Atos 18
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na (CTANT) vs NTLH
1 Liꞌ nduꞌu Pablo quichi̱ Atenas ndyaa yu ca quichi̱ Corinto.
1 Depois disso, Paulo saiu de Atenas e foi para a cidade de Corinto.
2 Quichi̱ biꞌ ndyacua tyaꞌa yu loꞌo sca nguꞌ judío nu naa Aquila, nguꞌ quichi̱ Ponto laca nu Aquila biꞌ. Ngutiꞌi̱ nguꞌ nde Italia nquichaꞌ, nu Aquila biꞌ loꞌo clyoꞌo nu naa Priscila; pana nduꞌutsuꞌ nguꞌ ndyalaa nguꞌ nde quichi̱ Corinto, nu loꞌo ngulo rey Claudio cña chaꞌ culoꞌo nguꞌ jiꞌi̱ lcaa nguꞌ judío nu ngutiꞌi̱ quichi̱ Roma, quichi̱ nu laca loo jiꞌi̱ loyuu su cuentya Italia biꞌ. Toniꞌi̱ jiꞌi̱ nu Aquila biꞌ ndyalaa Pablo liꞌ.
2 Encontrou ali um judeu chamado Áquila, que era da província do Ponto. Fazia pouco tempo que ele tinha chegado da Itália com Priscila, a sua esposa. Eles tinham saído de lá porque o imperador Cláudio havia mandado que todos os judeus fossem embora de Roma. Paulo foi visitá-los
3 Stuꞌba ti nguaꞌni Pablo cña loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ, chaꞌ cuityi niꞌi̱ lateꞌ laca nguꞌ; biꞌ chaꞌ ndyanu yu slo nguꞌ chaꞌ cuaꞌni yu cña loꞌo nguꞌ.
3 e acabou ficando ali para trabalhar com eles, porque a profissão de Paulo e a deles era a mesma, isto é, fazer barracas.
4 Ndyaa Pablo neꞌ laa jiꞌi̱ nguꞌ judío lcaa tsa̱ taꞌa nu ndiꞌi̱ cñaꞌ nguꞌ, chaꞌ culuꞌu yu chaꞌ jiꞌi̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyuꞌu tiꞌi̱ liꞌ, masi jiꞌi̱ nguꞌ judío, masi jiꞌi̱ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ.
4 E todos os sábados ele falava na sinagoga e procurava convencer os judeus e os não judeus.
5 Cua nduꞌu Silas loꞌo Timoteo ca Macedonia, liꞌ ndyalaa nguꞌ slo Pablo. Loꞌo cua ndyalaa nguꞌ biꞌ, liꞌ lcaa tsa̱ lcaa hora nclyuꞌu Pablo chaꞌ jiꞌi̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ judío. Nchcuiꞌ yu chaꞌ laca Jesús ycuiꞌ Cristo, nu ntajatya tsa nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ ca̱a̱ nde chalyuu.
5 Depois que Silas e Timóteo chegaram da província da Macedônia, Paulo começou a dar todo o seu tempo para anunciar a mensagem. Ele afirmava aos judeus que Jesus é o Messias .
6 Pana ngunasi̱ꞌ tsa nguꞌ judío biꞌ jiꞌi̱ Pablo liꞌ, subaꞌ tsa nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo; biꞌ chaꞌ nguscui̱ yu steꞌ yu slo nguꞌ chaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ cuxi tsa nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo yu.
6 Mas alguns deles ficaram contra Paulo e o xingaram. Então, em sinal de protesto, ele sacudiu o pó das suas roupas e disse: — Se vocês se perderem, os culpados serão vocês mesmos. A responsabilidade não será minha. De agora em diante vou anunciar a mensagem aos não judeus.
7 Liꞌ nduꞌu yu neꞌ laa biꞌ, ndyaa yu ca slo sca ñati̱ nu naa Justo; cacua ti toꞌ laa biꞌ ntucua tyi yu. Sca ñati̱ nu ndyuꞌni tlyu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi laca nu Justo biꞌ.
7 Então ele saiu de lá e foi morar na casa de um homem chamado Tício Justo, um não judeu que adorava a Deus. A casa dele ficava ao lado da sinagoga.
