Marcos 8
Tã-drı̣̃ Lẽlẽ Óꞌdí Óvârí Kâ (AVU) vs NTLH
1 Ị̃tú ãzâ sĩ, õjílã tı̣́lı̣́lı̣́ ãzâ ꞌbá yî drí ngãzó ĩyî êꞌbélé ꞌdẽlé Yésũ vó. Gólĩyî ꞌê trá Yésũ yí bê kậyı̣̂ nâ. Gõꞌdá nĩngá sĩ rî, ngá nyãnyã gólĩyíkâ ndẽ rû trá. Tã rî ꞌdĩ tãsĩ rî, Yésũ ní drí ngãzó lãjóꞌbá áníkâ rî ꞌbá yî ậzı̣́lı̣́ ní ngálâ, gõꞌdá ní drí tã âtázó gólĩyî drí kĩ nĩ rî,
1 Pouco tempo depois, ajuntou-se outra vez uma grande multidão. Como eles não tinham nada para comer, Jesus chamou os discípulos e disse:
2 “Mâ rĩꞌá ĩzã ró õjílã tı̣́lı̣́lı̣́ nõ ꞌbá yî tãsĩ. Mã rî trá gólĩyí bê kậyı̣̂ nâ, gõꞌdá ngbãângbânõ rî, gólĩyî trá cú ĩtí ngá ãzâ ãkó ĩyî drı̣́gạ́ nyãlé.
2 — Estou com pena dessa gente porque já faz três dias que eles estão comigo e não têm nada para comer.
3 Õzõ má õjô gólĩyî nĩlí gõlé ĩyî drí ꞌbã ꞌásĩ cú ĩtí ngá nyãnyã fẽ ãkó sı̣́sı̣́ gólĩyî drí rî, gólĩyî lı̣̃fı̣́ âꞌdô ậnı̣́ꞌá lạ́tı̣̂ ꞌá lõfó drí sĩ, tãlâ gólĩyî ãzâ ꞌbá yî ânĩ ĩyî trá võ jẽjẽ ꞌásĩ.”
3 Se eu os mandar para casa com fome, eles vão cair de fraqueza pelo caminho, pois alguns vieram de longe.
4 Nĩngá sĩ, lãjóꞌbá gólâkâ rî ꞌbá yî drí ngãzó úlı̣́ ꞌdĩ drı̣̃ lâ lôgõlé gólâ drí kĩ nĩ rî, “Nõô rĩꞌá võ ngbángbá ꞌãꞌí ꞌî ꞌbã ãzãkã ãkó. Gõꞌdá trá ĩtí rî, mã âꞌdô îcáꞌá trá ngá nyãnyã ûsúlı̣́ võ rî nõ ꞌá fẽlé õjílã rî tı̣́lı̣́lı̣́ ró nõ ꞌbá yî drí yã?”
4 Os discípulos perguntaram: — Como vamos encontrar, neste lugar deserto, comida que dê para toda essa gente?
5 Bê trá ĩtí rî, Yésũ drí ngãzó lãjóꞌbá íyíkâ ꞌdĩ ꞌbá yî îjílí kĩ nĩ rî, “Ãnî ndrĩ ꞌdó õjílã ꞌdî ꞌbá yí bê rî, ãmbãtã bê ãnî drı̣́gạ́ tạ̃sı̣̂ yã?” Gõꞌdá lãjóꞌbá drí tã-drı̣̃ lôgõzó Yésũ drí kĩ nĩ rî, “Bê rĩꞌá njı̣̂-drı̣̃-lâ-rı̣̃.”
5 — Quantos pães vocês têm? — perguntou Jesus. — Sete! — responderam eles.
6 Ĩtí rî, Yésũ drí ngãzó tã âtálé õjílã tı̣́lı̣́lı̣́ ꞌdĩ ꞌbá yî drí kĩ, gólĩyî õrî vũdrı̣́. Vó lâ sĩ rî, drílâ ngãzó ãmbãtã njı̣̂-drı̣̃-lâ-rı̣̃ ꞌdî ꞌbá yî âtrõlé. Drílâ gõzó ãwô-ĩtí ꞌẽlé Ôvârí drí tã lâ sĩ. Nĩngá sĩ, drílâ ãmbãtã ꞌdî ꞌbá yî ꞌâ lâ ûpı̣̃zó gõzó trõlâ fẽlé lãjóꞌbá íyíkâ ꞌdĩ ꞌbá yî drí lânjílí õjílã tı̣́lı̣́lı̣́ ꞌdĩ ꞌbá yî drí. Gõꞌdá lãjóꞌbá ꞌdĩ ꞌbá yî drí ꞌẽzó lâ té gólâ drí âtálé rî kâtí.
