Mateus 25
Nau Kôranh Brah Ngơi Nau Tâm Rnglăp Mhe (CMO) vs VC
1 “Nôk nây nau Kôranh Brah mât uănh tâm ban ma bu ur drôh jât nuyh hăn vơt sai mhe a măng. Khân păng ndjôt ŭnh sagêng ăp bunuyh.
1 Então o Reino dos céus será semelhante a dez virgens, que saíram com suas lâmpadas ao encontro do esposo.
2 Geh prăm nuyh ta mpôl khân păng nây mâu geh ôh nau mân, yơn ma geh prăm nuyh geh nau mân.
2 Cinco dentre elas eram tolas e cinco, prudentes.
3 Mpôl i mâu geh nau mân nây, ndjôt dơm dak pring ta sagêng, tih ma mâu geh ôh ndjôt rnă.
3 Tomando suas lâmpadas, as tolas não levaram óleo consigo.
4 Yơn ma mpôl i geh nau mân, khân păng ndjôt dak pring ta sagêng, ndrel ma geh ndjôt rnă ta đop đŏng.
4 As prudentes, todavia, levaram de reserva vasos de óleo junto com as lâmpadas.
5 Yor ma kŏp sai mhe i nây jŏ ngăn tât, khân păng ji bêch n'ho ma hăk lêr khêr.
5 Tardando o esposo, cochilaram todas e adormeceram.
6 Tât n'gul măng ri, tăng bu nter: ‘Sai mhe lĕ tât jêh! Ran vơt păng hŏm!’
6 No meio da noite, porém, ouviu-se um clamor: Eis o esposo, ide-lhe ao encontro.
7 Dâng lĕ bu ur drôh i nây dâk, ndrăp sagêng bu ma he ro.
7 E as virgens levantaram-se todas e prepararam suas lâmpadas.
8 Mpôl i mâu geh nau mân lah ma mpôl i geh nau mân: ‘Dăn pă ăn hên ƀă dak pring ơ, yorlah ŭnh sagêng hên bơi ma nhhăt’.
8 As tolas disseram às prudentes: Dai-nos de vosso óleo, porque nossas lâmpadas se estão apagando.
9 Mpôl i geh nau mân ơh: ‘Mâu ôh, lah hên pă ăn khân ay, mă ma hên nơm, mă ma khân ay. Ăn khân ay hăn ta ntŭk bu tăch pring ri rvăt dô!’
9 As prudentes responderam: Não temos o suficiente para nós e para vós; é preferível irdes aos vendedores, a fim de o comprardes para vós.
10 Yơn ma ndŭt khân păng hăn rvăt pring, sai mhe tât ro. Lŏng mpôl bu ur i lĕ gŭ ndrăp săk leo băl lăp rngăt ta trôm jay ntâl mpông, jêh ri sông sa.
10 Ora, enquanto foram comprar, veio o esposo. As que estavam preparadas entraram com ele para a sala das bodas e foi fechada a porta.
11 Jŏ du ƀlât tât mpôl bu ur i mâu geh nau mân ri nter: ‘Ơ kôranh, ơ kôranh! Pơ̆ mpông ăn hên ơ!’
11 Mais tarde, chegaram também as outras e diziam: Senhor, senhor, abre-nos!
12 Yơn ma kôranh mâu ôh ăn lăp, păng ơh: ‘Gâp lah n'hêl nanê̆ ngăn ma khân ay, gâp mâu ôh gĭt năl khân ay’.
12 Mas ele respondeu: Em verdade vos digo: não vos conheço!
13 Lah ndri ăn gŭ njrăng hŏm, yorlah khân ay may mâu gĭt ôh Gâp i Kon Bunuyh tă bơh Kôranh Brah plơ̆ văch moh mong, nar mâu gĭt đŏng.”
13 Vigiai, pois, porque não sabeis nem o dia nem a hora.
14 “Nau Kôranh Brah mât uănh tâm ban ma du huê bu klô, ê lor ma păng hăn ƀon ngai, păng kuăl phung dâk păng, jêh ri jao drăp ndơ ma khân păng ăn mât uănh.
