Mateus 13
U̶mʉreco pacʉ wederique (BAONT) vs AAI
1 Tii rʉmʉrena Jesús, wiipʉ ca niiricʉ witi waa, ʉtabʉcʉra tʉjaropʉ ea nuu eawi.
1 Nati veya ta’imon Jesu bar itumar tit na harew kukuf sisibinamaim sabuw bai’obaiyih isan mara’iy.
2 Paʉ bojoca cʉ̃re cʉ̃ja ca nea pooro macã, Jesús pea cũmuapʉ ea jãa, ea nuu waawi, bojoca pea jita dupari yepapʉra cʉ̃ja ca tua nʉcãro ʉno.
2 Naatu sabuw moumurih maiyow hiru’ay hi’ar bebera’uh itih, basit wa bai inatait tafan mare, sabuw baise dones yan himarir hima.
3 Toopʉ niicãri, paʉ wãmeri ĩi cõoñarique mena cʉ̃jare wede jʉo waawi. O biro ĩiwi:
3 Imaibo ma sawar moumurih na’in oroubonamaim eo hima hinowar. Naatu ana oroubon ta i iti na’atube eo, “Ana veya ta orot masaw bowayan ana ub tanumamih tit in.
4 Cʉ̃ otere cʉ̃ ca dee bate ote nʉnʉa waaro, ote ape jĩcãgaari maapʉ ñaaupe. To biro ca biirijere minia eari, baacãuparã.
4 Ana ub afa tata’asiyen i ef yanamaim hire, naatu mamu hire hibow hi’aa,
5 Apeye ʉ̃tã watoa ca jita mani jañuropʉ ñaaupe. Tee oterique yoari méé wiicoaupe. Ca jita ʉje meniroacã ca niiro macã,
5 Ana ub afa i to’ato yan hire’ere ana kamar men gagamin imih saisewat hikubounih hiyen. Anayabin kamar baban i fokarin.
6 muipũ aji mʉa doogʉra, teere aji jĩa batecãupʉ. Nʉcõri manima ĩiro jinicoaupe.
6 Baise veya yey ana mar wabuburinamaim ub etei hi’arat, naatu hikimow hire anayabin wairoroh men babanika hire.
7 Apeye oterique pota watoapʉ ñaaupe. Pota yucʉ pee teere bʉcʉa ametʉene, wii bʉato yaiocãupe.
7 Ub afa kokor wanawanan hire, naatu kokor ana fafa’amaim isuken.
8 Apeye oterique pea añuri jitapʉ ñaaupe. Tee pea añurije wii, bʉcʉa, añurije dica cʉtiupe. To biri jĩcã jati cien'gaari dica cʉtiupe. Ape jati setenta, ape jati treinta, dica cʉtiupe.
8 Naatu ub afa i me gewasin yan hire hikuboubunih hiyen gewas ro’oro’oh hiya, afa hibiw 100 na’atube, afa i 60 na’atube, afa i 30 na’atube.
9 Ca amoperi cʉtirã tʉoya yʉ ca ĩirijere —ĩiwi Jesús. Jesús, cũmuapʉ jãñari bojocare cʉ̃ ca buerique. Mt 13.4|src="lb00299b.tif" size="span"
9 Imih o yait tain nama’am tur inanowar.”
10 Jiro jãa, cʉ̃ buerã pea Jesús pʉto pee waa:
10 Naatu Jesu ana bai’ufununayah hina hibatiy hi’o, “Aisim oroubonamaim sabuw kubi’obaiyih?”
11 To biro jãa ca ĩiro, o biro jãare ĩi yʉʉwi Jesús:
11 Jesu iyafutih eo, “Orereb ana so’ob wa’iwa’irin mar ana aiwob isan i God kwa it, men iti sabuw itihimih.
12 To biri yʉ yee quetire aperãre ca wede majiogʉra, bʉaro jañuro tʉo majirique cʉ̃re tiicojorique niirucu. To biri majiriquere pairo cʉorucumi. To biro ca tiitigʉra, petoacã cʉ̃ ca tʉo majimirique menapʉra ẽmacãrique niirucu.
