Gálatas 2
Yusuja Quisarati (CAVNT) vs NVT
1 Peadya tunca pushi earacana mara juatsu yudijidya cuanuca jucuare Jerusalénju Bernabé tsehue. Tito tuque yatse dujucuaredya.
1 Catorze anos depois, voltei a Jerusalém, dessa vez com Barnabé, e Tito também nos acompanhou.
2 Cuacuare tuhua Yusura ique tuhua cuaishu bahue amerehua tibu. Ique casitaticuare Cristo queja ecatyati cuana cuatsashaqui cuana tsehue cuita camadya. Cuejacuare tuna:
2 Fui para lá por causa de uma revelação. Reuni-me em particular com os líderes e compartilhei com eles as boas-novas que tenho anunciado aos gentios. Queria me certificar de que estávamos de acordo, pois temia que meus esforços, anteriores e presentes, fossem considerados inúteis.
3 Tunaratu jidadya bacuare era ai eje bucha ahuaque. Titotu eatsehue junenicuare. Casada tsehue ama tunajatu ecuita huitu biti catubutishacuare, griego jucuare tibu, israelita ama.
3 Mas eles me apoiaram e nem sequer exigiram que Tito, que me acompanhava, fosse circuncidado, embora fosse gentio.
4 Tuequedyatu umae ecuita cuana cuejatamaquedya jutidya nubiticuare ecuana ecasitatiju, ecuana quisaratiyaque ijacabacara aatsu. Nubititsu tuna jucuare: “Jesús queja ecatyatiquedya ecuana”. Jadya juya tsunumee tuna Tito griegoque, ecuanaja bahue tubutanamaque bahue juatsu quisaraticuare:
4 Essa questão foi levantada apenas por causa de alguns falsos irmãos que se infiltraram em nosso meio para nos espionar e nos tirar a liberdade que temos em Cristo Jesus. Sua intenção era nos escravizar,
5 En ama ecuana jucuare ni riya piji buchique. Dutyaja tupu ni ecuanaja inime juquena juhua, tume taa tuque ecuana cuarequena juhua Yusuja quisarati yunerique. Tume taa tuque ecuana cuejaquena juhua ama tuyu cuita Yusu queja judiru ishuque quisarati. Icuene cuejatanahua bae amatu ecuejatanau. Ecuanara ni tumeque pusha pusha ari cuanaja quisarati bacaquena juhua, tume micuana ecuanara ijahue aquena juhua micuana israelita ama cuanaque.
5 mas não cedemos a eles nem por um momento, a fim de preservar a verdade das boas-novas para vocês.
6 Jesús queja ecatyati cuanaque cuatsashaqui cuanara cuejahua era cuejayaque cuare ishu ama. Tunara ique bahuityahua ama ni ai iyacuaque. Ecuita cuanaratu tumeque ecuita cuana dyaque muibaya. Jadya ama bucha, ique Yusura cuadishahua, tunara ama. Yusura tuque ecuanaja inime tupu cuana adebaya. Tuquetu bahuedya ique tuyu juyaque. Jadya tibudya tu dyaque jida tuque pureamatura ishu, ai ecuita cuana ama.
6 Quanto aos líderes — cuja reputação, a propósito, não fez diferença alguma para mim, pois Deus não age com favoritismo —, nada tiveram a acrescentar àquilo que eu pregava.
7 Ai iyacuaque ique ebahuityamereuque, ecuatsasha cuanaratu jidadya bahua era bahuityayaque.
7 Ao contrário, viram que me havia sido confiada a responsabilidade de anunciar as boas-novas aos gentios, assim como a Pedro tinha sido confiada a responsabilidade de anunciar as boas-novas aos judeus.
8 Tuna jadya quisaratima jariju, Yusura ique casaturahua israelita ama cuanaque tuja quisarati cueja ishu. Ique israelita ama cuana queja ecuadishaque. Pedro bacuetu casaturahua israelita cuana cueja ishu. Tuquetu tuna queja ecuadishaque.
8 Pois o mesmo Deus que atuou por meio de Pedro como apóstolo aos judeus também atuou por meu intermédio como apóstolo aos gentios.
