Lucas 1
Western Solola Kaqchikel NT (CAK_WES) vs NAA
1 Ye q'uiy yan c'a quitijon chic quik'ij riche (rixin) chi niquitz'ibaj pa rucholajen ri can kitzij chi xebanatejchkacojol.
1 Visto que muitos já empreenderam uma narração coordenada dos fatos que entre nós se realizaram,
2 Y ri rutz'ibaxic ri xquiben chare can achi'el wi ri xtzijox chake cuma ri xetz'etori c'a pa rutiquiribel pe. Y ri xetz'eto ri xbanatej xe'oc chuka' tzijoy ruch'abel ri Dios.
2 conforme nos transmitiram os que desde o princípio foram deles testemunhas oculares e ministros da palavra,
3 Y riyin chuka' nwajo' ntz'ibaj ri xbanatej. Can xintij c'a nuk'ij riche (rixin) chi xinwetamaj chrij ri rutiquiribel. Y yac'ari' ri nwajo' ntzijoj chawe. Nwajo' chi pa rucholajenntz'ibaj chawe riyit nimalaj Teófilo,
3 igualmente a mim pareceu bem, depois de cuidadosa investigação de tudo desde a sua origem, dar-lhe por escrito, excelentíssimo Teófilo, uma exposição em ordem,
4 riche (rixin) chi queri' nawetamaj jabel chrij ri kitzijri ye bin y ye c'utun pe chawech.
4 para que você tenha plena certeza das verdades em que foi instruído.
5 Chiri' pa Judea xc'oje' c'a jun sacerdote ri xubini'aj Zacarías, y riya' xc'oje' c'a quiq'ui ri jumoc sacerdotes ri quibini'an chi ye riche (rixin) ri Abías.Y ri tiempo ri' ya c'a ri achi Herodesri rey chiri' pa Judea. Ri rixjayil c'a ri Zacarías, Elisabet rubi'. Ri Elisabet ri' jun chique ri ye riy rumam ca ri nimalaj sacerdote ri xubini'aj Aarón.
5 Nos dias de Herodes, rei da Judeia, houve um sacerdote chamado Zacarias, do turno de Abias. A mulher dele era das filhas de Arão e se chamava Isabel.
6 Ri juc'ulaj winek ri' choj ri quic'aslen chuwech ri Ajaf Dios, y niquinimaj c'a ri rutzij.Can niquiben wi ri nubij. Y majun winek nicowin nibin ta jun tzij chiquij, ruma chi can ye choj wi.
6 Ambos eram justos diante de Deus, vivendo de forma irrepreensível em todos os preceitos e mandamentos do Senhor.
7 Ri juc'ulaj winek ri' majun c'a calc'ual, ruma ri Elisabet ma alanel ta. Y chi ye ca'i' ye rijita'k chic.
7 Eles não tinham filhos, porque Isabel era estéril, e os dois já tinham idade avançada.
8 Y tek xapon c'a ri semana chi yesamejpa rachoch ri Dios ri jumoc sacerdotes ri can cachibil qui' riq'ui ri Zacarías,
8 E aconteceu que, enquanto Zacarias exercia o sacerdócio diante de Deus na ordem do seu turno, coube-lhe por sorteio,
9 ri k'ij c'a ri' ya ri Zacarías ri xkajben chi ntoc apo pa rachoch ri Dios riche (rixin) chi nuporoj ri pon,can achi'el ri kas niquiben wi ri rech sacerdotes chi jalajoj ruwech samaj yequibanala'.
9 segundo o costume sacerdotal, entrar no santuário do Senhor para queimar o incenso.
10 Y tek ntajin c'a chuporoxic ri pon, quinojel c'a ri winek ri quimolon qui' ri chuwajay el,yetajin niquiben orar.
10 Durante esse tempo, toda a multidão do povo permanecia na parte de fora, orando.
11 Yac'a tek c'o ri Zacarías chiri' ntajin nuporoj ri pon, yac'ari' tek xuc'ut ri' jun ángel riche (rixin) ri Ajaf Dios chuwech. Y ri ángel ri' xpa'e' chunakajal ri altar ri niporox wi ri pon. Pa rajquik'a' ri altarxpa'e' wi.