8 Loꞌo juaꞌa̱ yu Crispo ngusñi chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ nu Xuꞌna na. Crispo laca sca nu cusuꞌ nu laca loo neꞌ laa jiꞌi̱ nguꞌ judío. Jlya tiꞌ nu Crispo biꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ nu Xuꞌna na, loꞌo juaꞌa̱ jlya tiꞌ lcaa nguꞌ nu ndiꞌi̱ slo. Quiñaꞌa̱ tyaꞌa nguꞌ Corinto ngusñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, biꞌ chaꞌ ntyucuatya nguꞌ biꞌ liꞌ.
8 Crispo, que era o chefe da sinagoga, também creu no Senhor Jesus, e todas as pessoas da sua casa também creram. Muitas pessoas da cidade de Corinto ouviram a mensagem, creram e foram batizadas.
9 Loꞌo liꞌ cua naꞌa̱ Pablo jiꞌi̱ Jesús nu Xuꞌna na, ñiꞌya̱ si na nchcuiꞌ xcalá yu ngua.
9 Certa noite Paulo teve uma visão, e nela o Senhor disse:
10 Ndiꞌi̱ naꞌ loꞌo nuꞌu̱ chaꞌ xtyucua naꞌ jinuꞌu̱, biꞌ chaꞌ ngaꞌaa caca xñi nguꞌ jinuꞌu̱ chaꞌ xcubeꞌ nguꞌ hi̱. Loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu tsa nguꞌ quichi̱ re nu taca xñi nguꞌ chaꞌ jnaꞌ nde loo la, si ta nuꞌu̱ chaꞌ loꞌo nguꞌ.
10 porque eu estou com você. Ninguém poderá lhe fazer nenhum mal, pois muitas pessoas desta cidade são minhas.
11 Liꞌ ndyanu Pablo sca yija̱ claꞌbe ca quichi̱ Corinto biꞌ, xcuiꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús nguluꞌu yu jiꞌi̱ nguꞌ quichi̱ biꞌ.
11 E Paulo ficou ali um ano e meio, ensinando a palavra de Deus àquela gente.
12 Loꞌo liꞌ ngua Galión gobernador jiꞌi̱ loyuu su cuentya Acaya biꞌ; tyempo biꞌ ndyuꞌu tiꞌi̱ tyu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ judío seꞌi̱ ti chaꞌ xu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ loꞌo Pablo, masi tyaꞌa nguꞌ judío laca yu. Liꞌ ngusñi nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ yu chaꞌ tsaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ yu ca slo nguꞌ tisiya;
12 Quando Gálio se tornou o governador da província da Acaia, os judeus se juntaram contra Paulo. Eles o agarraram, o levaram ao tribunal
13 ngusta nguꞌ quiꞌya jiꞌi̱ yu ca slo nu gobernador biꞌ liꞌ:
13 e disseram ao Governador: — Este homem está querendo convencer o povo a adorar a Deus de um modo que é contra a nossa
14 Ngua tiꞌ Pablo xacui̱ yu chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ, pana clyo nchcuiꞌ nu cusuꞌ Galión biꞌ:
14 Quando Paulo ia falar, Gálio disse aos judeus: — Judeus, se isso fosse alguma falta grave ou um grande crime, seria justo que eu tivesse paciência para escutá-los.
15 Cua ñasi̱ꞌ ma̱ xquiꞌya chaꞌ nclyuꞌu yu re xi xaꞌ lo chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ. Sca chaꞌ jiꞌi̱ joꞌó cuentya jiꞌi̱ cuꞌma̱ laca chaꞌ re, chaꞌ ná stuꞌba chaꞌ nu nchcuiꞌ yu loꞌo chaꞌ nu nchcuiꞌ cuꞌma̱ cuentya jiꞌi̱ chaꞌ cusuꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ma̱; biꞌ chaꞌ ná ndiya tiꞌ ma̱ chaꞌ ncluꞌu yu chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ. Cuaꞌni cuayáꞌ ycuiꞌ ca ti ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ re lacua. Ná nduꞌni chaꞌ ca̱a̱ loꞌo cuꞌma̱ jiꞌi̱ yu ca slo naꞌ.
15 Mas, como é só uma questão de palavras, de nomes e da própria lei de vocês, resolvam vocês mesmos. Eu não vou ser juiz nesses assuntos.