12 Imih orot yait orereb ana so’ob biyan ema’am, God boro tafan naya’abar nitin ana so’ob nara’at, baise orot yait nati so’ob men biyan ema’am naatu ana so’ob kikimin nati biyanamaim ema’am God boro nabosair.
13 To biri ĩi cõoñarique mena cʉ̃jare yʉ wede. Ca ĩacãrã nii pacarã, ca ĩatirãre biro biima. Ñucã ca tʉocãrã nii pacarã, ca tʉotirãre biro tʉo majiti biicãma.
13 Ana’an nati ayu oroubonamaim sabuw abi’obaiyih.
14 O biro cʉ̃ja ca biirije, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majʉ Isaías niiquĩricʉ o biro cʉ̃ ca ĩiquĩricarore biro biiro bii:
14 Dinab orot Isaiah ana Bukamaim eo kikirum i na ibiturobe.
15 Ati pooga macãrã, cʉ̃ja yeripʉra ca tʉo nʉnʉjeerʉgatirã jeeñacã yai waama.
15 Anayabin ukwarih fokar,
16 ”Mʉja, mʉja ca ĩarije cape cʉti, mʉja ca tʉorije amoperi cʉti, ca biirã pea, ʉjea niiña.
16 Baise Kwa i kwabiyasisir, anayabin matayan kwa’i’itin naatu tain yan tur kwanonowar.
17 Yee méé mʉjare yʉ ĩi. Paʉ Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri maja, ca bojoca añurã, mʉja ca ĩarijere ĩarʉga, mʉja ca tʉorijere tʉorʉga, biimiupa. To biro bii pacarã tʉoti, ĩati, biiupa.
17 Anababatun a tur ao’owen, dinab orot moumurih na’in naatu sabuw gewasih hikok kwanekwan, kwa abisa kwa’i’itin i hita’itin naatu abisa kwanonowar i hitanowar. Baise nati ana maramaim sawar men matar boro hita’itin.”
18 ”Tʉoya. Oteri majʉre ĩi cõoñari yʉ ca wedejãrije o biro ĩirʉgaro ĩi:
18 “Tain kwanarub ub tanumayan ana oroubon ao kwananowar naniyan kwanab, yabin kwanaso’ob.
19 Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabe maquẽ quetire tʉo pacarã, ca tʉo puotirã, oterique maapʉre ca ñaariquere biro niima. Ʉmʉreco Pacʉ wederiquere cʉ̃ja yeripʉ añuro cʉ̃ja ca tʉo ñeemiriqueacãre, Satanás doori, cʉ̃jare ẽmacãmi.
19 Sabuw iyab mar ana aiwob isan Tur Gewasin ao tenonowar naatu naniyan men tabaib i ub ef yanamaim orot ta’asiy re’er na’atube, Tur Gewasin tenonowar ana maramaim demon kakafin ena hai not ebikwaris.
20 Oterique ʉ̃tã watoapʉ ca ñaarique pea, añurije quetire tʉorã, jĩcãtora ʉjea niirique mena ca tʉo ñeerã niima.
20 Naatu orot ana ub afa to yan hire’ere ana itinin i sabuw iyab tur tenonowar ana maramaim i tibiyasisir.
21 Oterique ca nʉcõri mani jañuricarore birora, cʉ̃ja cãa tʉgoeña tutuatima. Añurije queti jʉori ñañaro cʉ̃jare ca biirora, ñucã aperã ñañaro cʉ̃jare cʉ̃ja ca tiirʉga nʉnʉjeero uwima ĩirãra, to cõrora teere camotaticãma.
21 Baise dogoroh wanawanan nati ub wairoron i men re eof barur, imih Tur Gewasin isan hina’uwih hinarurukaukuwih boro mar ta’imonamo hai baitumatum hinihamiy.