6 Aí Jesus mandou o povo sentar-se no chão. Depois pegou os sete pães e deu graças a Deus. Então os partiu e os entregou aos discípulos, e eles os distribuíram ao povo.
7 ꞌDĩî rî, ı̣̃ꞌbı̣̂ õnyí kpá bê cé dã ĩtí. Nĩngá sĩ, Yésũ drí ngãzó âtrõlâ, gõꞌdá drílâ ãwô-ĩtí ꞌẽzó kpá Ôvârí drí tã lâ sĩ, gõzó tã âtálé lãjóꞌbá íyíkâ ꞌdĩ ꞌbá yî drí, õtrõ ró ĩyî kpá ı̣̃ꞌbı̣̂ õnyí ꞌdĩ ꞌbá yî lânjílí õjílã tı̣́lı̣́lı̣́ ꞌdĩ ꞌbá yî drí.
7 Eles tinham também alguns peixinhos. Jesus deu graças a Deus por eles e mandou que os discípulos os distribuíssem.
8 Gõꞌdá nĩngá sĩ, õjílã ꞌdî ꞌbá yî drí ngá nyãzó dũûdû. Gõꞌdá ngá nyãnyã ꞌdî vólé drı̣̃ lâ ꞌásĩ rî, lãjóꞌbá drí ãmbãtã ạ̃mbúkũ ı̣̃ꞌbı̣̂ yí bê lâkí ꞌbá ꞌdĩ ûꞌdúzó lôꞌbãlé dũûdû ívõ ãmbá ãmbá zãlô njı̣̂-drı̣̃-lâ-rı̣̃ rî ꞌbá yî ꞌásĩ.
8 Todos comeram e ficaram satisfeitos; e os discípulos ainda encheram sete cestos com os pedaços que sobraram.
9 Ãgô ngá nyãnyã rî ꞌdĩ nyã ꞌbá rî yî ólã gólĩyî rĩꞌá kútũ-sû. ꞌDĩî rî, ólãá õkó kô ꞌdĩyímvá bê. Tã rî ꞌdĩ vósĩ, Yésũ drí ngãzó õjílã ꞌdî ꞌbá yî jõlé vólé.
9 As pessoas que comeram eram mais ou menos quatro mil. Jesus mandou o povo embora,
10 Nĩngá sĩ, kôrô Yésũ yî drí nĩzó mbãlé kõlóngbõ ꞌá lãjóꞌbá íyíkâ yí bê. Drílĩyî gõzó lı̣̃mvû drı̣̃ mbãlé nĩlí ꞌbạ̃drı̣̃ mvá zı̣̃lı̣́ Dãlãmãnótã rî ꞌálâ.
10 e, logo depois, subiu no barco com os seus discípulos, e foi para a região de Dalmanuta.
11 Nĩngá sĩ, Pạ̃rúsı̣̃ ũrûkậ ꞌbá yî drí ngãzó ânĩlí úlı̣́ ngĩlí Yésũ bê, tãlâ gólĩyî lẽ trá Yésũ rî ûjũlı̣́. Ĩtí rî, drílĩyî Yésũ rî îjízó tã lârâkô gólâ tã âꞌdá ꞌbá kĩꞌá nĩ rî, Ôvârí âjô gólâ nĩ rî, âꞌdálé ĩyî drí. Gólĩyî ı̣̂sũ tã kĩ, îcá kô Yésũ drí tã lârâkô ꞌẽzó.
11 Alguns fariseus chegaram e começaram a falar com Jesus. Eles queriam conseguir alguma prova contra ele e por isso pediram que ele fizesse um milagre para mostrar que o seu poder vinha mesmo de Deus.