14 Será também como um homem que, tendo de viajar, reuniu seus servos e lhes confiou seus bens.
15 Du huê păng ăn 5000, du huê păng ăn 2000, du huê jât păng ăn 1000. Păng ăn du huê du huê tâng i nau khân păng blao. Jêh ri i păng nơm nây du lôh bơh ntŭk nây.
15 A um deu cinco talentos; a outro, dois; e a outro, um, segundo a capacidade de cada um. Depois partiu.
16 Nơm i dơn 5000 ri, păng sŏ prăk i nây hăn tăch rgâl ro, păng hao geh 5000 jât.
16 Logo em seguida, o que recebeu cinco talentos negociou com eles; fê-los produzir, e ganhou outros cinco.
17 Nơm i dơn 2000 tâm ban kơt nây đŏng, păng sŏ prăk hăn tăch rgâl hao geh 2000 jât.
17 Do mesmo modo, o que recebeu dois, ganhou outros dois.
18 Lŏng nơm i dơn 1000 ri, păng kuyh ntu tŏp lơi prăk i kôranh păng ăn ri.
18 Mas, o que recebeu apenas um, foi cavar a terra e escondeu o dinheiro de seu senhor.
19 Tât jŏ nar bơh kơi sât i kôranh khân păng i nây bơh ri, păng ôp prăk tâng rnoh ŏk păng ăn ma khân păng ri nơh.
19 Muito tempo depois, o senhor daqueles servos voltou e pediu-lhes contas.
20 Nơm i dơn prăk 5000 ri nơh hăn ta bơh năp păng ri, ndjôt prăk i hao 5000 ri nơh jât, lah ma kôranh păng: ‘Ơ kôranh, may ăn prăk ma gâp nơh 5000, aƀaơ dja hao geh 5000 jât’.
20 O que recebeu cinco talentos, aproximou-se e apresentou outros cinco: - Senhor, disse-lhe, confiaste-me cinco talentos; eis aqui outros cinco que ganhei.'
21 Kôranh lah ma păng: ‘Ueh ngăn! Ơ dâk ueh geh nuih n'hâm răp jăp, ndơ jê̆ gâp ăn, may jan lĕ răp jăp. Gâp mra ăn may mât uănh ndơ kuŏng jât. Lăp hŏm gŭ maak ndrel gâp nơm’.
21 Disse-lhe seu senhor: - Muito bem, servo bom e fiel; já que foste fiel no pouco, eu te confiarei muito. Vem regozijar-te com teu senhor.
22 Nơm i dơn prăk 2000 ri nơh, ndjôt prăk i hao 2000 jât, hăn ndơ̆ a kôranh păng, lah kơt ndri đŏng: ‘Ơ kôranh! May ăn prăk ma gâp nơh 2000, aƀaơ dja hao geh 2000 jât’.
22 O que recebeu dois talentos, adiantou-se também e disse: - Senhor, confiaste-me dois talentos; eis aqui os dois outros que lucrei.
23 Kôranh păng ơh: ‘Ueh ngăn! Ơ bunuyh jan kar ueh geh nuih n'hâm sŏng, ndơ jê̆ gâp ăn, may jan lĕ sŏng. Gâp mra ăn may mât uănh ndơ kuŏng jât. Lăp hŏm gŭ maak ndrel gâp nơm’.
23 Disse-lhe seu senhor: - Muito bem, servo bom e fiel; já que foste fiel no pouco, eu te confiarei muito. Vem regozijar-te com teu senhor.
24 Jêh ri nơm i dơn prăk 1000 ri nơh hăn a kôranh păng đŏng, lah ma păng: ‘Ơ kôranh! Gâp gĭt may jêng bunuyh janh ngăn. Yorlah may kăch ta ntŭk may mâu prot tuch, jêh ri rek ta ntŭk mâu prot tăm.
24 Veio, por fim, o que recebeu só um talento: - Senhor, disse-lhe, sabia que és um homem duro, que colhes onde não semeaste e recolhes onde não espalhaste.