16 Loꞌo liꞌ ngulo gobernador cña chaꞌ culo nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ judío nde liyaꞌ.
16 Em seguida os expulsou do tribunal.
17 Liꞌ hora ti ndayaꞌ lcaa nguꞌ quichi̱ biꞌ jiꞌi̱ nu cusuꞌ Sóstenes, chaꞌ laca nu cusuꞌ biꞌ loo neꞌ laa jiꞌi̱ nguꞌ judío. Tiꞌí tsa ngujuiꞌi̱ nguꞌ jiꞌi̱ nu cusuꞌ biꞌ ca slo gobernador Galión; pana nu Galión biꞌ ni, ná ndube tiꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti.
17 Então eles agarraram Sóstenes, o chefe da sinagoga, e o surraram diante do tribunal. Porém Gálio não se importou com isso.
18 Tya ndyanu Pablo quichi̱ biꞌ tya tyu̱u̱ tsa̱; liꞌ ngutuꞌu yu ndyaa yu loꞌo Aquila loꞌo Priscila biꞌ, ndyaa nguꞌ neꞌ yaca niꞌi̱ ca quichi̱ Cencrea. Liꞌ tsaa ycuiꞌ Pablo ca loyuu su cuentya Siria. Ca quichi̱ Cencrea biꞌ ngusiꞌyu nguꞌ quicha̱ꞌ hique Pablo, chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ juaꞌa̱ chaꞌ ntsuꞌu sca chaꞌ nu cua ngüiñi jiꞌi̱ yu loꞌo ycuiꞌ Ndyosi tya tsubiꞌ la.
18 Paulo ficou muitos dias com os cristãos em Corinto. Depois se despediu deles e embarcou num navio para a província da Síria, junto com Priscila e o seu marido Áquila. Antes de embarcar em Cencreia, ele rapou a cabeça como sinal de que havia cumprido uma promessa que tinha feito a Deus.
19 Nduꞌu nguꞌ ndyaa nguꞌ neꞌ yaca niꞌi̱, liꞌ ndyalaa nguꞌ ca quichi̱ Efeso su tyanu Aquila loꞌo Priscila. Ndyatí̱ Pablo ycuiꞌ ti neꞌ laa chaꞌ chcuiꞌ yu loꞌo ca taꞌa nguꞌ judío nu ndyuꞌu tiꞌi̱ cajua.
19 Eles chegaram à cidade de Éfeso, e Priscila e Áquila ficaram ali. Paulo entrou na sinagoga e falou com os judeus.
20 Ngua tiꞌ nguꞌ quichi̱ biꞌ chaꞌ tyanu Pablo nde quichi̱ tyi nguꞌ, pana ná ntajaꞌa̱ yu.
20 Então lhe pediram que ficasse com eles mais tempo, porém ele não quis.
21 Ngusalyaꞌ yu loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ:
21 E, quando foi embora, disse: — Eu voltarei, se Deus quiser. Então Paulo embarcou e partiu de Éfeso.
22 Loꞌo cua ndyalaa yaca niꞌi̱ biꞌ ca quichi̱ Cesarea, liꞌ nduꞌu Pablo ndyaa yu ca quichi̱ Jerusalén. Tsoꞌo ti nchcuiꞌ yu loꞌo tyaꞌa ñati̱ jiꞌi̱ Jesucristo cajua, loꞌo liꞌ hora ti ndyaa yu ca quichi̱ Antioquía.
22 Quando desembarcou em Cesareia, foi logo para Jerusalém. Ali ele fez uma curta visita à igreja e depois seguiu para Antioquia da Síria. A terceira viagem missionária de Paulo
23 Ndyanu yu sca tucua coꞌ ca quichi̱ biꞌ, liꞌ nduꞌu yu ndyaa yu chaca quiyaꞌ chaꞌ tsaa yu ca slo lcaa taju ñati̱ jiꞌi̱ Jesucristo nu ndiꞌi̱ ca loyuu su cuentya Galacia, su cuentya Frigia. Nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ chaꞌ tyanu tachaa la chaꞌ jiꞌi̱ Jesucristo tyiquee nguꞌ.
23 Depois de ficar algum tempo em Antioquia, ele foi embora. Atravessou a província da Galácia e o distrito da Frígia, indo de um lugar para outro e animando todos os cristãos.
24 La cuiꞌ tyempo ndyalaa sca nu quiꞌyu nguꞌ judío nde quichi̱ Efeso. Apolos naa yu biꞌ, loꞌo Alejandría naa quichi̱ tyi yu. Jlo tsa tiꞌ yu lcaa chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu nscua lo quityi tya saꞌni la, loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo tsa nchcuiꞌ yu chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ñati̱.