22 Oterique pota watoapʉ ca ñaarique pea, añurije quetire añuro tʉo nʉnʉjee pacarã, ati yepa maquẽ peere bʉaro boo tʉgoeña, ñucã pairo apeye cʉtirique peere boo ametʉene biima ĩirã, pota watoapʉ ca ñaariquere, ca dica manirora ca wii biato yaio ecoriquere birora biicãma. To biri ate niipetirije cʉ̃ja ca boo tʉgoeñarije pee nii ametʉenema ĩiro, añurije queti peera, cʉ̃ ca otemiriquere ca dica manirora ca wii bʉato yaioricarore biro cʉ̃jare tii yaiocã.
22 Naatu orot ana ub afa fotan wanawanan hire’er ana itinin i sabuw iyab tur tenonowar, baise iti tafaram ana yasisir isan tibiyababan naatu totobuyoy hai not ebikwaris imih tur ana ro’on men emamatar.
23 Oterique añuri jitapʉ ca ñaarique pea, añuro dica cʉti, jĩcã jati cien, sesenta, treinta apegaari ca dica cʉtiricarore birora biima, añurije quetire tʉori, añuro ca tʉo nʉnʉjeerã —jãare ĩi wedewi Jesús.
23 Baise orot ana ub me gewasin yan ta’asiy hire’ere ana itinin i sabuw iyab Tur Gewasin tenowar naatu naniyan tabai tiw tehahamu, afa ro’oh 100, afa 60, afa 30.”
24 Ape wãme ĩi cõoñari wedewi ñucã Jesús:
24 Jesu oroubon tabo iti na’atube eo, “Mar ana aiwob i iti na’atube, ana veya ta orot ana ub bow in ana masawamaim tanum.
25 To biro cʉ̃ ca tiimiriquere jĩcʉ̃ cʉ̃re ca ĩa tutigʉ, niipetirã cʉ̃ja ca cãni ditoye eari, trigo watoapʉre taa ñañarijere ote, waacoaupʉ.
25 Baise gugumin sabuw etei hi’inu’in ufut, orot ana rakit mowan fotan kakafih bow na sanabey wanawanah tanum naatu bihir.
26 Jiro, trigo cʉ̃ ca oterique wii, bʉcʉa yapano, oo yucʉ nʉcã, ca biiri tabera, taa ñañarije cãa tee watoare wiiupe.
26 Sanabey hikuboubunih hiyey wanawanahimaim fotan kakafih auman hikubounih bairi hiyen.
27 To biro ca biiro, paderi maja pea tii weje ʉpʉre o biro cʉ̃re ĩirã waauparã: “¡Wiogʉ! Mʉ yaa wejere añurije mʉ ca oterique nii pacaro, ¿do biro biicãri, taa ñañarije cãa to wiijapari?” cʉ̃re ĩiuparã.
27 “Orot ana bowayah hina hio, ‘Regah, o ub gewasih a masawamaim itanum, baise aisim fotan kakafih auman hikuboubunih teyey?’
28 ”To biro cʉ̃ja ca ĩiro, tii weje ʉpʉ pea o biro cʉ̃jare ĩiupʉ: “Jĩcʉ̃ yʉre ca ĩa tutigʉ to biro tiijacupi,” ĩiupʉ.
28 “Orot iyafutih eo, ‘Rakit sabuw afa hisinaf.’ Naatu akir wairafih hibatiy hio, ‘Bo kukokok anan fotan ana uyarir?’
29 ”To biro cʉ̃ja ca ĩiro, cʉ̃ pea o biro cʉ̃jare ĩiupʉ: “Waaticãña. Taa ñañarijere wẽe batema ĩirã, trigo menara mʉja wẽe batecãbocu.
29 “Orot iyafutih eo, ‘En. Fotan kakafih kwana’u’uyarir boro sanabey afa auman kwana’uyarir.