9 Santiago, Pedro, Juan jadya tuna Jesús queja ecatyati cuanaque naruquique.
9 De fato, Tiago, Pedro e João, tidos como colunas, reconheceram a graça que me foi dada e aceitaram Barnabé e a mim como seus colaboradores. Eles nos incentivaram a dar continuidade à pregação aos gentios, enquanto eles prosseguiriam no trabalho com os judeus.
10 Riyaque camadya tunara cuatsashacuare:
10 Sua única sugestão foi que continuássemos a ajudar os pobres, o que sempre fiz com dedicação.
11 Pedro Antioquiaju cuahuajutu eratu tudya cuitadya nereda acuare, tuja inimedya tura israelita ama cuanaque jida iyuhue tsehue ama bahuaju.
11 Mas, quando Pedro veio a Antioquia, tive de opor-me a ele abertamente, pois o que ele fez foi muito errado.
12 Badirumetse aatsutu ecana jida badirucuare. Tuna tsehuedya araaracuare, arepa tuna ecuita huitu biti catubutima ama bucha. Tuque eje uma huecaca judiruhuajutu junacuare Antioquiaju israelita cuana Santiagoja ecuadisha cuanaque. Tuna junahuajutu Pedrora jacatibunecuare israelita ama cuanaque. Tumetu araarajacacuare tuna tsehue. Israelita ama cuanaque tuna ecuita huitu biti catubutitaqui jadique ejenequi cuanaque tujatu cahuaitishacarama acuare.
12 No começo, quando chegou, ele comia com os gentios. Mais tarde, porém, quando vieram alguns amigos de Tiago, começou a se afastar, com medo daqueles que insistiam na necessidade de circuncisão.
13 Pedrora israelita ama cuanaque jacahua baatsu, peya israelita cuanara ecana tumebaedya jacabarecuare. Arepa tunara quisarati ahua ama bucha, “Ecuanaja baba cuanaja bahue eque nejura ama”, jadya ama bucha, ecana cajacaticuare israelita ama cuana tsehue. Jadya baatsutu Bernabé eatsehue juneniyaque dyadi cajipetijacacuare israelita ama cuana tsehue, arepa tuque cuitadya tuna queja cuadishatahua ama bucha.
13 Como resultado, outros judeus imitaram a hipocrisia de Pedro, e até mesmo Barnabé se deixou levar por ela.
14 Tuna jidama aniyaque bahue juatsu, Yusuja quisarati tuyu eque ama juya baatsu, tuque Pedro nereda acuare Jesús queja dutya ecatyati cuanaque ecasitatija ijacaju:
14 Quando vi que não estavam seguindo a verdade das boas-novas, disse a Pedro diante de todos: “Se você, que é judeu de nascimento, vive como gentio, e não como judeu, por que agora obriga esses gentios a viverem como judeus?
15 Ique, ecue ata cuana jadya ecuana israelita yuequequedya. “Jucha arida ama ecuana israelita ama cuanaque bucha ama”, jadya ecuana jubahue datse. “Moisésja cacuatsashati eque juya cabatitsu, tuque ecuana Yusu cahuaitishaya ama tunara aya bucha”, jadya ecuana quisarati bahue datse.
15 Você e eu somos judeus de nascimento, e não pecadores, como os judeus consideram os gentios.
16 Jadya ama bucha ecuana israelita cuana Jesús queja ecatyati cuanaja tuque ecuanaja inime cuaretanahua. Bahue ecuana ni ejeque buchique Yusura jucha metse ama bayaque Moisésra cacuatsashati cuana huenehua eque anitsu. Jesucristo queja ecatyati cuanaque cuita camadya tujatu jucha metse ama baya. Jadya tibudya ecuana Jesús queja catyatihua, Yusuja jucha metse ama baishu. Ni ejeque buchiquetu Yusura jucha metse ama baya ama cacuatsashati eque aniyaju baatsu, Jesucristo queja catyatihuaju cuita camadya.
16 E, no entanto, sabemos que uma pessoa é declarada justa diante de Deus pela fé em Jesus Cristo, e não pela obediência à lei. E cremos em Cristo Jesus, para que fôssemos declarados justos pela fé em Cristo, e não porque obedecemos à lei. Pois ninguém é declarado justo diante de Deus pela obediência à lei”.
