João 13
Chipaya NT (CAP_SBB) vs NTLH
1 Ima pascua pjijzta tjonan, Jesusaqui zizzic̈ha niiz̈ ticz ora wajitac̈ha, jalla nii. Niz̈aza zizzic̈ha, tii muntu eccu niiz̈ Ejpz̈quinz̈ okaquic̈ha, nii. Tii muntuquiz z̈ejlcan Jesusaqui niiz̈ pecta mazinaca walja k'aachichic̈ha, ultim werarapan. Ticzcama k'aachichic̈ha.
1 Faltava somente um dia para a Festa da Páscoa . Jesus sabia que tinha chegado a hora de deixar este mundo e ir para o Pai. Ele sempre havia amado os seus que estavam neste mundo e os amou até o fim.
2 Pascua pjijzta paacan, Jesusaqui niiz̈ tjaajintanacz̈tan c̈hjeri lujlchic̈ha. Judas Iscariote cjita Simonz̈ majch chicapacha nekz z̈elatc̈ha. Judas kuzqui diabluz̈ mantuquiz cjiskatchic̈ha. Diabluz̈ mantitaz̈ cjen Judasqui tarzuna paaz pinsichic̈ha, Jesusa tankatzjapa.
2 Jesus e os seus discípulos estavam jantando. O Diabo já havia posto na cabeça de Judas, filho de Simão Iscariotes, a ideia de trair Jesus.
3 Jesusaqui zizzic̈ha, Yooz Ejpqui tjapa mantiznaca niiz̈ kjarquiz tjaachic̈ha. Niz̈aza niiqui Yooz Ejpz̈quiztan tjonchic̈ha, niz̈aza Yooz Ejpz̈quin quepaquic̈ha. Jalla nii zizzic̈ha Jesusaqui.
3 Jesus sabia que o Pai lhe tinha dado todo o poder. E sabia também que tinha vindo de Deus e ia para Deus.
4 Jalla nuz̈ zizziz̈ cjenami, piyunaz̈takaz cjissic̈ha. Misquiztan tsijtscu, niiz̈ juntuñta zquiti chjojksic̈ha. Nekztanaqui toalla aptiz̈cu, niiz̈tan tsjaasic̈ha.
4 Então se levantou, tirou a sua capa , pegou uma toalha e amarrou na cintura.
5 Jalla nekztanaqui tsjii purinquiz kjaz alz̈cu, niiz̈ tjaajintanacz̈ kjojcha awjz̈iñi kallantichic̈ha. Nekztan nii tsjaazta toallz̈tan kjojchanaca chjujz̈inchic̈ha.
5 Em seguida pôs água numa bacia e começou a lavar os pés dos discípulos e a enxugá-los com a toalha.
6 Niz̈aza Jesusaqui Simón Pedro cjita z̈oñz̈quiz niiz̈ kjojcha awjz̈iñi macjatchic̈ha. Nekztan Pedruqui Jesusiz̈quiz cjichic̈ha: —Wejt Jiliri, ¿amqui wejt kjojcha awjz̈inz pecya? Ana wejt kjojcha awjz̈inz waquizic̈ha.
6 Quando chegou perto de Simão Pedro, este lhe perguntou: — Vai lavar os meus pés, Senhor?
7 Jalla nuz̈ chiitiquiztan Jesusaqui tuz̈ kjaazic̈ha: —Tii weriz̈ paataqui amqui ana intintazza anziqui. Tii jarquinam intintazaquic̈ha.
7 Jesus respondeu:
8 Pero Pedruqui cjichic̈ha: —Wejt Jiliri, amqui wejt kjojcha anapanim awjz̈inasac̈ha. Jesusaqui niiz̈quiz kjaazic̈ha, tuz̈ cjican: —Wejrqui am kjojcha anal awjz̈inaz̈ niiqui, anam wejt partiquiz cjesac̈ha.
8 — O senhor nunca lavará os meus pés! — disse Pedro.
9 Jalla nekztanaqui Simón Pedro cjitaqui tuz̈ cjichic̈ha: —Wejt Jiliri, ana wejt kjojcha alajakaz awjnasac̈ha, wejt kjarami achami awjz̈inalla.
