Mateus 13
Cavineña NT (CAV_WBT) vs NAA
1 Tumeque huecacatu Jesús cuinanacuare etare juque. Cuinanatsutu aninaticuare bei jiruru tuhua cuanaque bahuitya.
1 Naquele mesmo dia, Jesus saiu de casa e se assentou à beira-mar.
2 Masadamatu caradatinucacuare jetiama ecuita cuana. Tuna majacama cuita baatsutu Jesús cuabaju nubitsu anibutecuare. Mejiji equera tunajatu bacacuare tuque quisaratiyaju.
2 E grandes multidões se reuniram em volta dele, de modo que entrou num barco e se assentou. E toda a multidão estava em pé na praia.
3 Cuatsabiji eque tujatu ecana bahuityacuare, yunerique adebamere ishu. —Anicuaretu ecuita. Cuacuaretu tuja teeju uhuauhuara.
3 E de muitas coisas lhes falou por parábolas, dizendo:
4 Tura uhuaajeyaquetu umae pacacacuare edijiju, yahua pajidaju. Uhuayaque etsucaca yahuaju huiruhuaquetu upati huiri cuanara anibutetsu mucutillacuare.
4 E, ao semear, uma parte caiu à beira do caminho, e, vindo as aves, a comeram.
5 Peya etsucaca cuanatu pacacacuare yahua macana dedamaju. Yahua macanamaque dedama tibutu huijatsu danecuare ama, masadama buraracuare ama bucha.
5 Outra parte caiu em solo rochoso, onde a terra era pouca, e logo nasceu, visto não ser profunda a terra.
6 Ijetija uqueratu iyecuare euhua cuanaque, etiri yahua nacadaju ama tibu.
6 Saindo, porém, o sol, a queimou; e, porque não tinha raiz, secou-se.
7 Umae bacue pacacacuare acui tiri, acuija jadya jetiama ducu. Acuija cuana danetsu tujatu trigo euhuaque ehuija cuanaque iyetillacuare.
7 Outra parte caiu entre os espinhos; e os espinhos cresceram e a sufocaram.
8 Umae etsucaca cuanatu pacacacuare yahua jidaju. Cacacaticuare umada. Tee mere pujiratu jetiama huesacuare tuhua euhuaque. Umae esa cuanajutu cien tsucaca jucuare. Peya esa cuanajutu shucuta tunca tsucaca jucuare. Peya esa cuanaju jucuare quimisha tunca tsucaca. Jadyatu jucuare teeju euhua cuanaque.
8 Outra, enfim, caiu em boa terra e deu fruto: a cem, a sessenta e a trinta por um.
9 “Quijacabacati aqui juatsu, nebacacue, —jadya tujatu ecana acuare.
9 Quem tem ouvidos para ouvir, ouça.
10 Tume tuque ecuana tura mepehua cuanara jipeticuare. Jipetitsu tuque ecuana acuare: —Ecuita cuana bahuityayaque tuquemi ecana cuatsabiji cuana eque bahuityaya. ¿Eje bucha juatsu tuquemi ecana jadya bahuityaya? —jadya tuque ecuana acuare.
10 Então os discípulos se aproximaram de Jesus e lhe perguntaram: — Por que o senhor fala com eles por meio de parábolas?
11 Jesúsra ecuana quemitsacuare: —Yusura micuana pana adebamere acara aya tura tuja cuanaque naruyaju eje bucha juyaque. Peya cuana jadya cuejae eauque, tuna cuatsabiji cuana eque jutidya cuejaya jari, pana huecasha cuita ayaque ama.
11 Ao que Jesus respondeu:
12 Ejeja ai aniyajatu dyaquedya ai aniajeya. Ejeque aiqui bucha cabatiyaquetu, aimaquedya jutidya. Tuja aniyaque piji tujatu aputatereya.
12 Pois ao que tem, mais será dado, e terá em abundância; mas, ao que não tem, até o que tem lhe será tirado.
13 Jadya tibudya tuna cuejaya cuatsabiji cuana eque, tunara era bahuityayaque pana adeba eauju. Tunaratu era ayaque baya. Tume tuna baatsu bama jiu juya. Bacatsu tuna bahuityahua ama jiu juya, arepa bacahua ama bucha.