11 E eis que apareceu a Zacarias um anjo do Senhor, em pé, à direita do altar do incenso.
12 Tek ri Zacarías xutz'et ri ángel ri', xsach ruc'u'x y xpe xibinri'ilchare.
12 Ao vê-lo, Zacarias ficou assustado, e o temor se apoderou dele.
13 Pero ri ángel xubij chare ri Zacarías: Ma taxibij ta awi'.Ri Dios xrac'axaj ri a'oración.Ri Elisabet ri awixjayil xtic'oje' c'a jun ral, y ri ac'al ri', Juan ri rubi' ri xtaya'.
13 O anjo, porém, lhe disse: — Não tenha medo, Zacarias, porque a sua oração foi ouvida. Isabel, sua esposa, dará à luz um filho, a quem você dará o nome de João.
14 Ri ac'al c'a ri' xtuc'om pe sibilaj quicoten chawe riyit, y xtuc'om pe chuka' quicotenchique sibilaj ye q'uiy winek.
14 Você ficará alegre e feliz, e muitos ficarão contentes com o nascimento dele.
15 Ruma ri awalc'ual xtoc jun samajel ri sibilaj nim ruk'ij xtitz'etetej ruma ri Dios.Ma xtukum ta ruya'al uva, ni nic'aj chic quiwech ya' ri yek'abarisan,ruma chi can pa ralaxic pe nojnek ri ránima riq'ui ri Lok'olaj Espíritu.
15 Pois ele será grande diante do Senhor, não beberá vinho nem bebida forte, e será cheio do Espírito Santo, já desde o ventre materno.
16 Y xtuben c'a chique ye q'uiy awech israelitas chi niquinimaj ri Ajaf Dios y nijalatej ri quic'aslen.
16 Ele converterá muitos dos filhos de Israel ao Senhor, seu Deus.
17 Yac'a ri Juan ri awalc'ual ri xtinabeyej chuwech ri Ajaf.Y riya' can xtic'oje' c'a ri Lok'olaj Espíritu y ri uchuk'a' riq'ui, can achi'el ri xc'oje' riq'ui ri Elías.Chuka' ri Juan xtuben c'a chique ri te'ej tata'aj chi yecajo' ri calc'ual,y xtuben chuka' chique ri winek ri ma yeniman ta tzij, chi xtiquic'uaj jun chojlaj c'aslen, achi'el ri quic'uan ri winek choj quic'aslen. Queri' ruchojmirisaxic xtuben apo chique ri winek, riche (rixin) chi queri' ri winek ri' xa can xu (xe wi) chic ri Ajaf coyoben apo, xcha' ri ángel chare ri Zacarías.
17 E irá adiante do Senhor no espírito e poder de Elias, para converter o coração dos pais aos filhos, converter os desobedientes à prudência dos justos e habilitar para o Senhor um povo preparado.
18 Y ri Zacarías xuc'utuj chare ri ángel: ¿Achique c'a rubanic tek xtinwetamajriyin chi can kitzij ri nabij chuwe? Ruma chi riyin y ri wixjayil xa yoj rijita'k chic,y ma yec'oje' ta chic kalc'ual, xcha'.
18 Então Zacarias perguntou ao anjo: — Como terei certeza disso? Pois eu sou velho, e a minha mulher também já tem idade avançada.
19 Y yac'ari' tek ri ángel xubij chare: Yin c'a riyin ri yin rutako'n ri Dios ri Gabrielnubi' ri yinc'o chuwech ri Dios. Y xirutek pe wacami riche (rixin) chi nonbij ca chawe ri nuc'om pe quicoten, ruma chi xtic'oje' awalc'ual.
19 O anjo respondeu: — Eu sou Gabriel, que estou a serviço de Deus, e fui enviado para falar com você e lhe trazer esta boa notícia.
20 Y ruma c'a chi ma xanimaj ta ri xinbij chawe, xcamemurc'a ca, man c'a xcach'o ta chic, c'a ya tek xtalex na ri awalc'ual, c'ac'ari' xcach'o chic jun bey. Ronojel c'a ri' can xtibanatej na wi, pero c'a ya tek xtapon na ri k'ij, xcha'.
20 Todavia, você ficará mudo e não poderá falar até o dia em que estas coisas vierem a acontecer, porque você não acreditou nas minhas palavras, as quais, no devido tempo, se cumprirão.
