyaꞌa ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo Cristo lcaa tsa̱. Loꞌo juaꞌa̱ cuaꞌni stuꞌba chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱ chaꞌ taca tyiꞌi̱ tsoꞌo ti ma̱ loꞌo nguꞌ.
3 Façam tudo para conservar, por meio da paz que une vocês, a união que o Espírito dá.
4 Lcaa na nu ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Cristo, sca ti ñati̱ laca na, sca ti Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi ndiꞌi̱ loꞌo na; ndu̱ tiꞌ na chaꞌ stuꞌba ti tyacua chaꞌ jiꞌna chalyuu ca nde loo la, biꞌ chaꞌ cua ngusubi Ni jiꞌna.
4 Há um só corpo, e um só Espírito, e uma só esperança, para a qual Deus chamou vocês.
5 Sca ti Xuꞌna na ntsuꞌu jiꞌi̱ ca taꞌa na, sca ti chaꞌ jlya tiꞌ na cuentya jiꞌi̱ Cristo, sca ti cuayáꞌ ntyucuatya na cuentya jiꞌi̱ Cristo,
5 Há um só Senhor, uma só fé e um só batismo.
6 chaꞌ sca ti ycuiꞌ Ndyosi ntsuꞌu; la cuiꞌ Sti lcaa na laca biꞌ, loꞌo juaꞌa̱ la cuiꞌ biꞌ laca loo jiꞌi̱ lcaa na. Nduꞌni Ni cña laja lcaa ñati̱ nu cua ngusñi chaꞌ jiꞌi̱ Ni, loꞌo juaꞌa̱ ndiꞌi̱ Ni loꞌo lcaa ñati̱ jiꞌi̱ Ni.
6 E há somente um Deus e Pai de todos, que é o Senhor de todos, que age por meio de todos e está em todos.
7 Pana cua nda Ni sca cña chaꞌ cuaꞌni scaa na cuentya jiꞌi̱ Ni; tsa ñaꞌa̱ juersa nu nda Cristo jiꞌi̱ scaa na, juaꞌa̱ taca cuaꞌni na cña biꞌ.
7 Porém cada um de nós recebeu um dom especial, de acordo com o que Cristo deu.
8 Ndiꞌya̱ nscua lo quityi cusuꞌ biꞌ:
8 Como dizem as Escrituras Sagradas : “Quando ele subiu aos lugares mais altos, levou consigo muitos prisioneiros e deu dons às pessoas.”
9 ¿Ni chaꞌ laca nacui̱ quityi chaꞌ cua ndyaa Ni nde cua̱? Na cua nguaꞌya tiꞌi̱ Ni clyo, ñaa Ni loyuu chalyuu ca su ndiꞌi̱ ñati̱ cuxi tyaꞌa na.
9 O que quer dizer “ele subiu”? Quer dizer que ele também desceu até os lugares mais baixos da terra, isto é, até o mundo dos mortos .
10 La cuiꞌ Jesús nu nguaꞌya nde loyuu ni, biꞌ laca nu ndyacuí̱ ndyaa ca su tlyu la, ca su ntucua ycuiꞌ Ni ca nde cua̱. Loꞌo juani cua ntsuꞌu Xtyiꞌi ycuiꞌ Jesús tyucui ñaꞌa̱ loyuu chalyuu, loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu Xtyiꞌi ycuiꞌ Jesús lcaa seꞌi̱ nde cua̱.
10 Assim, quem desceu é o mesmo que subiu, acima e além dos céus, para encher todo o Universo com a sua presença.
11 Xquiꞌya chaꞌ tyu̱u̱ lo chaꞌ tsoꞌo nda Jesús loꞌo ñati̱ chalyuu, biꞌ chaꞌ taca cuaꞌni ñati̱ cña nu nda Ni jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ: clyo cua nguaꞌa̱lo Cristo cña jiꞌi̱ la cuiꞌ ñati̱ nu ngua tsaꞌa̱ jiꞌi̱ yu; loꞌo juaꞌa̱ cua nda Ni cña jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ caca chcuiꞌ nguꞌ na laca nu cua cuaꞌni ti ycuiꞌ Ndyosi chalyuu; loꞌo xaꞌ la ñati̱ jiꞌi̱ Ni ntsuꞌu cña jiꞌi̱ chaꞌ cachaꞌ liñi jiꞌi̱ ñati̱ ñiꞌya̱ caca clyaá nguꞌ jiꞌi̱ nu cuxi; loꞌo juaꞌa̱ nguaꞌa̱lo Ni cña jiꞌi̱ ñati̱ nu caca loo jiꞌi̱ tyaꞌa, chaꞌ caca nguꞌ biꞌ mstru, chaꞌ culuꞌu nguꞌ biꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ.