13 Por isso, falo com eles por meio de parábolas: porque, vendo, não veem; e, ouvindo, não ouvem, nem entendem.
14 Berutu Isaías, Yusu equeque quisarati cuejaquique, jadyatu judadiya jadya jucuare. Tumetu iyacua tuequedya juya.
14 Assim, neles se cumpre a profecia de Isaías:
15 — ausente —
15 Porque o coração deste povo
16 Isaiasra béru huenecuareque quisarati aatsu ecuana Jesúsra cuejanucacuare: —Micuana micuana dyaque jida, pureama, micuanaja yatuca tsehue bayaque micuana pana adeba aya tibu, micuanaja ijaca tsehue bacayaque micuana pana ejene aya tibu.
16 — Bem-aventurados, porém, são os olhos de vocês, porque veem; e bem-aventurados são os ouvidos de vocês, porque ouvem.
17 Neadebacue riyaque. Beru yuequedyatu Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara, tumebaedya ecuita tuyu cuanara jadya bacara ebari acuare ecue casa micuanara iyacua bayaque. Bacacara ebari tuna acuare ecue quisarati iyacua micuanara bacayaque. Jadya ama bucha tunaja anihua ama emajaca baishu ni baca ishu.
17 Pois em verdade lhes digo que muitos profetas e justos desejaram ver o que vocês estão vendo, mas não viram; e quiseram ouvir o que vocês estão ouvindo, mas não ouviram.
18 “Pana ijacabaca neacue. Pana cueja micuana aya uhuauhua puji cuatsabiji equeque eje buchique.
18 — Ouçam, portanto, o que significa a parábola do semeador.
19 Umaetu Yusura naruyaju eje buchique quisarati bacatsu masadama nime aputaya, Satanásra masadama pana nime aputashamere aya tibu. Tuna tuna ediji pajidaque buchique.
19 A todos os que ouvem a palavra do Reino e não a compreendem, vem o Maligno e arrebata o que lhes foi semeado no coração. Este é o que foi semeado à beira do caminho.
20 Umaeratu ejetsunue ishu ama pureama tsehue Yusuja quisarati bacaya. Nerecada juya cabatitsu tuna ejenejacaya. Quisarati ejenehua baatsu jidama atayaju, masadama tuna ejenejacaya, pana adeba aya ama tibu. Tuna tuna yahua macana dedamaque buchique. Huijahua cuanaquetu macana quini danetsu tsunuda ama juya, etiri dedama tibu.
20 O que foi semeado em solo rochoso, esse é o que ouve a palavra e logo a recebe com alegria.
21 — ausente —
21 Mas ele não tem raiz em si mesmo, sendo de pouca duração. Quando chega a angústia ou a perseguição por causa da palavra, logo se escandaliza.
22 Umaera Yusuja quisarati bacaya cuanaratu ejenejacaya, riyaque yahuaju cuanaquedya jutidya dyaque inime tsapequi aya tibu. Tunajatu inime juya chipiru dyaque umada anitsu camadya pureama ejuu bucha. Chipiru dyaque iyuhueda baatsu tuna tunadya jutidya ijahue catiya. Jadya juatsu tuna Yusu muijacaya. Tuna tuna yahua acuija quinique buchique.
22 O que foi semeado entre os espinhos é o que ouve a palavra, porém as preocupações deste mundo e a fascinação das riquezas sufocam a palavra, e ela fica infrutífera.
23 Umae cuana Yusuja quisarati bacaqui juya cuanaratu adebaajeyadya jutidya. Tuna eje bucha anieju tuna ejitaju Yusuja biji eque aniyaque. Umae cuana tunajatu tsahuaya eaqueja catyati ishu. Tunadya tuna esaju jetiama etsucaca juhuaque bucha, cien, shucuta tunca, quimisha tunca jadya catyatihuaque buchique, —jadya tuna Jesúsra acuare tuhua cuanaque.