21 Y tek ri Zacarías nitzijon c'a ri ángel riq'ui, ri winek ri ye oyobeyon riche (rixin) ri chuwajay el, niquibila' c'a: ¿Achique c'a ruma tek xa ma ntel ta pe chupan ri lok'olaj rachoch ri Dios?
21 O povo estava esperando Zacarias e admirava-se com a demora dele no santuário.
22 Y tek ri Zacarías xbe'el pe, ma nicowin ta chic nich'o chique, ruma chi memurnek chic. Rumac'ari', ri ye oyobeyon riche (rixin), xquinabej chi c'o xuc'ut ri' chuwech ri chiri' chupan ri lok'olaj rachoch ri Dios. Ri Zacarías xaxu (xaxe wi) riq'ui ruk'a' nich'o wi chique, ruma xa xmemur c'a ca.
22 Quando Zacarias saiu, não lhes podia falar. Então entenderam que ele havia tido uma visão no santuário. E expressava-se por sinais e permanecia mudo.
23 Y tek riya' ye rutz'akatisanchic ca ri k'ij riche (rixin) ri samaj chiri' pa rachoch ri Dios, xbe chrachoch.
23 Aconteceu que, terminados os dias do seu ministério, Zacarias voltou para casa.
24 Tek xa ma jane q'uiy ta k'ij tic'o ca ri xc'ulwachitej chiri' pa rachoch ri Dios, ri Elisabet ri rixjayil ri Zacarías xunabej chi riya' xa yawa' chic, y rumari' ma xel ta pa bey wu'o' ic'. Ri Elisabet nubij c'a:
24 Passados esses dias, Isabel, a mulher de Zacarias, ficou grávida. E ela não saiu de casa durante cinco meses, dizendo:
25 Wacami ri Wajaf Dios nuya' c'a re ac'al re' chuwe, riche (rixin) chi riyin ma xquiq'uix tachic chiquiwech ri winek ri niquikasaj nuk'ijruma chi majun wal.
25 — Foi isto o que o Senhor me fez, ao contemplar-me, para acabar com a minha vergonha diante das pessoas.
26 Yac'a tek ri Elisabet ruchapon chic waki' ic' yawa' pe, yac'ari' tek ri Dios xutek chic ri ángelGabriel pa jun tinamit ri Nazaret rubi', jun tinamit ri c'o pa rucuenta ri Galilea.
26 No sexto mês, o anjo Gabriel foi enviado por Deus a uma cidade da Galileia, chamada Nazaré,
27 Ri ángel Gabriel xtak riq'ui jun k'opoj, ri María rubi'. Ri k'opoj c'a ri',c'utun chic riche (rixin) chi nic'ule' riq'ui jun c'ajol ri José rubi'. Y ri José ri' jun chique ri ye riy rumam ca ri rey David.
27 a uma virgem que estava comprometida a casar com um homem da casa de Davi, cujo nome era José. A virgem se chamava Maria.
28 Ri ángel can xapon na wi riq'ui ri k'opoj, y xubij chare: ¡Tiquicot c'a ri awánima, ruma sibilaj xaka chuwech ri Dios! Ri Ajaf can c'o awuq'ui.Y chique quinojel ri ixoki', yit c'a riyit ri sibilaj bendición xac'ul.
28 E, aproximando-se dela, o anjo disse: — Salve, agraciada! O Senhor está com você.
29 Y tek ri María xutz'et ri ángel y xrac'axaj ri xbix chare, xsach ruc'u'xy xuch'ob c'a ka pa ránima chi achique ruma tek quere' rutzil ruwech niya'ox (nya') ruma ri ángel.
29 Ela, porém, ao ouvir esta palavra, perturbou-se muito e pôs-se a pensar no que poderia significar esta saudação.
30 Yac'ari' tek ri ángel chanin xubij chare ri María: Ma taxibij ta awi'. Riyit awilon rutzil ri Dios.
30 Mas o anjo lhe disse: — Não tenha medo, Maria; porque você foi abençoada por Deus.
31 Wacami c'a, nbij ca chawe chi xtipe alanic chawij, y tek xtalexc'a ri ac'al ri', ti c'ajol (ala') y Jesús ri rubi' ri xtaya'.