11 Foi ele quem “deu dons às pessoas”. Ele escolheu alguns para serem apóstolos , outros para profetas , outros para evangelistas e ainda outros para pastores e mestres da Igreja.
12 Juaꞌa̱ nduꞌni choꞌo Ni jiꞌna, ñati̱ nu ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ loꞌo Ni, chaꞌ taca cuaꞌni na cña jiꞌi̱ Ni, chaꞌ tachaa la tyanu chaꞌ neꞌ cresiya jiꞌna nu tsa tlyu ti ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Cristo.
12 Ele fez isso para preparar o povo de Deus para o serviço cristão, a fim de construir o corpo de Cristo.
13 Loꞌo juaꞌa̱ lcaa na loꞌo tyaꞌa na, sca ti cuayáꞌ taca xñi na chaꞌ jiꞌi̱ Cristo, sca ti cuayáꞌ taca tyuloo na jiꞌi̱ Jesús nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi. Liꞌ caca na ñati̱ tyucui tyiquee, taca caca na ñiꞌya̱ nu ntiꞌ Cristo chaꞌ caca na.
13 Desse modo todos nós chegaremos a ser um na nossa fé e no nosso conhecimento do Filho de Deus. E assim seremos pessoas maduras e alcançaremos a altura espiritual de Cristo.
14 Liꞌ ngaꞌaa cuaꞌni na ñiꞌya̱ nduꞌni nu sube nu luꞌba ti nchaꞌa̱ cña jiꞌi̱, chaꞌ nu ndijya nguꞌ; ni ná ta na chacuayáꞌ cojolaqui nguꞌ jiꞌna xaꞌ tyucui̱i̱, nu loꞌo chcuiꞌ nguꞌ loꞌo na cua ñaꞌa̱ ca chaꞌ nu bilya cuna na jiꞌi̱. Ntsuꞌu tsa chaꞌ cuiñi nu nda ñati̱ nu tajuaꞌ tsa nchcuiꞌ loꞌo na, ñati̱ nu ntiꞌ tsa chaꞌ tsaloꞌo jiꞌna nde tyucui̱i̱ cuxi.
14 Então não seremos mais como crianças, arrastados pelas ondas e empurrados por qualquer vento de ensinamentos de pessoas falsas. Essas pessoas inventam mentiras e, por meio delas, levam outros para caminhos errados.
15 Pana xaꞌ ñaꞌa̱ cuaꞌni na. Chcuiꞌ na loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ liñi nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; culuꞌu na jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee na ñaꞌa̱ na jiꞌi̱ lcaa tyaꞌa ñati̱ na, chaꞌ ngaꞌa̱ chaꞌ xñi tsoꞌo na lcaa chaꞌ jiꞌi̱ Cristo chaꞌ caca stuꞌba chaꞌ jiꞌna loꞌo ycuiꞌ Ni. Nu Cristo biꞌ ni, la cuiꞌ biꞌ laca loo jiꞌi̱ lcaa tyaꞌa na nu tsa tlyu ti ngusñi na chaꞌ jiꞌi̱ Ni;
15 Pelo contrário, falando a verdade com espírito de amor, cresçamos em tudo até alcançarmos a altura espiritual de Cristo, que é a cabeça.
16 xquiꞌya Cristo, biꞌ chaꞌ ndyaca na sca ti ñati̱ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Ntsuꞌu cña chaꞌ cuaꞌni sa scaa na loꞌo tyaꞌa na; ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌa na jiꞌi̱ tyaꞌa na chaꞌ ná xñi na tyucui̱i̱ cuxi, chaꞌ juaꞌa̱ stuꞌba ti ntsuꞌu tyiquee na loꞌo tyaꞌa na. Si tsoꞌo ti ndiꞌi̱ na loꞌo tyaꞌa na, liꞌ tsa tlyu ti xtyucua na jiꞌi̱ tyaꞌa na, chaꞌ tachaa la tyanu chaꞌ jiꞌi̱ Jesús neꞌ cresiya jiꞌi̱ scaa na, xquiꞌya chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee na ñaꞌa̱ na jiꞌi̱ tyaꞌa na.
16 É ele quem faz com que o corpo todo fique bem-ajustado e todas as partes fiquem ligadas entre si por meio da união de todas elas. E, assim, cada parte funciona bem, e o corpo todo cresce e se desenvolve por meio do amor.