12 Bê ĩtí rî, Yésũ drí ngãzó zõlé tãlâ tã lẽ ãkõ gólĩyíkâ tãsĩ, gõzó úlı̣́ âtálé kĩ nĩ rî, “Ãnî õjílã rĩ ꞌbá ãndrõ nô ꞌbá yî, tãlâ ãꞌdô ꞌî ãnî drí ngãzó rĩꞌá tã tã lârâkô kâ îjílí ndrẽlé, tã âꞌdálé ãnî drí kĩ, Ôvârí âjô mâ nĩ yã? Má âtâ trá ãnî drí, nĩ ndré tã lârâkô ãzãkã tı̣̂, tı̣̂ drí ậꞌdı̣́zó rî gbõ kó kô ãlôwálâ.”
12 Jesus deu um grande suspiro e disse:
13 Nĩngá sĩ, drílĩyî ngãzó Pạ̃rúsı̣̃ ꞌdĩ ꞌbá yî âyélé gõzó mbãlé fĩlí kõlóngbõ ꞌá lãjóꞌbá íyíkâ bê óꞌdí.
13 Então Jesus foi embora. Ele subiu no barco e voltou para o lado leste do lago.
14 — ausente —
14 Os discípulos haviam esquecido de levar pão e só tinham um pão no barco.
15 — ausente —
15 Jesus chamou a atenção deles, dizendo:
16 — ausente —
16 Aí os discípulos começaram a dizer uns aos outros: — Ele está dizendo isso porque não temos pão.
17 ꞌDĩî Yésũ nı̣̃ tã gólĩyíkâ rĩꞌá âtálâ kírî ró ꞌdĩ trá. Gõꞌdá âꞌdólé bê ĩtí rî, Yésũ drí tã âtázó gólĩyî drí kĩ nĩ rî, “Nĩ rî tã ãnî drí âꞌdózó ãmbãtã ãkó rî âtálé ãnî lãfálé ꞌásĩ ãꞌdô tãsĩ yã? Tã fí drẽ zãâ ãnî drı̣̃ı̣̂ kô yã?
17 Jesus ouviu o que eles estavam dizendo e perguntou:
18 Ãnî rĩꞌá cú lı̣̃fı̣́ bê, ngã nĩ ndré võ kô ãꞌdô tãsĩ yã? Ãnî rĩꞌá cú bı̣́ bê, ngã nĩ ârí tã kô ãꞌdô tãsĩ yã? Ãnî rĩꞌá tã má drí ꞌẽlé trá rî ꞌbá yî ı̣̂sũꞌá yã?
18 Vocês têm olhos e não enxergam? Têm ouvidos e não escutam? Não lembram
19 Má õtírĩ ãmbãtã njı̣̂ rî ûpı̣̃ı̣̂ fẽlé õjílã kútũ-njı̣̂ drí nyãlé rî, ívõ lâkí ꞌbá ĩyî dũûdû ngá nyãnyã ạ̃mbúkũ bê ãnî drí ûꞌdúlı̣́ rî tạ̃sı̣̂ yã?” Nĩngá sĩ, drílĩyî tã-drı̣̃ lôgõzó kĩ nĩ rî, “Ívõ dũûdû mûdrı̣́-drı̣̃-lâ-ngâ-rı̣̃.”
19 dos cinco pães que eu parti para cinco mil pessoas? Quantos cestos cheios de pedaços vocês recolheram? Eles responderam: — Doze.
20 Gõꞌdá nĩngá sĩ, Yésũ drí kpá tã îjízó gólĩyî tı̣́ kĩ nĩ rî, “Ngã gõꞌdá má ûpı̣̃ bê ãmbãtã njı̣̂-drı̣̃-lâ-rı̣̃ rî trá fẽlé õjílã kútũ-sû drí nyãlé rî, ívõ ândrê dũûdû ngá nyãnyã ạ̃mbúkũ bê ãnî drí ûꞌdúlı̣́ trá rî rĩꞌá tạ̃sı̣̂ yã?” Gõꞌdá drílĩyî tã lôgõzó kĩ nĩ rî, “Njı̣̂-drı̣̃-lâ-rı̣̃.”
20 Jesus perguntou outra vez: Eles responderam: — Sete.
21 Nĩngá sĩ, Yésũ drí tã lôgõzó gólĩyî drí kĩ nĩ rî, “Tã ndrĩ ꞌdî ꞌbá yî ꞌásĩ rî, zãâ tã mbârâkã ámákâ kâ ngá nyãnyã fẽzó ãnî drí õjílã bê rî fí drẽ ãnî drı̣̃ı̣̂ kô yã?”