31 Você ficará grávida e dará à luz um filho, a quem chamará pelo nome de Jesus.
32 Riya' sibilaj nim c'a ruk'ij xtic'oje',y xtubini'aj chuka' Ruc'ajol ri nimalaj Dios. Ri Jesús jun chique ri ye riy rumam ca ri rey David, y ri Ajaf Dios can ya c'a Riya' ri xtutz'uyuba'pa ruch'acat ri rey David ri xc'oje' ojer ca,
32 Este será grande e será chamado Filho do Altíssimo. Deus, o Senhor, lhe dará o trono de Davi, seu pai.
33 riche (rixin) chi queri' ri Jesús nuk'et tzij pan iwi' riyix, ri yix riy rumam ca ri Jacob. Y ri ruk'atbel tzij can riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek,majun bey chic xtitane' ta, xcha' ri ángel chare ri María.
33 Ele reinará para sempre sobre a casa de Jacó, e o seu reinado não terá fim.
34 Y tek ri María rac'axan chic ka ronojel ri', xuc'utuj chare ri ángel: ¿Achique c'a modo ri' tek xtic'oje' wal? Ruma riyin xa ma jane yinc'o ta riq'ui ri achi ri xtoc wachijil.
34 Então Maria disse ao anjo: — Como será isto, se eu nunca tive relações com homem algum?
35 Y ri ángel xubij chare ri María: Ya ri Lok'olaj Espíritu riq'ui ri ruchuk'a' ri nimalaj Dios, ri xtika pe pan awi'.Rumac'ari', ri lok'olaj ac'al ri xtalex awuq'ui, can xtubini'aj na wi Ruc'ajol ri Dios.
35 O anjo respondeu: — O Espírito Santo virá sobre você, e o poder do Altíssimo a envolverá com a sua sombra; por isso, também o ente santo que há de nascer será chamado Filho de Deus.
36 Y tawetamaj c'a chuka' ca, chi ri Elisabet ri awach'alal xtralaj jun ac'al, astape' ma alanel ta y chuka' can ri'j chic. Y re wacami c'o chic waki' ric'.
36 E Isabel, sua parenta, igualmente está grávida, apesar de sua idade avançada, sendo este já o sexto mês de gestação para aquela que diziam ser estéril.
37 Ruma chi ri Dios can ronojel nicowin nuben.
37 Porque para Deus não há nada impossível.
38 Can yac'ari' tek ri María xubij: Yac'are' yinc'o, yin jun rusamajel ri Ajaf. Can tibanatej c'a achi'el ri xabij chuwe, xcha' ri María chare ri ángel. Y ri ángel xel el chiri' riq'ui ri María, y xbe.
38 Então Maria disse: — Aqui está a serva do Senhor; que aconteça comigo o que você falou. Então o anjo foi embora.
39 Ye k'ij c'a ri' tek ri María can chanin xbe pa jun tinamit ri c'o pa ruwi' jun juyu' ri c'o pa rucuenta ri Judea.
39 Naqueles dias, Maria se aprontou e foi depressa à região montanhosa, a uma cidade de Judá.
40 Y tek xapon chiri' pa tinamit, riya' xbe pa cachoch ri Zacarías y ri Elisabet, y xuya' c'a rutzil ruwech ri Elisabet.
40 Entrou na casa de Zacarias e saudou Isabel.
41 Tek ri Elisabet xrac'axaj ri rutzil ruwech ri xya'ox (xya') ruma ri María, can sibilaj xropin ri ac'al ri royoben xuna' riya'. Y ri Elisabet xnoj ránima riq'ui ri Lok'olaj Espíritu,
41 Quando Isabel ouviu a saudação de Maria, a criança lhe estremeceu no ventre. Então Isabel ficou cheia do Espírito Santo.
42 y can riq'ui c'a ruchuk'a' xch'o, y xubij: Chkacojol riyoj ixoki', yit c'a riyit ri sibilaj bendición ac'ulun,y queri' chuka' ri bendición c'o pa ruwi' ri ac'al ri xtalex awuq'ui.
42 E exclamou em alta voz: — Bendita é você entre as mulheres, e bendito o fruto do seu ventre!
43 Ma nik'ax ta c'a chinuwech, ¿ruma yin achique ta c'a riyin, riche (rixin) chi no'aya' ca rutzil nuwech riyit ri yit rute' ri Wajaf?