25 Kơt ndri gâp sŏ prăk i may ăn ma gâp nơh tŏp lơi, yorlah gâp klach hô ir ngăn. Dja prăk may nơm sŏ hŏm’.
25 Por isso, tive medo e fui esconder teu talento na terra. Eis aqui, toma o que te pertence.
26 Yơn ma kôranh păng ơh: ‘Ơ bunuyh jan kar djơh mhĭk, ndrel ma rleh ƀlao! May gĭt gâp kăch ta ntŭk gâp mâu prot tuch, jêh ri rek ta ntŭk mâu prot tăm.
26 Respondeu-lhe seu senhor: - Servo mau e preguiçoso! Sabias que colho onde não semeei e que recolho onde não espalhei.
27 Lah ndri di lah ăn may sŏ prăk i nây ăn ta jay bu tăch rgâl, tât gâp plơ̆ sât, gâp geh prăk ơm, geh nđâp ma lôh kon păng đŏng!
27 Devias, pois, levar meu dinheiro ao banco e, à minha volta, eu receberia com os juros o que é meu.
28 Lah ndri khân may sŏ hŏm prăk bơh păng dja ăn ma bunuyh i geh 10000.
28 Tirai-lhe este talento e dai-o ao que tem dez.
29 Kơt ndri bu moh i lĕ geh, bu kơi ntop ăn tay, ăn geh ŏk rmeh jât. Yơn ma bu moh i mâu geh ôh, bu rhuăt lơi nđâp ma moh ndơ i păng lĕ geh đŏng.
29 Dar-se-á ao que tem e terá em abundância. Mas ao que não tem, tirar-se-á mesmo aquilo que julga ter.
30 Lŏng bunuyh i jan kar mâu geh nau khlay dja, nhŭp mƀăr lơi păng ta ntŭk ngo bơh dih, ta ntŭk nây nhhiăng nhŭm, ndrel ma rchiăt sêk!’”
30 E a esse servo inútil, jogai-o nas trevas exteriores; ali haverá choro e ranger de dentes.
31 “Nôk Gâp i Kon Bunuyh tă bơh Kôranh Brah plơ̆ văch nđâp ma nau chrêk lơp Gâp, ndrel ma dâng lĕ phung tông păr, nôk nây Gâp gŭ ta rnơl kađăch chrêk lơp Gâp nơm.
31 Quando o Filho do Homem voltar na sua glória e todos os anjos com ele, sentar-se-á no seu trono glorioso.
32 Nôk nây dâng lĕ bunuyh dâng lĕ ndŭl mpôl văch gum ta Gâp dadê. Gâp tâm nkhah lơi khân păng, tâm ban ma bunuyh chiăp tâm nkhah be biăp đah be.
32 Todas as nações se reunirão diante dele e ele separará uns dos outros, como o pastor separa as ovelhas dos cabritos.
33 Bunuyh i tâm ban ma be biăp Gâp ăn gŭ bơh ma, bunuyh i tâm ban ma be Gâp ăn gŭ bơh chiao.
33 Colocará as ovelhas à sua direita e os cabritos à sua esquerda.
34 Nôk nây Gâp i kađăch lah ma phung gŭ bơh ma Gâp ntŭk bu lư: ‘Ơ phung lĕ Bơ̆ Gâp ăn nau geh jêng jêh! Văch hŏm, lăp gŭ ta nau Kôranh Brah mât uănh i lĕ Păng ndrăp ăn ma khân ay may ntơm bơh njêng neh ntu nơh.
34 Então o Rei dirá aos que estão à direita: - Vinde, benditos de meu Pai, tomai posse do Reino que vos está preparado desde a criação do mundo,
35 Yorlah nôk Gâp ji ngot khân ay may lĕ ăn ndơ sông sa ma Gâp, nôk Gâp ji hir khân ay may ăn dak Gâp nhêt, nôk Gâp jêng bu năch i khân ay may mâu gĭt năl, khân ay may hôm rom ăn gŭ,
35 for I hungered, and ye gave me to eat; I thirsted, and ye gave me to drink; I was a stranger, and ye took me in;
36 nôk Gâp gŭ săk kuh khân ay may ăn bok ao nsoh, nôk Gâp geh nau ji khân ay may hăn chop, nôk Gâp geh ndrung khân ay may hăn khŏl kơl Gâp đŏng’.