9 — Então, Senhor, não lave somente os meus pés; lave também as minhas mãos e a minha cabeça! — pediu Simão Pedro.
10 Jesusaqui niiz̈quiz tuz̈ cjichic̈ha: —Tsjii ajunta z̈oñiqui anaz̈ wilta wilta ajunz pecc̈ha, antiz kjojchakaz ajunz pecc̈ha. Nekztan limpuz̈ niiqui tjappacha. Anc̈hucqui limpuc̈ha, pero tsjiiqui ana limpuc̈ha anc̈hucqui.
10 Aí Jesus disse:
11 Jesusaqui zizzic̈ha, jakziltat tarsuna paazcu nii tankatac̈haja, nii. Jalla niz̈tiquiztan nuz̈ chiichic̈ha Jesusaqui, “Tsjiiqui ana limpuc̈ha anc̈hucqui” cjicanaqui.
11 Jesus sabia quem era o traidor. Foi por isso que disse: “Todos menos um.”
12 Nekztan Jesusaqui ninacz̈ kjojchanaca awjawjz̈iñz̈cu, niiz̈ juntuñta chjojkta zquiti aptichic̈ha. Zquiti cujtz̈cu wilta misquiz julzic̈ha. Nekztan ninacz̈quiz cjichic̈ha: —¿Tii weriz̈ paata anc̈hucqui intintazziñc̈huckaya?
12 Depois de lavar os pés dos seus discípulos, Jesus vestiu de novo a capa, sentou-se outra vez à mesa e perguntou:
13 Anc̈hucqui wejr “Tjaajiñi Maestruz̈” cjic̈ha, niz̈aza “Jiliriz̈” cjic̈ha. Jalla nuz̈upanc̈ha wejrqui. Jalla niz̈tiquiztan nuz̈pan chiiz waquizic̈ha.
13 Vocês me chamam de “Mestre” e de “Senhor” e têm razão, pois eu sou mesmo.
14 Wejrtc̈ha werara anc̈huca Jiliritqui niz̈aza Tjaajiñi Maestrutqui. Jaziqui wejrqui anc̈huca kjojcha ajunz̈inchinc̈ha. Jalla niz̈ta irata anc̈hucmi piyunanacaz̈takaz, porapat yanaparassa, niz̈ta kjojchanaca ajunz tjepi.
14 Se eu, o Senhor e o Mestre, lavei os pés de vocês, então vocês devem lavar os pés uns dos outros.
15 Jazic niz̈ta paachinc̈ha, anc̈huc niz̈tapacha paajo.
15 Pois eu dei o exemplo para que vocês façam o que eu fiz.
16 Anc̈hucaquiz ultim weraral chiyuc̈ha. Tsjii piyunaqui niiz̈ jilirz̈quiztan anac̈ha juc'anti Niz̈aza tsjii cuchanz̈quitaqui niiz̈ cuchanz̈quiñiz̈quiztan anac̈ha juc'anti.
16 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: o empregado não é mais importante do que o patrão, e o mensageiro não é mais importante do que aquele que o enviou.
17 Anc̈hucqui tii puntu intintazzaj niiqui, jalla nii jaru kamz waquizic̈ha. Nekztan cuntintuz̈ cjequic̈ha anc̈hucqui.
17 Já que vocês conhecem esta verdade, serão felizes se a praticarem.
18 ‛Wejrqui weriz̈ illztanaca pajuc̈ha. Niz̈aza tsjiizuñ pajuc̈ha. Niiz̈ puntuquiztan cjijrta Yooz takuqui tuz̈ cjic̈ha: “Tsjii wejttan chica lujlñiqui wejt quintraz̈ cjisnaquic̈ha”. Jalla nii cjijrta Yooz takuqui cumplisnaquic̈ha. Tjapa anc̈huca puntuquiztan anal chiyuc̈ha.
18 — Não estou falando de vocês todos; eu conheço aqueles que escolhi. Pois tem de se cumprir o que as
19 Pero anziqui ima tankatan anc̈hucaquiz chiyuc̈ha jaknuz̈t wejr tanta cjec̈haja, nii puntu kjanzt'uc̈ha. Jalla niz̈tiquiztan wejr tantanaqui, anc̈hucqui wejtquiz criyaquic̈ha, wejrtc̈ha Yoozquiztan cuchanz̈quitaqui, jalla nii.