23 Mas o que foi semeado em boa terra é o que ouve a palavra e a compreende; este frutifica e produz a cem, a sessenta e a trinta por um.
24 Jadya juatsu tuna Jesúsra bahuityanucacuare: —Bahue micuana amerecara aya eje bucha micuana amena Yusura naruyaque. Nebacacue riyaque cuatsabiji. Jucuare tu ecuita. Cuacuaretu tuja teeju trigo uhuara. Uhuatsutu dirunucacuare tuja etareju.
24 Jesus lhes propôs outra parábola, dizendo:
25 Tumetu meta tuque, dutya tuja etareju aniya cuana tsehue tahuiyaju, nubicuare tuja teeju tee metseque ujeu baquique. Uhuacuaretu tumeque teeju nucadya peya etsucaca. Etsucaca euhua cuanaque huijatsutu trigo bae cuitadya jucuare. Ecaca bacue tuja arataqui ama jucuare. Trigo jiuque tsucaca uhuatsutu dirucuare.
25 Mas, enquanto todos estavam dormindo, veio o inimigo dele, semeou o joio no meio do trigo e foi embora.
26 Uhuahuajutu dutya euhua cuanaque huijacuare trigo neri, trigo jiuque jadya. Cacacatihuaju piisi amena esaju baatsutu teeju mere juya cuanara chamacama adebacuare dutya tumeque teeju huijahuaque trigoque ama.
26 E, quando as plantas cresceram e produziram fruto, apareceu também o joio.
27 Jadya baatsu tuna emechiqui queja cuacuare. “Tata, miratu uhuachine teeju trigo neri. Jetiama cuitatu huijachine trigo ducu trigo jiuque. ¿Airatu uhuachine tume jidamaque huijachineque?” jadya tunajatu aticuare.
27 Então os servos do dono da casa chegaram e disseram: “Patrão, o senhor não semeou boa semente no seu campo? De onde, então, vem o joio?”
28 Tee metsequetu jucuare: “Ecue inimetu ejeque ique ujeu baquira uhuachine”, jadya tuna emechiquira acuare. “¿Mutsumerecara mira ecuana aya trigo jiuque?” jadya tunajatu bacaduracuare.
28 Ele, porém, lhes respondeu: “Um inimigo fez isso.” Mas os servos lhe perguntaram: “O senhor quer que a gente vá e arranque o joio?”
29 “Paju ani. Mutsuyaque tuque micuana emutsuu trigo neri.
29 O dono da casa respondeu: “Não! Porque, ao separar o joio, vocês poderão arrancar também com ele o trigo.
30 Panetidya jutidya ecuanara racaya tupu. Trigo raca ishuque huecaca juetihuaju piisi tuque mere puji cuana jadya abuque: ‘Icuene nemutsucue trigo jiuque. Mutsutsu nequerebarecue. Jadya aatsu nepahuacue. Jadya bajejee dutya aatsu piisi neracacue trigo. Racatsu neiyacue ecue trigo iyaquiju’”, jadyatu acuare emechiquira mere puji cuana, —jadya tuna Jesúsra cuejacuare. (Jadiquetu Jesúsra cuatsabiji eque huecashacuare, arepa ecuana riyaque yahuaju yuhua cama aniya ama bucha, ejeque huecaca Yusuja cuanaque Yusuja ama cuanaque jadya cajaquetibuqueque.)
30 Deixem que cresçam juntos até a colheita. E, no tempo da colheita, direi aos ceifeiros: ‘Ajuntem primeiro o joio e amarrem-no em feixes para ser queimado; mas recolham o trigo no meu celeiro.’”
31 Jesúsra tuna bahuityanucacuare peya cuatsabiji eque bahuityayaque. —Bahue micuana amerecara aya eje bucha micuana amena Yusura naruyaque. Adebayadya micuana mostaza caca, teeju euhuataque.