17 Chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ nu Xuꞌna na chcuiꞌ naꞌ xi loꞌo cuꞌma̱ juani: Ntiꞌ tsa naꞌ culo naꞌ cña jiꞌi̱ cuꞌma̱ chaꞌ ngaꞌaa cuaꞌni ma̱ ñiꞌya̱ nu nduꞌni nguꞌ nu ná nslo jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi tsiyaꞌ ti; cua ñaꞌa̱ ca chaꞌ cuxi nu ndaꞌya hique nguꞌ, xcuiꞌ juaꞌa̱ nduꞌni nguꞌ biꞌ chalyuu. Sca chaꞌ tonto tsa nduꞌni nguꞌ biꞌ,
17 Portanto, em nome do Senhor eu digo e insisto no seguinte: não vivam mais como os pagãos, pois os pensamentos deles não têm valor,
18 talya tsiyaꞌ ti chalyuu nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ; biꞌ chaꞌ ná nchca ca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ tsiyaꞌ ti. Ná ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ loꞌo chalyuu cucui nu cua nda ycuiꞌ Ndyosi jiꞌna chaꞌ tyiꞌi̱ tsoꞌo ti na, xquiꞌya chaꞌ ná jlo tiꞌ nguꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti, chaꞌ ná ntajaꞌa̱ nguꞌ biꞌ xñi tyiquee nguꞌ sca chaꞌ liñi.
18 e a mente deles está na escuridão. Eles não têm parte na vida que Deus dá porque são completamente ignorantes e teimosos.
19 Ngaꞌaa nchca ca tyujuꞌu tiꞌ nguꞌ biꞌ, biꞌ chaꞌ quiñaꞌa̱ la chaꞌ cuxi ndyuꞌni nguꞌ, ñaꞌa̱ cuayáꞌ nda nguꞌ chacuayáꞌ jiꞌi̱ cua ñaꞌa̱ ca chaꞌ cuxi chaꞌ caca biꞌ loo jiꞌi̱ nguꞌ. Ná tucui caca cuaꞌa jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ loꞌo nduꞌni nguꞌ cua ñaꞌa̱ ca chaꞌ subaꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ.
19 Eles perderam toda a vergonha e se entregaram totalmente aos vícios; eles não têm nenhum controle e fazem todo tipo de coisas indecentes.
20 Pana nu cuꞌma̱ ni, siꞌi na ngua tsaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ Cristo chaꞌ cuaꞌni ma̱ chaꞌ cuxi biꞌ.
20 Mas não foi essa a maneira de viver que vocês aprenderam como seguidores de Cristo.
21 Chañi chaꞌ cua ndyuna ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ Cristo, cua ngua tsaꞌa̱ tsoꞌo ma̱ chaꞌ liñi jiꞌi̱ Jesús nu nguluꞌu nguꞌ jiꞌi̱ ma̱;
21 Com certeza vocês ouviram falar dele e, como seus seguidores, aprenderam a verdade que está em Jesus.
22 biꞌ chaꞌ cuaꞌni tye ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi nu nguaꞌni ma̱ tya saꞌni la. Quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ ndatsaa chaꞌ cuxi biꞌ jiꞌi̱ ma̱ nu ngua liꞌ, ndacui tsa tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi biꞌ, ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu chcunaꞌ tsiyaꞌ ti chalyuu jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya chaꞌ cuxi biꞌ.
22 Portanto, abandonem a velha natureza de vocês, que fazia com que vocês vivessem uma vida de pecados e que estava sendo destruída pelos seus desejos enganosos.
23 Juani ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni cucui ma̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu ntsuꞌu neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱, juaꞌa̱ lcaa chaꞌ nu caꞌya hique ma̱;
23 É preciso que o coração e a mente de vocês sejam completamente renovados.
24 ngaꞌa̱ chaꞌ xñi tsoꞌo ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ xaꞌ ñaꞌa̱ cuaꞌni ma̱ su ndiꞌi̱ ma̱ chalyuu, chaꞌ taca cuaꞌni ma̱ ñiꞌya̱ nu ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cuaꞌni ma̱. Biꞌ chaꞌ xcuiꞌ chaꞌ tsoꞌo cuaꞌni ma̱ chalyuu, xcuiꞌ chaꞌ lubii cuaꞌni ma̱, si chañi chaꞌ laca ma̱ ñati̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
24 Vistam-se com a nova natureza, criada por Deus, que é parecida com a sua própria natureza e que se mostra na vida verdadeira, a qual é correta e dedicada a ele.
25 Juani ngaꞌaa chcuiꞌ ma̱ chaꞌ cuiñi loꞌo tyaꞌa ñati̱ ma̱ lacua; xcuiꞌ chaꞌ liñi chcuiꞌ scaa ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱, chaꞌ sca ti ñati̱ laca na, sca ti chaꞌ ntsuꞌu jiꞌna loꞌo tyaꞌa na.