43 E que grande honra é para mim receber a visita da mãe do meu Senhor!
44 Y can xu (xe) wi xinwac'axaj ri ach'abel tek xaya' rutzil nuwech, ri ac'al ri woyoben, can xropin ruma quicoten, xinna' riyin.
44 Pois, logo que me chegou aos ouvidos a voz da saudação que você fez, a criança estremeceu de alegria dentro de mim.
45 Jabel c'a ruwa'ak'ijruma chi xanimaj ri xubij ri Ajaf chawe, ruma ri ac'al ri xbix chawe chi xtalex awuq'ui, can xtalex na wi.
45 Bem-aventurada a que creu, porque serão cumpridas as palavras que lhe foram ditas da parte do Senhor.
46 Y yac'ari' tek ri María xubij:
46 Então Maria disse: “A minha alma engrandece ao Senhor,
47 — ausente —
47 e o meu espírito se alegrou em Deus, meu Salvador,
48 — ausente —
48 porque ele atentou para a humildade da sua serva. Pois, desde agora, todas as gerações me considerarão bem-aventurada,
49 — ausente —
49 porque o Poderoso me fez grandes coisas. Santo é o seu nome.
50 — ausente —
50 A sua misericórdia vai de geração em geração sobre os que o temem.
51 — ausente —
51 Agiu com o seu braço valorosamente; dispersou os que, no coração, alimentavam pensamentos soberbos.
52 — ausente —
52 Derrubou dos seus tronos os poderosos e exaltou os humildes.
53 — ausente —
53 Encheu de bens os famintos e despediu vazios os ricos.
54 — ausente —
54 Amparou Israel, seu servo, a fim de lembrar-se da sua misericórdia
55 Quec'ari' xubij ri María.
55 a favor de Abraão e de sua descendência, para sempre, como havia prometido aos nossos pais.”
56 Y ri María xa juba' ma achi'el oxi' ic' xc'oje' ka pa rachoch ri Elisabet, y c'ac'ari' xtzolin chrachoch.
56 Maria permaneceu cerca de três meses com Isabel e voltou para casa.
57 Tek xapon ri k'ij riche (rixin) chi nalex ri ti ac'al riq'ui ri Elisabet, xralaj jun ac'al ti c'ajol (ala').
57 Quando chegou o tempo de Isabel dar à luz, ela teve um filho.
58 Y ri winek c'a ri ye ruvecinos ri Elisabet y ri ye rach'alal tek xquic'axaj c'a chi xralaj jun ac'alruma ri nimalaj rutzil ri Dios, ri winek c'a ri' xe'apon riq'ui chuya'ic rutzil ruwech, y sibilaj c'a chuka' xequicot riq'ui.
58 Os vizinhos e parentes ouviram que o Senhor tinha usado de grande misericórdia para com Isabel e se alegraram com ela.
59 Y riye' xe'apon chic c'a riq'ui ri Elisabet, tek xapon c'a ri wakxaki' ruk'ij ri ac'al, tek can ya chuka' k'ij ri' niban ri circuncisiónchare ri ac'al. Y can ya chuka' k'ij ri' tek niquicanoj ca rubi' ri ac'al. Y ri yec'o quiq'ui ri rute' rutata' ri ac'al xcajo' c'a xquiya' ta ri rubi' ri rutata' chare ri ac'al, y queri' ri ac'al xubini'aj ta Zacarías.
59 Aconteceu que, no oitavo dia, foram circuncidar o menino e queriam dar-lhe o nome de seu pai, Zacarias.
60 Yac'a ri rute' ri ac'al chanin xubij: Re ac'al re' ma xtubini'aj ta achi'el rubi' ri rutata', ruma re ac'al re' xtubini'aj Juan.
60 Mas a mãe do menino disse: — De modo nenhum! Ele será chamado João.
61 Y ri yec'o quiq'ui ri Elisabet xquibij chare: ¿Achique ruma tek nawajo' chi re ac'al nubini'aj Juan? Ruma majun chique ri ye awach'alal ri que ta ri' rubi'.
61 Disseram-lhe: — Mas você não tem nenhum parente com esse nome!
62 Yac'ari' tek xa riq'ui retal xech'o apo chare ri Zacarías, ri rutata' ri ac'al, riche (rixin) chi niquic'utuj chare achique bi'aj nrajo' nuya' chare ri ac'al.