19 Digo isso a vocês agora, antes que aconteça, para que, quando acontecer, vocês creiam que “
20 Anc̈hucaquiz weraral chiyuc̈ha. Jakziltat weriz̈ cuchanz̈quita z̈oñinaca risiwc̈haja, jalla niiqui wejr zakaz risiwc̈ha. Niz̈aza jakziltat wejr risiwc̈haja, jalla niiqui wejr cuchanz̈quiñiz̈quiz risiwtazakaz cjequic̈ha.
20 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem receber aquele que eu enviar estará também me recebendo; e quem me recebe recebe aquele que me enviou.
21 Jalla nuz̈ chiiz̈cu Jesusaqui persun kuzquiz ancha llaquita sint'ichic̈ha. Jalla nekztan tuz̈ kjanapacha cjichic̈ha: —Anc̈hucaquiz weraral chiyuc̈ha. Tsjii anc̈hucaquiztan wejr tankataquic̈ha.
21 Depois de dizer isso, Jesus ficou muito aflito e declarou abertamente aos discípulos:
22 Jalla nuz̈ chiitiquiztan niiz̈ tjaajintanacaqui porapat chersassic̈ha, kuzquiz pinsican, “¿Jakziltiz̈japa chiic̈haja?” jalla nii.
22 Então eles olharam uns para os outros, sem saber de quem ele estava falando.
23 Tsjii ancha k'aayi tjaajinta z̈oñi Jesusiz̈ latuquiz z̈cati julzi z̈elatc̈ha.
23 Ao lado de Jesus estava sentado um deles, a quem Jesus amava.
24 Jalla nekztan Simón Pedruqui nii z̈cati z̈ejlñiz̈quiz kjarz̈tan paljaychic̈ha. “¿Jecz̈quiztanpan chii? Maznalla”, cjicanaqui.
24 Simão Pedro fez um sinal para ele e disse: — Pergunte de quem o Mestre está falando.
25 Jalla niz̈tiquiztan nii z̈cati z̈ejlñi z̈oñiqui Jesusiz̈quiz pewczic̈ha tuz̈ cjican: —Wejt Jiliri, ¿ject am tankatñi z̈oñiqui?
25 Então aquele discípulo chegou mais perto de Jesus e perguntou: — Senhor, quem é ele?
26 Jesusaqui tuz̈ kjaazic̈ha: —Jecz̈quizkat wejrqui c̈hjer mazquiquiz t'awz̈cu tii t'anta tjaac̈haja, jalla niiz̈ cjequic̈ha niiqui. Jalla nekztanaqui nii t'anta t'awz̈cu, Judas Iscariotiquiz tjaachic̈ha. Niiqui Simonz̈ majchtac̈ha.
26 — É aquele a quem vou dar um pedaço de pão passado no molho! — respondeu Jesus. Em seguida pegou um pedaço de pão, passou no molho e deu a Judas, filho de Simão Iscariotes.
27 Jalla nii t'awz̈ta t'anta tanz̈tanaqui, Satanás cjita diabluqui Judas kuzquiz luzzic̈ha. Nekztanaqui Jesusaqui Judasquiz paljaychic̈ha, tuz̈ cjican: —C̈hjulum paac̈haja, apura paa.
27 E assim que Judas recebeu o pão, Satanás entrou nele. Então Jesus disse a Judas:
28 Nii parti mizquiz julzi z̈oñinacaqui ana intintichic̈ha, nii Jesusiz̈ chiita.
28 Nenhum dos que estavam à mesa entendeu por que Jesus disse isso.
29 Yekjapanacaqui tantiyatc̈ha, jalla tuz̈: Judas paaz pulsa tanzñiz̈ cjen, Jesusaqui niiz̈quiz mantichiz̈lani pjijzta paazjapa c̈hjulunaca kjayz̈japani. Yekjapanacazti zakaz tantiyatc̈ha, jalla tuz̈: Judas paaz pulsa tanzñiz̈ cjen, Jesusaqui mantichiz̈lani, pori z̈oñinacz̈quiz paaz onanzjapani.