31 Jesus lhes propôs outra parábola, dizendo:
32 Achaachaque piji, bataqui nerique ama. Jadya ama buchatu buraratsu, huijatsu danetsu dyaque arida juya, teeju peya euhua cuanaque bucha ama. Tuja yaa cuanajudyatu upati huiri cuana eja catiya, —jadya tuna Jesúsra acuare. (Riyaque cuatsabiji eque tuna Jesúsra jadique huecashacuare. Arepa catibutiyaque eje uma piji tuaqueja catyatiya ama bucha, tuequedya tuna riya piji, riya piji jetiama catyatiajeya.)
32 Esse grão é, na verdade, a menor de todas as sementes, mas, quando cresce, é maior do que as hortaliças, e chega a ser uma árvore, de modo que as aves do céu vêm se aninhar nos seus ramos.
33 Tumebaedya tujatu ecana riyaque cuatsabiji eque bahuityanucacuare: —Bahue micuana amerecara aya eje bucha micuana amena Yusura naruyaque. Epunatu pan ejuu. Eiyautu riya piji levadura. Quimisha equiniqui medidaju tujatu harina ehuauu. Tumeque riya piji levaduraradyatu dutya esaca huauhuaju emujashau, —jadya tuna Jesúsra acuare. (Riyaque cuatsabiji eque tujatu ecana jadique huecashacara acuare. Levadurara dutya esaca mujashaya bucha, jadidyatu tuja quisarati dutya queja cuejatanabuque jadique.)
33 Jesus lhes contou ainda outra parábola:
34 Jesusratu ecuita jetiamaque cuatsabiji eque cama bahuityacuare. Cuatsabijima tujatu ecana bahuityacuare ama. Pana adebamere ama tujatu ecana cuatsabiji eque acuare.
34 Jesus disse todas estas coisas às multidões por parábolas e sem parábolas nada lhes dizia.
35 Jadya juetu jucuare Yusu equeque quisarati cuejaquira acuareque:jadya patu Yusu equeque quisarati quejaquira huenecuare.
35 Isso aconteceu para se cumprir o que foi dito por meio do profeta: “Abrirei a minha boca em parábolas; publicarei coisas ocultas desde a criação do mundo.”
36 Jadya juatsutu Jesúsra camadya ishu isaracuare tuhua aniya cuanaque. Tuna isaratsutu ecuana tsehue etareju dirucuare. Tume tuque ecuana jipetinucacuare. —Ecuana peya cuana tsehueju mira ecuana cuatsabiji cuejahua trigo ducu trigo jiuque uhuacuareque. ¿Ai mira ecuana bahuityacara aya tumeque cuatsabiji eque? —jadya tuque ecuana acuare.
36 Então, despedindo as multidões, Jesus foi para casa. E, aproximando-se dele os seus discípulos, disseram: — Explique-nos a parábola do joio do campo.
37 Jesúsra ecuana quemitsacuare: —IDYA ECUITA tee metse buchique, trigo neri uhuaquique.
37 E Jesus respondeu:
38 Yahua tu tee buchique. Dutya ecue neri cuanaque tuna trigo neri cuana buchique. Satanásja cuanaque tuna trigo jiuque ehuijaque buchique.
38 O campo é o mundo. A boa semente são os filhos do Reino; o joio são os filhos do Maligno.
39 Satanás tu trigo jiuque uhuaquique buchique. Mere puji cuanara teeju euhuaque jahuanehuaju huesahuaju jucuareque tu yahua tereyaju judadibuqueque buchique. Tume teeju euhuaque huesa puji cuana tu barepaju Yusu tsahuaqui cuanaque jadique.
39 O inimigo que o semeou é o diabo. A colheita é o fim dos tempos, e os ceifeiros são os anjos.
40 Trigo huesaqui cuanara trigo jiuque trigo ducuque cuitubutsu pahuacuareque jadiquetu yahua tereyaju judadibuqueque.
40 Pois, assim como o joio é colhido e jogado no fogo, assim será no fim dos tempos.
41 Tumeque huecaca ique enaruqui juatsu tuque ique barepaju tsahuaqui cuanaque cuadishabuque, dutya jidama juhua cuanaque sita ishu, dutya peya cuana jidama amerequi juhua cuanaque.