30 Tee menara jĩcãri to bʉcʉacãjato. Ca dicare jeerica tabepʉ trigore ca jeerãre: “ ‘Taa ñañarije peere jee jʉori, upa dotori jiaya, teere joe baterʉgarã. To biro tii yapanoripʉ trigore jeeri, yʉ yaa wii baarique queno cũurica wiipʉ queno cũuña,’ cʉ̃jare yʉ ĩirucu,” cʉ̃jare ĩiupʉ tii weje ʉpʉ —ĩi wedewi Jesús.
30 Imih kwaihamiyih bairi hinayen hiniw naatu tarin ana veya boro tarayah aniyafarih hinan, fotan wan hinatar hinafatum hinabow hinan hina’afusar, imaibo sanabey hinatar hinabow hinan bar hinaya.’”
31 Ape wãme ĩi cõoñari wedewi ñucã Jesús.
31 Jesu ana oroubon tabo eo, “Mar ana aiwob ana itinin ta i iti na’atube, orot ana ai momor ro’on kikimin maiyow bai in ana masaw yan tanum.
32 Niipetirije ote apegaari ametʉenero petigaacã peti nii pacaro, bʉcʉa waaropʉa, ote, wejepʉre ca niiri yucʉ ametʉenero pairicʉ bʉcʉa. To biri minia tiigʉ dʉpʉripʉre cʉ̃ja die batiri queno, cʉ̃ja ca tii niirore birora bii —ĩi wedewi Jesús.
32 Iti ai ro’on i men ai ro’on afa gagamih na’atube’emih, baise tanum kuboun yey ana veya’amaim ra’at ai gagamin na’in matar naatu mamu hina famefamenamaim hibatar hima.”
33 Ati wãme ĩi cõoñari wedewi ñucã Jesús:
33 Jesu iban oroubon tabo eo maiye, “Mar ana aiwob itinin ta i iti na’atube. Babin yeast ebai ana faraw wanawanan eyai ekamat inu’in era’at eyey na’atube.”
34 Ate niipetirore ĩi cõoñarique mena wado ĩiri wedewi Jesús, bojocare. Dije ʉno peerena, ĩi cõoñatigʉra cʉ̃jare wede, tiitiwi.
34 Jesu sawar iti etei isah i oroubonamaim eo sabuw rou’ay gagamin bi’obaiyih; ana bai’obaiyenamaim i mar etei oroubonamaim sabuw bi’obaiyih.
35 Ate pea Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majʉ:
35 Iti na’atube sisinaf anayabin abisa dinab orot eo kikirum tan titurobe isan.
36 Jiro Jesús bojocare waarique wui yapano, waa, wiipʉ jãa waawi. To biro cʉ̃ ca biiro, jãa, cʉ̃ buerã pea cʉ̃ pʉto waari, o biro cʉ̃re jãa ĩi jãiñawʉ:
36 Jesu sabuw rou’ay ihamiyih naatu na bar wanawanan run, ana bai’ufununayah ufun hina hirun hibatiy hio, “Masaw yan fotan kakafin ana oroubon i kukubuna anowar.”
37 To biro jãa ca ĩiro, o biro jãare ĩi wedewi Jesús:
37 Jesu iyafutih eo, “Orot ub gewasih tatanum i Orot Natun.
38 Oterica yepa pea, ati ʉmʉreco nii. Ote añurije pea Ʉmʉreco Pacʉ yaarãre ĩiro ĩi; taa ñañarije pea Satanás yaarãre ĩiro ĩi.
38 Masaw ana itinin i tafaram, naatu ub gewasin i sabuw iyab mar ana aiwob isan tebowabow, naatu ub kakafin i Demon Kakafin natunatun.
39 Ca ĩa tutigʉ taa ñañarijere ca otericʉ pea Satanás niimi. Ote dicare jeerique pea, ati ʉmʉreco ca peti peere ĩiro bii. Ca dicare ca jeerã pea, Ʉmʉreco Pacʉre pade bojari maja niima.