29 Como era Judas que tomava conta da bolsa do dinheiro, alguns pensaram que Jesus tinha mandado que ele comprasse alguma coisa para a festa ou desse alguma ajuda aos pobres.
30 Judasqui nii t'anta tanz̈cu nii orapacha ulanchic̈ha. Nii oraqui weentac̈ha.
30 Judas recebeu o pão e saiu logo. E era noite.
31 Jalla nuz̈ Judas ulantanaqui, Jesusaqui cjichic̈ha: —Wejrtc̈ha Yooz cuchanz̈quita Z̈oñtqui. Jaziqui wejrqui wejt Yooz tjaata kamaña tjeeznuc̈ha, honorchiz cjisjapa. Niz̈aza weriz̈ cjen Yooz Ejpqui honorchiz cjequic̈ha.
31 Quando Judas saiu, Jesus disse:
32 Jalla niz̈tiquiztan Yooz Ejpqui wejtquiz zakaz honorchiz cjiskataquic̈ha. Jalla niiqui wajillaz̈ wataquic̈ha.
32 E, se por meio dele a natureza gloriosa de Deus for revelada, então Deus revelará em si mesmo a natureza divina do Filho do Homem. E Deus fará isso agora mesmo.
33 Weriz̈ pecta jilanaca, tsjii upacamakaz anc̈hucatan z̈elac̈ha. Nekztan anc̈hucqui wejr kjuraquic̈ha. Pero jaknuz̈t tuquiqui z̈oñinacz̈quiz chiituc̈haja, jalla niz̈tapachal anziqui anc̈hucaquiz tuz̈ chiyuc̈ha: Jakziquint wejr okac̈haja, jalla nicju anc̈hucqui ana oki atasac̈ha.
33 Meus filhos, não vou ficar com vocês por muito tempo. Vocês vão me procurar, mas eu digo agora o que já disse aos líderes judeus: vocês não podem ir para onde eu vou.
34 Wejrqui tsjii ew mantita ortina anc̈hucaquiz tjaa-uc̈ha: “Porapat zuma munazizpanc̈ha, jalla nii. Jaknuz̈t wejrqui anc̈hucatan zuma munazituc̈haja, jalla niz̈ta anc̈hucqui porapat zuma munazaquic̈ha”.
34 Eu lhes dou este novo mandamento: amem uns aos outros. Assim como eu os amei, amem também uns aos outros.
35 Anc̈hucaz̈ nii ortina mantita jaruz̈ kaman, tjapa z̈oñinacaqui zizaquic̈ha, anc̈hucc̈ha weriz̈ tjaajinta z̈oñinacapan.
35 Se tiverem amor uns pelos outros, todos saberão que vocês são meus discípulos.
36 Jalla nekztanaqui Simón Pedruqui niiz̈quiz cjichic̈ha: —Wejt Jiliri, ¿am jakzim okaquiya? Jesusaqui niiz̈quiz kjaazic̈ha, tuz̈ cjican: —Jakziquint wejr okac̈haja, jalla nicju anaz̈ apzñi atasac̈ha anziqui. Tii jarquinaqui amqui wejtquin tjonaquic̈ha.
36 Simão Pedro perguntou a Jesus: — Senhor, para onde é que o senhor vai? Jesus respondeu:
37 Pedruqui cjichizakazza: —Wejt Jiliri, ¿kjaz̈tiquiztan anzic ana am apzñi atasajo? Anzimi amquiztanami weril ticznasac̈ha.
37 Pedro tornou a perguntar: — Senhor, por que eu não posso segui-lo agora? Eu estou pronto para morrer pelo senhor!
38 Jesusaqui tuz̈ kjaazic̈ha: —¿Wejtquiztan ticznasaya? Ultim weraral amquiz cjiwc̈ha: Ima quer wallpaz̈ kjawan, amqui c̈hjep wilta wejr ana pajñim toscara chiyaquic̈ha.
38 — Está mesmo? — perguntou Jesus. — Pois eu afirmo a você que isto é verdade: antes que o galo cante, você dirá três vezes que não me conhece.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 13, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.