62 Fizeram sinais, perguntando ao pai do menino que nome queria que lhe dessem.
63 Ri rutata' ri ac'al xuc'utuj jun tz'alan ri ye'ucusex riche (rixin) tz'ibanen y chuwech c'a ri tz'alan ri' xutz'ibaj: Ri ac'al xtubini'aj Juan. Y quinojel c'a ri quimolon apo qui' quiq'ui ri rute' rutata' ri ac'al, xquimey, ruma can ya ri bi'aj ri xubij ri te'ej, can ya chuka' ri' xutz'ibaj ri Zacarías chuwech ri tz'alan.
63 Então, pedindo uma tabuinha, ele escreveu: — O nome dele é João. E todos se admiraram.
64 Can yac'ari' tek ri Zacarías xch'o chic jun bey.Y riya' can xu (xe) wi xch'o, can yac'ari' xuya' ruk'ij ri Dios.
64 Imediatamente a boca de Zacarias se abriu e a língua se soltou. Então começou a falar, louvando a Deus.
65 Y ri ye quivecinos xpe c'a xibinri'il chique, ruma ri xbanatej chiri'. Y ri xbanatej, xel c'a rutzijol chiri' pa tak juyu' ri c'o pa rucuenta ri Judea.
65 Todos os vizinhos deles ficaram possuídos de temor, e essas coisas foram divulgadas por toda a região montanhosa da Judeia.
66 Y quinojel c'a winek ri ye'ac'axan ri xbanatej quiq'ui ri Zacarías y ri Elisabet, niquiyec c'a ka pa tak cánimari nitzijox chique, y niquibij: ¿Achique c'a rusamaj ruc'amom pe re ac'al re'? yecha'. Ruma nik'alajin chi can c'o wi ri Ajaf Dios riq'ui.
66 Todos os que as ouviram guardavam-nas no coração, dizendo: — O que virá a ser este menino? E a mão do Senhor estava com ele.
67 Rumac'ari' ri Zacarías, ri rutata' ri ac'al, tek nojnek ránima riq'ui ri Lok'olaj Espíritu,riya' xuk'alajsaj c'a y xubij:
67 Zacarias, o pai de João, cheio do Espírito Santo, profetizou, dizendo:
68 — ausente —
68 “Bendito seja o Senhor, Deus de Israel, porque visitou e redimiu o seu povo,
69 — ausente —
69 e nos suscitou plena e poderosa salvação na casa de Davi, seu servo,
70 — ausente —
70 como havia prometido, desde a antiguidade, por boca dos seus santos profetas,
71 — ausente —
71 para nos libertar dos nossos inimigos e das mãos de todos os que nos odeiam;
72 — ausente —
72 para usar de misericórdia com os nossos pais e lembrar-se da sua santa aliança
73 — ausente —
73 e do juramento que fez a nosso pai Abraão,
74 — ausente —
74 de conceder-nos que, livres das mãos de inimigos, o adorássemos sem temor,
75 — ausente —
75 em santidade e justiça diante dele, todos os nossos dias.
76 — ausente —
76 E você, menino, será chamado profeta do Altíssimo, porque precederá o Senhor, preparando-lhe os caminhos,
77 — ausente —
77 para dar ao seu povo conhecimento da salvação, por meio da remissão dos seus pecados,
78 — ausente —
78 graças à profunda misericórdia de nosso Deus, pela qual nos visitará o sol nascente das alturas,
79 Quecáre' ri chábel ri xerubij ri Zacarías.
79 para iluminar os que jazem nas trevas e na sombra da morte, e dirigir os nossos pés pelo caminho da paz.”
80 Y quec'ari', ri ac'al ri xalex quiq'ui ri Zacarías y ri Elisabet, ruchapon c'a q'uiyen y chuka' queri' riq'ui ri ruc'aslen chuwech ri Dios.Y ya c'a ri pa tak desierto xc'oje' wi, y xuk'alajsaj ri' c'a ya tek xapon ri k'ij riche (rixin) chi xutzijoj ri ruch'abel ri Dios chiquiwech ri rech aj Israel.
80 O menino crescia e se fortalecia em espírito. E viveu nos desertos até o dia em que havia de manifestar-se a Israel.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.