24 Um judeu chamado Apolo, nascido na cidade de Alexandria, havia chegado a Éfeso. Ele falava muito bem e tinha um conhecimento profundo das Escrituras Sagradas .
25 Tya tsubiꞌ la cua nguluꞌu tsoꞌo nguꞌ jiꞌi̱ yu lcaa chaꞌ nu cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ nu Xuꞌna na; biꞌ chaꞌ yala ti tiꞌ yu, ná taja tiꞌ yu tsiyaꞌ ti chaꞌ chcuiꞌ yu chaꞌ biꞌ. Tsoꞌo tsa nclyuꞌu yu chaꞌ jiꞌi̱ Jesús loꞌo ñati̱ liꞌ; juaꞌa̱ ntyucuatya yu jiꞌi̱ nguꞌ ñiꞌya̱ nu ntyucuatya jyoꞌo Juan, chaꞌ bilya ca cuayáꞌ tiꞌ yu lcaa chaꞌ jiꞌi̱ Jesús.
25 Era também instruído no Caminho do Senhor , falava com grande entusiasmo, e o seu ensinamento a respeito de Jesus era correto; porém conhecia somente o batismo de João.
26 Ná ntsi̱i̱ yu Apolos chaꞌ culuꞌu yu jiꞌi̱ nguꞌ neꞌ laa jiꞌi̱ nguꞌ judío, pana nu loꞌo ndyuna Priscila loꞌo Aquila ñiꞌya̱ nu nguluꞌu yu chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ neꞌ laa, liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo yu. Liñi la nguluꞌu nguꞌ jiꞌi̱ Apolos ñiꞌya̱ nu xñi nguꞌ tyucui̱i̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni liꞌ.
26 Ele começou a falar com coragem na sinagoga . Priscila e o seu marido Áquila o ouviram falar; então o levaram para a casa deles e lhe explicaram melhor o Caminho de Deus.
27 Ca tiyaꞌ la ngua tiꞌ Apolos tsaa yu ca loyuu su cuentya Acaya. Tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee tyaꞌa ñati̱ jiꞌi̱ Jesucristo chaꞌ tsaa yu cajua, biꞌ chaꞌ nguscua nguꞌ sca quityi chaꞌ tsaa slo tyaꞌa ñati̱ jiꞌi̱ Jesucristo cajua, chaꞌ tsoꞌo ti chcuiꞌ nguꞌ loꞌo yu nu loꞌo tyalaa yu ca su ndiꞌi̱ nguꞌ. Ndyaa yu liꞌ, ndyalaa yu ca loyuu su cuentya Acaya biꞌ. Liꞌ nguxtyucua tsa yu jiꞌi̱ nguꞌ nu ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ loꞌo Jesucristo lcaa quichi̱ su ndyaa yu. Xquiꞌya chaꞌ tsoꞌo tsa tyiquee ycuiꞌ Ndyosi ñaꞌa̱ Ni jiꞌi̱ nguꞌ, biꞌ chaꞌ cua ngusñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Ni.
27 Quando Apolo resolveu ir para a província da Acaia, os cristãos de Éfeso o animaram e escreveram cartas para os irmãos de lá, pedindo que o recebessem bem. Chegando lá, ele ajudou muito aqueles que, pela graça de Deus, haviam crido.
28 Nguluꞌu nu Apolos biꞌ jiꞌi̱ lcaa nguꞌ chaꞌ cuiñi tsa laca chaꞌ nu nda nu nguꞌ judío biꞌ, masi ñati̱ tyaꞌa yu laca nguꞌ; juaꞌa̱ nguluꞌu yu chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu nscua lo quityi tya saꞌni la, nu nchcuiꞌ chaꞌ jiꞌi̱ nu Cristo nu ntajatya tsa nguꞌ jiꞌi̱ biꞌ. Cristo laca Jesús, nacui̱ yu. Tsoꞌo tsa nchcuiꞌ yu, biꞌ chaꞌ ná tucui ngua jiꞌi̱ tacu̱ꞌ chaꞌ jiꞌi̱ yu.
28 Pois Apolo, com argumentos fortes, derrotava os judeus nas discussões públicas, provando pelas Escrituras Sagradas que Jesus é o Messias .
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 18, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.