Romanos 4

Lerérun Búngiu To Lánina Iséri Darádu (CABNT) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 ¿Cábati waríñaga luágu Abrahám, le binádu wáguchi, wagía juríu?
1 Que vantagem diremos, pois, que conseguiu Abraão, nosso pai segundo a carne?
2 Lun jamúga lueígiñe lan ladǘgün cátei buíti lerésibirei Búngiu queísi ában gürígia richáguati, gébunati jamúga lapántajan, máma ligíbugiñe Búngiu.
2 Porque, se Abraão foi justificado em virtude de sua observância, tem que se gloriar; mas não diante de Deus.
3 Taríñajare Lerérun Búngiu. “Afíñetí meja Abrahám luágu Búngiu, luágu lafíñen lerésibirei queísi wügǘri richáguati.”
3 Ora, que diz a Escritura? Abraão creu em Deus e isso lhe foi imputado em conta de justiça {Gn 15,6}.
4 Dan le ladǘgün gürígia ában wadágimanu, fáyeiti le libíjubei lebégi luwádigimari, máma edéweejani.
4 Ora, o salário não é gratificação, mas uma dívida ao trabalhador.
5 Ánjeinti gürígia le asálbaruti lídaangiñe lifígoun láurügü lafíñerun luágu Búngiu le erésibirubaliña gafígountiña, lerésibirubei Búngiu queísi ában gürígia richáguati luágu lafíñen, anáti líra, edéweejani.
5 Mas aquele que sem obra alguma crê naquele que justifica o ímpio, a sua fé lhe é imputada em conta de justiça.
6 Davíd guánarügü adímurejati luágu jagúndan gürígia ja lerésibirubaña Búngiu queísi richáguatiña luágurügü jafíñen, mebéresenga ligía ca lán meja jadǘgübei.
6 É assim que Davi proclama bem-aventurado o homem a quem Deus atribui justiça, independentemente das obras:
7 Laríñajare Davíd.
7 Bem-aventurados aqueles cujas iniqüidades foram perdoadas e cujos pecados foram cobertos!
8 Gúndaati gürígia le lanǘgübei Búngiu queísi gürígia mafígounjaangili.
8 Bem-aventurado o homem ao qual o Senhor não imputou o seu pecado {Sl 31,1s}.
9 ¿Joúnti rügǘñein funásan ja erésibirubalin circuncisión, ódi joúnti gíñe ja merésibirunbalin? Joúnti sun jawúyeri gürígia ugúndani ligía. Aríñagaadiwa luágu resíbi láani Búngiu Abrahám queísi wügǘri richáguati, luágu lafíñen.
9 Essa bem-aventurança é somente para os circuncisos, ou também para os incircuncisos? Dizemos, com efeito, que a fé foi imputada a Abraão em conta de justiça.
10 ¿Ída bugági lerésibirei, lárigiñe lerésibiruni circuncisión ligía ódi lubáragiñe? Máma lárigiñe, lubáragiñe.
10 Quando lhe foi ela imputada? Depois ou antes de sua circuncisão? Não depois, mas antes de ser circuncidado.
11 Lárigiñe larúfuduni Abrahám lafíñen luágu Búngiu, ligía lerésibiruni circuncisión queísi seíni luágu resíbi láali lan Búngiu queísi wügǘri richáguati ladǘga lafíñen luágu. Ítara líña gíñe liábin Abrahám lun jáguchibei lan sun ja afíñebaña luágu Búngiu merésibirunga circuncisión, áni resíbi lumútiña gíñe Búngiu ítara queísi richáguatiña.
11 Depois é que recebeu o sinal da circuncisão, como selo da justiça que tinha obtido pela fé antes de ser circuncidado. E assim se tornou o pai de todos os incircuncisos que crêem, a fim de que também a estes seja imputada a justiça.
12 Jáguchi gíñe ja resíbi jamáalibei circuncisión Abrahám, ja afíñebaña luágu Búngiu queísi lafíñerun Abrahám lúmagiñe lubáragiñé meja lerésibiruni circuncisión.
12 Pai também dos circuncisos, que não só trazem o sinal, mas que acompanham as pegadas da fé que nosso pai Abraão possuía antes de ser circuncidado.
13 Aríñagatí meja Búngiu lun Abrahám luágu líchugubei lan uboú lun jáu sun linébaanfaangu queísi jalágaante, máma ladǘga lagúnfuliruni Abrahám lilúrudun Búngiu líchugúa dimúrei le lun, ladǘga lafíñerun luágu Búngiu, ába lerésibiruni Búngiu queísi ában wügǘri richáguati.
13 Com efeito, não foi em virtude da lei que a promessa de herdar o mundo foi feita a Abraão ou à sua posteridade, mas em virtude da justiça da fé.