41 O Filho do Homem mandará os seus anjos, que ajuntarão do seu Reino todos os que servem de pedra de tropeço e os que praticam o mal
42 Tume cuanaque tuna ijahuaja etiquiju ijehuetanabuque. Tuhua tuna payaque dutya etse tari jubuque.
42 e os lançarão na fornalha acesa; ali haverá choro e ranger de dentes.
43 Tumetu adebataqui jubuque eje cuanaque Yusura amereya eque cuita juhuaque. Jidama cuana ducuque tuna cuinanabuque, barepa asicadaque cuetiyaju ijeti epujetanau bucha. Tuna tuna tuhua Etataque Yusu huaraji arida queja judirubuque. “Micuana quijabacati aqui juatsu, nebacacue, —jadya tura ecuana acuare.
43 Então os justos resplandecerão como o sol, no Reino de seu Pai. Quem tem ouvidos para ouvir, ouça.
44 Jesúsra ecuana bahuityanucacuare: —Bahue micuana amerecara aya eje bucha micuana Yusura naruyaque. Riyaque cuatsabiji micuana cuejaya. Jucuare patu ecuita. Yahua puru juyaque tujatu dadicuare dyaque tsuje aridaque etehuaque. Daditsutu dyaque pureama jucuare. Tuja yahua juque ama tujatu dadicuare. Jadya tibudya tujatu tuhua nucadya papanucacuare. Tehuanucatsu patu dirucuare, tuja dutya ai aniyaque catyati ara, dyaque umada chipiru anitsu tumeque yahua quemi ishu. Quemicuaredya tura, —jadya ecuana Jesúsra cuejacuare. (Riyaque cuatsabiji eque tuna Jesúsra huecashacara acuare. Tuja juishuque patu dyaque saretanayaque. Eje buchadya tujaque jucara ebari tsehue ecuana tuja ishu jutaqui.)
44 — O Reino dos Céus é semelhante a um tesouro escondido no campo, que um homem achou e escondeu. Então, transbordante de alegria, vai, vende tudo o que tem e compra aquele campo.
45 Bahuityanucacuare ecuana Jesúsra: —Bahue micuana amerecara anucaya eje bucha micuana amena Yusura naruyaque. Anicuaretu catyati puji tumu dyaque tiquidaque tsuje aridaque perla bacani sare juyaque.
45 — O Reino dos Céus é também semelhante a um homem que negocia e procura boas pérolas.
46 Jadya juyajutu ejera cuana bamerecuare tumu dyaque tiquidaque tsuje aridaque. Dutya tuja ai aniyaque catyati caticuare tumu quemi ishu. Quemicuaredya tura, —jadya tura ecuana cuejacuare. (Riyaque cuatsabiji eque tuna Jesúsra huecashacara acuare tuja juishuque patu dutya ai dyaque tsuje arida cuanaque buchique.)
46 Quando encontrou uma pérola de grande valor, ele foi, vendeu tudo o que tinha e comprou a pérola.
47 Jesúsra ecuana bahuityanucacuare: —Bahue micuana amerecara aya eje bucha micuana amena Yusura naruyaque. Riyaque cuatsabiji micuana cuejaya. Ecuita cuanaratu marecuare jae deruquique enaju. Derucuare tuna jae bape bape cuanaque earataque, arata baecuaque jadya cuanaque.
47 — O Reino dos Céus é ainda semelhante a uma rede que foi lançada ao mar e apanhou peixes de toda espécie.
48 Jae deruquique jequehuajutu jae puji cuanara repecuare mejijiju. Tuhuadya tuna jae earataque, arata baecuaque jadya mepe juanibarecuare. Jae earata cuanaque tunajatu jitiju ishacuare. Arata baecua cuanaque tunajatu ijehuebarecuare.
48 E, quando já estava cheia, os pescadores a arrastaram para a praia e, assentados, escolheram os bons para os cestos e jogaram fora os ruins.