25 Por isso não mintam mais. Que cada um diga a verdade para o seu irmão na fé, pois todos nós somos membros do corpo de Cristo!
26 Loꞌo ntsuꞌu quiyaꞌ ñasi̱ꞌ ma̱ xi, cuiꞌya ma̱ cuentya chaꞌ ná tyanu quiꞌya jiꞌi̱ ma̱ liꞌ; ná tsoꞌo si caca ñasi̱ꞌ tiꞌ ma̱ tyucui tsa̱, tsa tyeje tacui ti chaꞌ cuaꞌni ma̱ jiꞌi̱.
26 Se vocês ficarem com raiva, não deixem que isso faça com que pequem e não fiquem o dia inteiro com raiva.
27 Ná ta ma̱ tyempo tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ nu xñaꞌa̱ chaꞌ caca biꞌ loo jiꞌi̱ ma̱.
27 Não deem ao Diabo oportunidade para tentar vocês.
28 Cuꞌma̱ nu nguaana ma̱ na nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ñati̱ tya tsubiꞌ la, ngaꞌa̱ chaꞌ xtyanu ma̱ cña biꞌ jiꞌi̱ ma̱, clyana ma̱ cña tsoꞌo la nu cuaꞌni ycuiꞌ ma̱; tsoꞌo la si cuaꞌni ma̱ cña loꞌo yaꞌ ycuiꞌ ma̱, chaꞌ juaꞌa̱ caja xi ñiꞌya̱ nu xtyucua ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ma̱ nu lyiji tsa jiꞌi̱.
28 Quem roubava que não roube mais, porém comece a trabalhar a fim de viver honestamente e poder ajudar os pobres.
29 Ná chcuiꞌ ma̱ chaꞌ tiꞌí loꞌo tyaꞌa ñati̱ ma̱; clyana ma̱ chaꞌ tsoꞌo nu chcuiꞌ ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱; clyana ma̱ ñiꞌya̱ nu caca xtyucua ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ tyatí̱ la tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ tyanu sca chaꞌ tsoꞌo neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ nu loꞌo cuna nguꞌ chaꞌ nu chcuiꞌ ma̱.
29 Não digam palavras que fazem mal aos outros, mas usem apenas palavras boas, que ajudam os outros a crescer na fé e a conseguir o que necessitam, para que as coisas que vocês dizem façam bem aos que ouvem.
30 Ná cuaꞌni ma̱ chaꞌ ca xñiꞌi̱ tiꞌ Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi; nu Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi ni, ñiꞌya̱ laca si cua ngusta Ni cuayáꞌ nu jiꞌi̱ ycuiꞌ ca Ni hichu̱ꞌ na, chaꞌ laca na ñati̱ jiꞌi̱ Ni, juaꞌa̱ laca biꞌ. Tyanu biꞌ loꞌo na ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tye chalyuu jiꞌna, ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tyalaa tsa̱ nu cuaꞌni lyaá Ni jiꞌna.
30 E não façam com que o Espírito Santo de Deus fique triste. Pois o Espírito é a marca de propriedade de Deus colocada em vocês, a qual é a garantia de que chegará o dia em que Deus os libertará.
31 Cuaꞌni tye ma̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ su chi̱i̱ ntiꞌ ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱ lacua; juaꞌa̱ chaꞌ liyeꞌ tiꞌ ma̱, juaꞌa̱ chaꞌ ñasi̱ꞌ tiꞌ ma̱, cuaꞌni tye ma̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ biꞌ. Ngaꞌaa xiꞌya cui̱i̱ ma̱ chaꞌ subaꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ma̱, ngaꞌaa chcuiꞌ ma̱ cuentyu jiꞌi̱ tyaꞌa ma̱, ngaꞌaa ntsuꞌu chaꞌ chcuiꞌ cuxi ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ma̱ tsiyaꞌ ti.
31 Abandonem toda amargura, todo ódio e toda raiva. Nada de gritarias, insultos e maldades!
32 Xaꞌ ñaꞌa̱ cuaꞌni ma̱ juani. Xcuiꞌ tsoꞌo ti cuaꞌni ma̱ loꞌo tyaꞌa ñati̱ ma̱, tyuꞌu tsa chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱; cuaꞌni clyu tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ juaꞌa̱ cua nguaꞌni clyu tiꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌna xquiꞌya Cristo.
32 Pelo contrário, sejam bons e atenciosos uns para com os outros. E perdoem uns aos outros, assim como Deus, por meio de Cristo, perdoou vocês.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Efésios 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.