39 Naatu rakit orot ub kakafin bai na masaw yan tatanum i Demon Mowan. Naatu masaw biyamur i mar yomanin na’atube, masaw fourayah i God ana tounamatar.
40 ”To biri taa ñañarijere jeeri, pecamepʉ joe batericarore birora biirucu, ati ʉmʉreco ca petiro.
40 “Imih mar yomanin iti ub kakafih hi’uyarir hifatum hibow hin hi’a’afusar na’atube boro namatar.
41 Yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃, yʉ ca doti niiri yepare ñañarije tii, aperãre ñañaro cʉ̃ja ca tiiro tii, ca tii niirã niipetirãre, yʉ jee neo doti cojorucu, yʉre ca pade bojari majare.
41 Orot Natun boro ana tounamatar niyafarih hinatit, sinaf kakafih naatu sabuw iyab bowabow kakafin kura’ahih hima kakafih tisisinaf etei i ana aiwob wanawananamaim boro fotan kakafin na’atube hinatar hinafatum.
42 Cʉ̃jare jee neo yapano, pecame ca ʉ̃ʉ yatitiri pecamepʉ cõa joerucuma, cʉ̃ja upire baca dʉpo tuu, oti, cʉ̃ja ca biipa tabepʉre.
42 Naatu hinabow hinan wairaf wan hinaya hina’afusar, nati’imaim boro na’arahih wah takitak niwa’an hina’in hinarerey.
43 To biro cʉ̃ja ca biiri tabere, ca ñañarije manirã pea, muipũ ʉmʉreco macʉ̃re biro boe bate niirucuma, cʉ̃ja Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabepʉre. Ca amoperi cʉtirã tʉoya yʉ ca ĩirijere.
43 Imaibo God ana sabuw gewasih nabow mar ana aiwobomaim hinarun veya na’atube hinararan. Imih o yait tain nama’am iti tur inanowar.
44 ”Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabea, ca wapa pacarijere jĩcã yepapʉ yaio cũuricarore biro nii. Jĩcʉ̃ ʉmʉ teere bʉa, ñucã toora teere yaio cũu, bʉaro ʉjea niirique mena waa, cʉ̃ yee apeye niipetirijere noni peticã, tee wapa mena tii yepare wapa tii ami, cʉ̃ ca tiirore birora bii.
44 “Mar ana aiwob itinin ta i iti na’atube, orot ta nugunug hibun inu’in itin bai, naatu me nati nugunug titita’urimaim kair maiye ibun, naatu yasisir auman in ana sawar etei sabuw hitobon naatu matabir maiye na nati me tutubun na’atube.
45 ”Ñucã Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabea, jĩcʉ̃, apeye noniri majʉ, perlas añurijere ca ama yujugʉre biro nii.
45 “Naatu mar ana aiwob itinin tabo iti na’atube. Orot sawar tobonayan wakek enunuwet na’atube.
46 To biri jĩcãga bʉaro ca wapa pacaricare bʉari, waa, cʉ̃ yee apeye niipetirijere noni peticã, tee wapa mena tiigare wapa tii ami, cʉ̃ ca tiirore birora bii.
46 Wakek nuwet inan wakek ta gewasin ana baiyan gagamin na’in tita’ur, naatu na ana sawar etei yataiten hitobon kabay bai in nati wakek tutubun na’atube.
47 ”Ñucã Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabea, jĩcãgʉ bapigʉre dia pairi yaapʉre cõañua cojoricaro, wai cʉ̃ja ca niiro cõrora cʉ̃ja ca yoorore biro nii.
47 “Iban maiye mar ana aiwob i buwat na’atube. Orot siy bowayan ana buwat eya ema’am siy i yumatah ta ta te’ona’on.
48 Bapigʉre wai cʉ̃ja ca jãa dadaro ĩa, wai jĩari maja pea, jita dupari yepa pee wee maa waa, añurãre piwʉpʉ jee jãa, ñañarã peera cõañuacã, cʉ̃ja ca tii duwirore biro bii.