49 Jadidyatu jubuque tere ishuque huecaca juetihuaju. Barepa juque Yusu tsahuaqui cuanaque tuna jebuque ecuita Yusuja ama cuanaque, ecuita Yusuja cuanaque ducuque mepera.
49 Assim será no fim dos tempos: os anjos sairão, separarão os maus dentre os justos
50 Jidama cuanaque tunajatu ijehuebuque ijahuaja etiquiju. Tuhua tuna pajacabuque ama. Dyaque nerecada tuna jubuque. Ujera tuna etse tari amerebuque, —jadya tura ecuana acuare.
50 e os lançarão na fornalha acesa; ali haverá choro e ranger de dentes.
51 Tume ecuana Jesúsra bacaduracuare: —¿Jutiyadya micuanaja inimeju era cuejahuaque? —Jejee, Ecuana Cuatsashaquique. Jutiyadya tuque ecuanaja inimeju, —jadya tuque ecuana acuare.
51 Então Jesus perguntou: Eles responderam: — Sim!
52 Tura ecuana acuare: —Dyaque jida tu cacuatsashati bahuityaqui cuanaque eaqueja catyati ishu. Jadya juatsu tunajatu chamacama pana cueja eau beruque inime equeque, iyacua equeque jadique. Ecuita dutya tuja aniyaque tsumequi buchique tuna, iyacuaque, beruque jadya tsumeya bucha tuja etareju cuanaja jida ishu, —jadya ecuana Jesúsra acuare.
52 Então Jesus lhes disse:
53 Tume cuanaque cuatsabiji atillatsutu Jesús dirunucacuare tuhuaque.
53 Quando Jesus acabou de contar essas parábolas, retirou-se dali.
54 Cuacuaretu Nazaretju, tuque catemuticuareju. Caradati ishuque etareju tujatu ecana bahuityacuare. Anajacatacuaretu tuhua casitaticuare cuanaque. Bacuare tuna tura Yusuja casa tsehue aya cuanaque. —Riyaque ecuita taa dyaque inimequi quisarati ishu. ¿Eju jatsuri riyaque jadya quisarati cabahuityatihua? ¿Eje bucha ae jatsu rejari eau ejeque ecuitara ayaque ama?
54 E, chegando à sua terra, ensinava-os na sinagoga, de modo que se maravilhavam e diziam: — De onde lhe vêm esta sabedoria e estes poderes miraculosos?
55 Nanadaju ecuanara bacuareque taa riya. ¿Riyaquedya ama jatsu ri Joséja ebacuaque, mesa, caju cuana pujija ebacuaque? ¿Mariaja ebacuaque di taa riya? ¿Riyaque di taa ri Santiago, José, Simón, Judas jadyaja eujique?
55 Não é este o filho do carpinteiro? A sua mãe não se chama Maria, e seus irmãos não são Tiago, José, Simão e Judas?
56 Tuja enuu cuanaque tupuju cuanaque taa rena ecuanaja epujudya aniya. ¿Tume jatsuri eje bucha juatsu dyaque quisarati bahue? —jadya tuna jucuare.
56 Todas as suas irmãs não vivem entre nós? Então, de onde lhe vem tudo isto?
57 Tunara nanada equedya bahua tibu, tunajatu ejenecarama acuare tuque Mesías, Yusuja Emepeque jadique. Jadya tibudya tunajatu bacacarama acuare tura bahuityayaque. Jesúsra tuna acuare: —Quisarati dyaque jida cuanaque cuejaqui cuanaque tuna dutya queja jida batsataya, tunaja epuju cuanara cuita bacue aijama. Dutyara tuna pana ijacabaca aya, tunaja ata cuanara bacue aijama, —jadyatu Jesúsra acuare Nazaretju cuanaque.
57 E escandalizavam-se por causa dele. Jesus, porém, lhes disse:
58 Tuhua tuja epuju cuita tujatu anericuare ama ai ejeque ecuitaja ataquique ama, tuhua cuanaque tuaqueja catyaticarama jucuare baatsu.
58 E não fez ali muitos milagres, por causa da incredulidade deles.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 13, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.