17 Ecuana israelita cuana ecuana bahue amena Jesús queja catyatitsu cuita camadya ecuana jucha juque cuinanashatayaque, arepa ecuana ecuanaja baba cuanaja bahue eque aniya ama bucha. Israelita ama cuanaque bucha dyaque inimequi bucha ecabatiuque, amena ecuana bahuedya tuna bucha jucha aridaque. Aniyatu yanacana jadya juya cuanaque: “Icuene micuana cacuatsashati eque anicuare patya tuque micuana ejenecuare micuana jucha aridamaque. Iyacua bacue Jesús queja catyatitsu, ‘Jucha arida ecuana israelita ama cuana tsehue dutya tupu’ jadya micuana juya. Micuanara jadya inime tupuya tibu, jutaquiju ni taa micuana Cristora cuitadya cajuchatishahua, arepa micuana icuene jadya ama juhua ama bucha”, jadyatu umaera quisarati aya, cuji cuita tuna eju.
17 Mas, se a busca da justiça por meio de Cristo nos torna culpados de abandonar a lei, isso torna Cristo responsável por nosso pecado? De maneira nenhuma!
18 Cuareya ni ecue inime, era ni cuejaya, “Jucha metse ama bucha bata ishu, ecuana anitaqui ecuanaja baba cuanaja cacuatsashati eque”, tume taa tu era ecuejajacau quisarati yunerique. Tume taa tu era Yusu ecahuaitishau. Tume taa ique rihuishatillahuaque nityatsuranucayaque bucha ejuu.
18 Se, pois, reconstruo o antigo sistema da lei que já destruí, então faço de mim mesmo transgressor da lei.
19 Ecuanaja baba cuanaja cacuatsashati pana adeba aatsu, ique huecatanahua tumeque cacuatsashati eque ique ni riya piji buchique eaniuque, dyaque masada eje bucha ataquimaque. Adebahua era Jesús queja catyatitsu jucha metse ama ebata ejuuque. Chamacama bahue juhua tume cuanaque cacuatsashati eque jutaquimaque. Ecuita emajuque amena huaraji cuanaja cuatsashataquima bucha, jadidya ique amena tumeque cacuatsashati tsehue jida ama cabatiya. Yusuja biji eque ique jida cabatitaqui. Ique emajuque netitsuranuca Yusuja biji eque ani jadya buchique.
19 Pois, quando procurei viver por meio da lei, ela me condenou. Portanto, morri para a lei a fim de viver para Deus.
20 Tuja inime tacatu Cristo curusuju majuhua ecuana jiteque. Ique tuaqueja catyatitsu, amena ecue biji eque ama aniya, yuequedyaque ani ecue terehua tibu. Iyacuatu Cristoja Espíritu eaqueja aniya. Iyacua ique aniya Yusuja Ebacuaque queja nimee. Tuja inime tacatu tuque majuhua, era Yusu japada ejacau tibu, jadya eque tuque Yusu jipehua ni eje tupu jaca ishu ama. Tura ique dyaque iyuhueda bahua tibu, tuquetu majuhua ique jiteque.
20 Fui crucificado com Cristo; assim, já não sou eu quem vive, mas Cristo vive em mim. Portanto, vivo neste corpo terreno pela fé no Filho de Deus, que me amou e se entregou por mim.
21 Yusura ecuana dyaque iyuhueda baya, jucha arida ama bucha. Era ni ejenequena juhua Yusura ique iyuhueda bayaque ecuanaja baba cuanaja bahue eque aniya baatsu camadyaque, tume taa ique equisaratiniu: “Tata, eratu jidama ama inime baya mira ique iyuhueda bayaju, mira ique narucara ayaju jadya”. ¡Ecue tu jadya ama inime! Jucha jida catillatitaqui ni ecuana juquena juhua ecuanaja baba cuanaja cacuatsashati eque juatsu, tume taa tu Cristo yanacana majuquena juhua.
21 Não considero a graça de Deus algo sem sentido. Pois, se a obediência à lei nos tornasse justos diante de Deus, não haveria necessidade alguma de Cristo morrer.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Gálatas 2, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.