21 Então Jesus perguntou:
22 Nĩngá sĩ, Yésũ yî drí nĩzó kõlóngbõ sĩ cãlé jạ̃rı̣́bạ̃ zı̣̃lı̣́ Bẽtãsédã rî ꞌálâ. Tólâ õjílã ãzâ ꞌbá yî drí ãgô ãzâ lı̣̃fı̣́ ãkó rî âtrõzó âjílí Yésũ ngálâ. Gõꞌdá drílĩyî rúꞌbạ́ lôꞌbãzó Yésũ drí, gólâ õꞌbã ró drı̣́ ãgô lı̣̃fı̣́ ãkó ꞌdĩ drı̣̃ı̣̂, tãlâ ãgô rî ꞌdĩ õndrê ró võ bê.
22 Depois Jesus e os discípulos chegaram ao povoado de Betsaida. Algumas pessoas trouxeram um cego e pediram a Jesus que tocasse nele.
23 Nĩngá sĩ, Yésũ drí ãgô ꞌdĩ drı̣́ lâ ậrúzó âsélé nĩzó ĩꞌdí bê lâ vólé jạ̃rı̣́bạ̃ ꞌásĩ. Gõꞌdá drílâ tũ wũzó pẽ pẽ ãgô ꞌdĩ lı̣̃fı̣́ lâ ꞌá. Drílâ drı̣́ ꞌbãzó kpá lı̣̃fı̣́ lâ ꞌá. Vó lâ sĩ, Yésũ drí gõzó gólâ rî îjílí kĩ nĩ rî, “Nî bí ngá ãzãkã ndrẽꞌá yã?”
23 Ele pegou o cego pela mão e o levou para fora do povoado. Então cuspiu, passou a saliva nos olhos do homem, pôs a mão sobre ele e perguntou:
24 Gõꞌdá ãgô ꞌdĩ drí võ ndrẽzó dîrî, gõꞌdá drílâ tã-drı̣̃ lôgõzó Yésũ drí kĩ nĩ rî, “Ãwô, mâ bí ngá ndrẽꞌá mãnã-mãnã. Má ndrê õjílã lậmúꞌá má lı̣̃fı̣́ õzõ fê gárá ĩlî drí rĩꞌá îyálâ rî kâtí.”
24 O homem olhou e disse: — Vejo pessoas; elas parecem árvores, mas estão andando.
25 Nĩngá sĩ, Yésũ drí drı̣́ ꞌbãzó ãgô ꞌdĩ lı̣̃fı̣́ lâ ꞌá kpá óꞌdí. Gõꞌdá ꞌdĩî vósĩ rî, ãgô ꞌdĩ drí võ ndrẽzó rárá. Pạ̃tı̣́ı̣̃ lı̣̃fı̣́ lâ éêdê trá âꞌdólé sı̣́sı̣́ rî kâtí dódó óꞌdí.
25 Jesus pôs outra vez as mãos sobre os olhos dele. Dessa vez o cego olhou firme e ficou curado; aí começou a ver tudo muito bem.
26 Nĩngá sĩ, Yésũ drí ãgô rî ꞌdĩ jõzó mbı̣̂ ꞌbã ꞌálâ, gõꞌdá tã âtázó drílâ kĩ nĩ rî, “Ní gõ vólé kôrô jạ̃rı̣́bạ̃ ꞌásĩ kô, tãlâ tã ánî lı̣̃fı̣́ drí rû êdézó trá dódó ꞌdĩ õzó kô lậꞌbú õjílã drí.”
26 Em seguida, Jesus mandou o homem para casa e ordenou:
27 Tólâ sĩ, Yésũ yî lãjóꞌbá íyíkâ rî ꞌbá yí bê drí ngãzó ĩyî nĩlí ꞌbạ̃drı̣̃ mvá ãnyî jạ̃rı̣́bạ̃ zı̣̃lı̣́ Sẽsãréyã Fı̣̃lı̣́pı̣̃ rú rî ꞌálâ. Ãkpãkãꞌdã drẽ lạ́tı̣̂ drı̣̃ı̣̂, Yésũ drí lãjóꞌbá íyíkâ ꞌdĩ ꞌbá yî îjízó kĩ nĩ rî, “Nĩ âtâ drẽ má drí, õjílã kĩ má ãâꞌdô ãꞌdî ĩꞌdî yã?”