14 Lun jamúga já rügǘñanu lan íchugubalin jeménigi luágu jagúnfulirun lúma lilúrudun Búngiu erésibira alágan, málati lubeíti jamúga jafíñerun ja eménigidubaña luágu jafíñen luágu Búngiu lun jerésibiruni. Málati jamúga gíñe dimúrei le líchugubei Búngiu luágu alágan lugúndun lídan linárün cátei, mabáfutiña gürígia lun jagúnfulirun lúma lilúrudun,
14 Porque, se a herança é reservada aos observadores da lei, a fé já não tem razão de ser e a promessa fica sem valor.
15 barǘrügü lumúti lilúrudun Búngiu ligáñi jawágun gürígia luágu magúnfulirun jamáni. Ánjein le ñí lumuti úa lan lúrudu, úati gíñe dúru luágu ladǘraawagún.
15 Porquanto a lei produz a ira; e onde não existe lei, não há transgressão.
16 Ligía, lun lubeí derégüda lan dimúrei le líchugubei Búngiu lun Abrahám joun sun linébaanfaangu, lúnti méja ábanbei lan edéweejani luágurügüti afíñeni. Mámarügü joúnti ja lábugiñebaña lilúrudun Búngiu le líchugubei joun juríu lídaangiñe Moisés dimúrei ligía, joúnti gíñe sun ja mámabaña juríu áni máma gíñe lábugiñeñanu lúrudu ligía, ába jafíñerun luágu Búngiu queísi lafíñerun Abrahám luágu.
16 Logo, é pela fé que alguém se torna herdeiro. Portanto, gratuitamente; e a promessa é assegurada a toda a posteridade de Abraão, não somente aos que procedem da lei, mas também aos que possuem a fé de Abraão, que é pai de todos nós.
17 Ligíbugiñe Búngiu, ñǘbinti lubeíti Abrahám lun wáguchibei lan sun wagía le afíñebei luágu Búngiu, queísi taríñagun Lerérun Búngiu. “Adǘga náadibu lun jáguchi ban sarágu mútu.” Gabáfuti Búngiu lun ladǘgüni líra queísi gabáfu lan lun líchugun ibágari joun jiláaña, níjeingüdaleí buri cátei le úagili.
17 Em verdade, está escrito: Eu te constituí pai de muitas nações {Gn 17,5}; {nosso pai, portanto} diante dos olhos daquele em quem acreditou, o Deus que dá vida aos mortos e chama à existência as coisas que estão no nada.
18 Láu sun uá lán yebe eménigini luágu Abrahám lun garaǘ lan ladǘga weíyaali lan, weíya tugúya Sára, afíñeti dán meja le laríñagubei Búngiu lun luágu ítara lúba lan jíbe ladǘgawagun queísi warúguma. Ába lasúseredun ítara lun jáguchibei lan sarágu mútu.
18 Esperando, contra toda a esperança, Abraão teve fé e se tornou pai de muitas nações, segundo o que lhe fora dito: Assim será a tua descendência {Gn 15,5}.
19 Meféridirun lumúti lafíñen luágu dimúrei le laríñagubei Búngiu lun, láu sún meja yaráfaali lan lun lagúnfulirun san irúmu, áni weíyaaru gíñe Sára lun tagáraüdün.
19 Não vacilou na fé, embora reconhecendo o seu próprio corpo sem vigor - pois tinha quase cem anos - e o seio de Sara igualmente amortecido.
20 Maloúguadunti lafíñen luágu dimúrei le laríñagubei Búngiu lun, weíritimáarügüti lafíñen.
20 Ante a promessa de Deus, não vacilou, não desconfiou, mas conservou-se forte na fé e deu glória a Deus.
21 Rúti uweíriguni lun Búngiu láu ában ichoúruni le tímatimaati luágu gabáfu lan Búngiu lun ladǘgüni sun le uágubei laríñaga.
21 Estava plenamente convencido de que Deus era poderoso para cumprir o que prometera.
22 Ligía lerésibirunbalin Búngiu queísi wügǘri richáguati, luágu lafíñen.
22 Eis por que sua fé lhe foi contada como justiça.
23 Cátei le, luáguti lerésibiruniña Búngiu gürígia luágu jafíñen, mámarügü luágu Abrahám labǘrüjoúa,
23 Ora, não é só para ele que está escrito que a fé lhe foi imputada em conta de justiça.
24 labǘrüjoúña gíñe wawágu. Lugúndun luágu wafíñen, resíbi lumútiwa gíñe Búngiu queísi richáguatiña, wagía le afíñebei luágu le ásaaragüdübalin Wabúreme Jesúsu lídaangiñe oúweni.
24 É também para nós, pois a nossa fé deve ser-nos imputada igualmente, porque cremos naquele que dos mortos ressuscitou Jesus, nosso Senhor,
25 Jesúsu le edéregerúabei lun loúnwen luágu wafígoun, ába lásaarun lídaangiñe oúweni lun larúfuduníwa richáguañu ligíbugiñe Búngiu.
25 o qual foi entregue por nossos pecados e ressuscitado para a nossa justificação.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.