48 Naatu buwat awan ekakaratan ana veya etab erun dones yan ema siy gewasih ikiyarir fetan iwan, naatu kakafih ikiyarir ebow ebis rouruwen na’atube.
49 O biri wãmera biirucu, ati ʉmʉreco ca petiro. Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macãrã, niipetiri taberipʉ waari, añurã watoare bojoca ñañarãre bojoricaro cʉ̃jare jee dica woorucuma.
49 Imih mar yomanin nanan itinin i boro nati na’atube. God boro ana tounamatar niyafarih hinatit hinan sabuw gewasih wanawanahimaim sabuw kakafih hinabow
50 Ñañarãra pecame ca ʉ̃ʉ yatitiri pecamepʉ cʉ̃jare cõa joerucuma. Bʉaro oti, cʉ̃ja upire baca dʉpo tuu, cʉ̃ja ca biiparopʉre —ĩi wedewi Jesús.
50 wairaf wan hiyara’aten na’arahih hina’in hina rerey wah takitak niwa’an.”
51 To biro ĩi yapano, o biro ĩi jãiñawi Jesús:
51 Jesu ibatiyih eo, “Oroubon iti ao’oban naniyah kwabow?” Ana bai’ufununayah hiya’afut hio, “Naniyah abow.”
52 To biro jãa ca ĩiro, o biro jãare ĩiwi Jesús:
52 Naatu Jesu iuwih eo, “Isan imih, ofafar bai’obaiyenayan orot yait mar ana aiwob isan bai’obaiyen hibitin i bar matuwan matar, imih nati bar wanawanan ana sawar boubuh naatu atamanih etei boro nayataiten.”
53 Jesús atere ĩi cõoña wede yapano, too ca niiricʉ waacoawi.
53 Jesu iti oroubon eo hinonowar ufunamaim nati efan itumar,
54 Cʉ̃ yaa yepa majuropeepʉre eagʉ, cʉ̃ja yaa wii cʉ̃ja ca nea poo juu bueri wiipʉ waari, bojocare bue jʉo waawi. Too macãrã pea teere tʉo, do biro pee ĩi majitima ĩirã:
54 naatu remor na i ana bar meraramaim tit Kou’ay Bar ta wanawanan run, busuruf sabuw i’obaibiyih. Naatu sabuw hima hinonowar hifofor hio, “Iti orot ana ukwar rerekab naatu ina’inanen sinaf isan ana fair i menamaim bow?
55 ¿Ania, yucʉ pĩiri paderi majʉ José macʉ̃, ñucã María macʉ̃ méé cʉ̃ niiti? ¿Santiago, José, Simón, Judas jãari jũwʉ méé cʉ̃ niiti?
55 Iti orot tamah i bar wowabayan naatu hinah i Mary naatu James, Joseph, Simon, Judas i taitin.
56 ¿Ñucã ano mani watoa ca niirã cãa, cʉ̃ bairã romiri méé cʉ̃ja niiti? ¿Ate niipetirije cʉ̃ ca majirijere noopʉ cʉ̃ bʉajapari? —ameri ĩiwa.
56 Naatu taitin baibitar auman bairit iti tama’am, imih iti sawar etei i menamaim bow?”
57 To biirije cʉ̃re ca ĩirã niiri, cʉ̃ ca wederijere tʉo nʉnʉjeerʉgatiwa.
57 Iti na’atube hio hina’ufut hin. Jesu iuwih eo, “Dinab orot tafaram afa’amaim i tekakafiy, baise i ana bar meraramaim naatu i tain tuwan i men tekakafiy.”
58 To biri cʉ̃ ca wederijere díámacʉ̃ cʉ̃re cʉ̃ja ca tʉo nʉnʉjeetiro macã, tii macãre niigʉ ca ĩa ñaaña manirijere paʉ tii bau niitiwi.
58 Naatu nati’imaim men ina’inan moumurih sinafumih, anayabin nati sabuw aurih baitumatum en.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 13, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.