27 Depois Jesus e os seus discípulos foram para os povoados que ficam perto de Cesareia de Filipe. No caminho, ele lhes perguntou:
28 Nĩngá sĩ, lãjóꞌbá drí tã îjî Yésũ kâ ꞌdĩ drı̣̃ lâ lôgõzó kĩ, “Õjílã ı̣̂sũ tã kĩ, ní ãâꞌdô õjílã ạ̃kû gólâ âgõ ꞌbá ûrú lésĩ rî ĩꞌdî. Õjílã ũrûkậ ꞌbá yî kĩ nĩ rî, ní ãâꞌdô Yõwánĩ bãbãtízĩ ꞌẽ ꞌbá ró rî ĩꞌdî. Gõꞌdá õjílã ãzâ ꞌbá yî kĩ nĩ rî, ní ãâꞌdô Ẽlíyã tã ậngũ ꞌbá ró ạ̃kû nã ãâgõ nĩ ûrú lésĩ. Nĩngá sĩ, ãzâ ꞌbá yî kĩ ĩyíkâ, ní ãâꞌdô ãlô tã ậngũ ꞌbá ạ̃kû ró rî yî ĩꞌdî.”
28 Os discípulos responderam: — Alguns dizem que o senhor é João Batista; outros, que é Elias; e outros, que é um dos
29 Ĩtí rî, Yésũ drí ngãzó lãjóꞌbá íyíkâ ꞌdĩ ꞌbá yî îjílí kĩ nĩ rî, “Ngã gõꞌdá ãnî, nĩ kĩ ãníkâ rî, má ãâꞌdô ãꞌdî ĩꞌdî yã?”
29 — E vocês? Quem vocês dizem que eu sou? — perguntou Jesus. — O senhor é o
30 Ĩtí rî, Yésũ drí tã ꞌbãzó lãjóꞌbá ꞌdĩ ꞌbá yî drí kĩ nĩ rî, gólĩyî ãâtâ tã pạ̃tı̣́ı̣̃ gólâ rî tãsĩ ꞌdî kô õjílã ãzâ drí ãlôwálâ.
30 Então Jesus proibiu os discípulos de contarem isso a qualquer pessoa.
31 Vó lâ sĩ, Yésũ drí ngãzó rĩꞌá lãjóꞌbá íyíkâ ꞌdĩ ꞌbá yî lı̣̃fı̣́ lâ ĩyî îmbálé kĩ nĩ rî, “Mâ Ôvârí drí âjólé ûrú lésĩ rî íyíkâ kó ĩzã ꞌẽlé tákányĩ. Ĩtí rî, gólĩyî sı̣́sı̣́-lésĩ rî ꞌbá yî gõꞌdá drı̣̃-ꞌbá ạ́ngı̣́ Yúdạ̃ yí kâ rî ꞌbá yí bê, gõꞌdá kpá gólĩyî lãꞌbí îmbá ꞌbá rî ꞌbá yí bê âꞌdô ĩyî ámâ gãꞌá dó. Gõꞌdá drílĩyî ámâ fũzó, gõꞌdá kậyı̣̂ nâ sĩ, má âꞌdô lîdríꞌá õdrã ꞌásĩ.”
31 Jesus começou a ensinar os discípulos, dizendo: — O
32 Yésũ pẽ úlı̣́ trá trậ lãjóꞌbá íyíkâ ꞌdĩ ꞌbá yî drí, gólĩyî ãârî ró ĩyî tã ꞌdî bê dódó. Nĩngá sĩ, Pétẽrõ drí ngãzó Yésũ rî drı̣̃lı̣́ gbíyá vólé ãzí-ãzí ꞌásĩ, gõꞌdá ngãzó rĩꞌá tã lôgõlé Yésũ drí kĩ nĩ rî, “Ní âtâ úlı̣́ ꞌdĩ ꞌbá yî kô. Úfú nî kô.”