36 naked, and ye clothed me; I was ill, and ye visited me; I was in prison, and ye came to me.
37 Jêh ri phung sŏng lah ma Gâp: ‘Ơ Kôranh! Hên mâu prot ôh say May ji ngot, jêh ri ăn May sông, mâu lah ji hir dak ăn dak May nhêt.
37 Then shall the righteous answer him saying, Lord, when saw we thee hungering, and nourished thee; or thirsting, and gave thee to drink?
38 Hên mâu prot ôh say May jêng bu năch i hên mâu gĭt năl, jêh ri rom May lăp jay, mâu lah say May gŭ săk kuh hên ăn bok ao ma May.
38 and when saw we thee a stranger, and took thee in; or naked, and clothed thee?
39 Hên mâu prot đŏng say May geh nau ji, mâu lah geh ndrung, jêh ri hăn chop khŏl kơl May’.
39 and when saw we thee ill, or in prison, and came to thee?
40 Jêh ri Gâp i kađăch lah ma khân păng: ‘Gâp lah n'hêl nanê̆ ngăn ma khân ay may, ăp tơ̆ khân ay may lĕ geh jan nau i nây ma du huê bunuyh i dŭt jê̆ ta nâm bu ta phung oh nô Gâp, tâm ban ma khân ay may lĕ geh jan ăn ma Gâp đŏng’.
40 And the King answering shall say to them, Verily, I say to you, Inasmuch as ye have done it to one of the least of these my brethren, ye have done it to me.
41 Jêh ri Gâp lah ma phung i gŭ bơh chiao Gâp: ‘Ơ phung lĕ Kôranh Brah rak rtăp! Rŭch du ngai hŏm bơh Gâp hăn ta ndrung ŭnh hit mro mrăng, jêng ntŭk ndrăp ma tê̆ dôih Satăng i kôranh mpôl brah djơh, ndrel ma phung i tâng păng!
41 Then shall he say also to those on the left, Go from me, cursed, into eternal fire, prepared for the devil and his angels:
42 Yorlah nôk Gâp ji ngot khân ay may mâu ăn Gâp sông, nôk Gâp ji hir khân ay may mâu ăn dak Gâp nhêt,
42 for I hungered, and ye gave me not to eat; I thirsted, and ye gave me not to drink;
43 nôk Gâp jêng bu năch i khân ay may mâu gĭt năl, khân ay may mâu rom gŭ, nôk Gâp gŭ săk kuh khân ay may mâu ăn bok ao ma Gâp, Gâp geh nau ji, ndrel ma geh ndrung khân ay may mâu hăn khŏl kơl Gâp đŏng’.
43 I was a stranger, and ye took me not in; naked, and ye did not clothe me; ill, and in prison, and ye did not visit me.
44 Jêh ri phung i nây ơh ma Gâp: ‘Ơ Kôranh! Hên mâu prot ôh say May ji ngot, ji hir dak, jêng bu năch i hên mâu gĭt năl, gŭ săk kuh, geh nau ji, mâu lah geh ndrung, jêh ri mâu geh kơl May!’
44 Then shall *they* also answer saying, Lord, when saw we thee hungering, or thirsting, or a stranger, or naked, or ill, or in prison, and have not ministered to thee?
45 Jêh ri Gâp lah tay ma khân păng: ‘Gâp lah n'hêl nanê̆ ngăn ma khân ay may, ăp tơ̆ khân ay may mâu geh ôh jan nau i nây ma du huê bunuyh i dŭt jê̆ ta nâm bu ta phung oh nô Gâp, lah ndri jêng tâm ban ma khân ay may mâu geh đŏng jan ma Gâp’.
45 Then shall he answer them saying, Verily I say to you, Inasmuch as ye have not done it to one of these least, neither have ye done it to me.
46 Lŏng dâng lĕ phung i nây hăn ta ntŭk tê̆ dôih n'ho ro, yơn ma phung sŏng geh nau rêh n'ho ro.”
46 And these shall go away into eternal punishment, and the righteous into life eternal.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 25, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.