32 Jesus dizia isso com toda a clareza. Então Pedro o levou para um lado e começou a repreendê-lo.
33 Gõꞌdá nĩngá sĩ, Yésũ drí íyî jãzó võ ndrẽlé lãjóꞌbá íyíkâ ngálâ gõzó tã lôgõlé Pétẽrõ drı̣̃ı̣̂ kĩ nĩ rî, “Ní âyê mâ úlı̣́ áníkâ Sãtánã kâ ró ꞌdĩ ꞌásĩ. Tã ní drí âtálé ꞌdĩ âꞌdó kô Ôvârí kâ. ꞌDĩî tã ı̣̂sũ ánî nyãányâ kâ ĩꞌdî.”
33 Jesus virou-se, olhou para os discípulos e repreendeu Pedro, dizendo:
34 Gõꞌdá nĩngá sĩ, Yésũ drí õjílã dũû ꞌdó tã ârí ꞌbá íyíkâ bê ꞌdĩ ꞌbá yî ậzı̣́zó kpãkã ãlô gõzó tã âtálé gólĩyî drí kĩ nĩ rî, “Õzõ õjílã ãlô ãzâ õlẽ trá ꞌdẽlé má vó tã ârí ꞌbá ró rî, ꞌdõvó gólâ ãâyê tã lôvókô íyî nyãányâ kâ, gõꞌdá gólâ ãꞌdô kpá njãâ drãlé, õzõ õjílã fê lậlı̣̂-lậlı̣̂ íyíkâ njı̣̃ ꞌbá ãꞌdô ró íyî îpázó drı̣̃ lâ rî kâtí. ꞌDõvó gólâ õꞌdê má vósĩ zãâ tã ârí ꞌbá ámákâ ró.
34 Aí Jesus chamou a multidão e os discípulos e disse:
35 Õzõ õjílã ãzâ ãâyê mâ õdrã ũrı̣̃ drí sĩ rî, gólâ trõó lédrẽ-lédrẽ ạ̃dũkũ ãkó rî kó kô. Õzõ tã ârí ꞌbá õrî zãâ tã ámákâ ꞌẽlé tã âtî-âtî Ôvârí kâ bê rî, úũfû gólâ kpálé rî, gólâ âꞌdô rĩꞌá zãâ lédrẽ-lédrẽ ạ̃dũkũ ãkó rî bê.
35 Pois quem põe os seus próprios interesses em primeiro lugar nunca terá a vida verdadeira; mas quem esquece a si mesmo por minha causa e por causa do
36 Nĩ ı̣̂sũ tã ãnî lédrẽ-lédrẽ tãsĩ. Õzõ nĩ õlậzı̣̂ ãnî lédrẽ-lédrẽ nyãányâ trá gĩlí vólé, tãlâ lãfâ ndrĩ ꞌbạ̃drı̣̃ nô ꞌá rî ûsúzó rî, nĩ âꞌdô âꞌdóꞌá trá ãyĩkõ ró lãfâ rî ꞌdĩ bê yã? Ĩtí kô, ꞌdĩî nĩ ı̣̂vı̣̃ ngá tã lâ drí ꞌdẽlé kôrô rî trá.
36 O que adianta alguém ganhar o mundo inteiro, mas perder a vida verdadeira?
37 Ngá ãzâ bê rĩꞌá tólâ õjílã drí íyî lédrẽ-lédrẽ âgízó lôgõlé vólé ĩꞌdî sĩ lâ yã? Ngá ãzãkã yûꞌdạ́wạ́.
37 Pois não há nada que poderá pagar para ter de volta essa vida.
38 Ĩtí rî, õzõ õjílã ãzâ õgã mâ trá dó tã má drí rĩꞌá îmbálâ gõꞌdá âtálâ rî ꞌbá yí bê õjílã õnjí ãngó nõ kâ ândrá rî, ĩtí rî, ı̣̃tú tã õnjí kĩ kâ sĩ, mâ gólâ Ôvârí drí âjólé ûrú lésĩ rî âꞌdô kpá gólâ rî gãꞌá dó ı̣̃tú gólâ má õtírĩ âgõô rî ꞌá. Ị̃tú rî ꞌdĩ tú rî, má âꞌdô âgõꞌá cú âꞌdô lânjã Ôvârí kâ bê, gõꞌdá kpá mãlãyíkã tãndí ãkĩ gólâkâ rî ꞌbá yí bê.”
38 Portanto, se nesta época de incredulidade e maldade alguém tiver vergonha de mim e dos meus ensinamentos, então o Filho do Homem, quando vier na
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.