Tiago 1
Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NTLH
1 Janiyari Santiagoni, Pueyaso seru, Neyanu Jesucristo serujuhuaj. Nia saruhuataanijia puetunu tiquiyocua jiyacajiniajanaa niyaquejeno Israel doce niquiohuacuajinio caneno pueyanaa.
1 Eu, Tiago, servo de Deus e do Senhor Jesus Cristo, envio saudações a todo o povo de Deus espalhado pelo mundo inteiro.
2 Cuarta Pueyaso pueyanaa, shuquiriaatia nia quiriquia niaa jaara taraatia miishaare, niaa jaara naquiya miishaarejuhuaj.
2 Meus irmãos, sintam-se felizes quando passarem por todo tipo de aflições.
3 Niaacuajaari niishiya, niaa jaara Pueyasoocua nia tiuuniuucua saniniujiushaare, niaari socua juhuajaniya sashijiacara quiniutianiya. Niaaraari naa miishaanutaniyaqui nia sashishacari Pueyaso cuaara puetunu maniniajanaa miiria niaarajaatijia.
3 Pois vocês sabem que, quando a sua fé vence essas provações, ela produz perseverança.
4 Nia rejeretare seetanujuanaa maninia sashijiaca nia quiniuria, majaari quenaaja nia taacanuunu. Niaa jaara naa miijia quiritij, niaari maninia jeenucuasano quiniutianiya, pueyaracaanu maninia miijia nia quiniuria.
4 Que essa perseverança seja perfeita a fim de que vocês sejam maduros e corretos, não falhando em nada!
5 Tamonu niajaniyajinijinio jaara niishiyaquiri taa na miiniutianiyani, nojuaja cuaara Pueyaso maseera, Pueyaso na secojosacari. Pueyasoori na niishitiaja niquitionutaniya. Nojuajaari puetunu pueyajanaa niquitioquiaa, capora na quiniuucua. Majaari na juaaniu niaa jaara na masere.
5 Mas, se alguém tem falta de sabedoria, peça a Deus, e ele a dará porque é generoso e dá com bondade a todos.
6 Nia masesacari, seetanujuanaa nia tiuuri Pueyasoocua, majaari quenaaja nia taacanuunu. Cante na masesacari taacanuujuani, nojuajaari juhua paratu piyarojosano mohuaca, naatej, taa paratu tacarojiya mohuaca na piyarojosacaricuaani.
6 Porém peçam com fé e não duvidem de modo nenhum, pois quem duvida é como as ondas do mar, que o vento leva de um lado para o outro.
7 Jiyano pueyanotej, Pueyasoori maja na masesano na niquitionu quiniutianiya, noojia niquijioteja na quiniuucua.
7 Quem é assim não pense que vai receber alguma coisa do Senhor,
8 Noojia niquijioteja pueyanoori quiarijia maseya na panishano. Tariqui na secojosacari saniniuujia, tamonu casaa maseyari, na paniyaquishacari coteenu na masesanocuaa. Jiyano pueyanoori noojia niquijioteja pueyaracaanu. Majaari quenaaja na miiniu panishano na tucuatanu quiniutianiya.
8 pois não tem firmeza e nunca sabe o que deve fazer.
9 Cua panishano Pueyaso muerasunaa, niaa jaara casamiijiu quiri, naajaa, shuquiriaatia nia quiriquia. Pueyasocuajaari nia jiyatequiaari na muerasura, na jiitiasanojiniji nia jiitianurajuhuaj.
9 O irmão que é pobre deve ficar contente quando Deus faz com que melhore de vida;
10 Saniniuujia, niaa jaara casamiriaca pueyano quiri, shuquiriaatia nia quiriquia Pueyaso jiyanooshano nia quishacari. Niaacuajaari niishiya niaari tojetaarucuajanaa saniitiosocoriquiano quiquiaari juucua sesa miijia nia quiniuucua tarijia. Casamiriaca pueyanoori seetanujuanaa juhua naana shuu, majaari na rishiniu. Saaja rupaquijia niquishiya shanohuari.
10 e quem é rico deve sentir o mesmo quando Deus faz com que piore de vida. Pois quem é rico desaparecerá como a flor da erva do campo.
11 Pananu jaara nasaatia jama, neyonaari sorequee. Na shuuri tiquii. Shanohua niquishanoori shaajequeejuhuaj. Casamiriaca pueyanoori naajuhuaj. Na casami na niquitiojosacarijia na canijianura juucua, canashiyaquiji shaajenutaniyajaariuhuaj.
11 Quando o sol brilha forte, e o seu calor queima a planta, aí a flor cai, e a sua beleza é destruída. Do mesmo modo, quem é rico será destruído no meio dos seus negócios.
12 Shuquiriaatia quijia cutaraari Pueyasoocua tiuujia, cante taraatia na miishacari rejeretaja saajani. Naa taraatia na saniniujiushaanuucuatej, nojuajaari juhua cutara jiyaniijia tuhuaja niquitiosaanutaniya, pueyaracaanu rishijia na quiniuria. Cunoori Pueyaso niquitionu panishano na panijiaca, taa na sequequiaaricuajani.
12 Feliz é aquele que nas aflições continua fiel! Porque, depois de sair aprovado dessas aflições, receberá como prêmio a vida que Deus promete aos que o amam.
13 Niaa jaara sesa miiniuucua jiaatiaa, majaari sequenu: “Pueyasoqui sesa cua miitiniu paniya”. Pueyasoori maja sesa miijia. ¿Pa Jiyaniijiatucua casaara sesa miitiri pajaniyani?
13 Quando alguém for tentado, não diga: “Esta tentação vem de Deus.” Pois Deus não pode ser tentado pelo mal e ele mesmo não tenta ninguém.
14 Saniniuujia, tama poojia sequejaarijia pa shiniujiuquiaa sesa pa miiniuria. Naajuhuaj, tama pa niishitiajajaarijia pa sapojoquiaa sesa pa panishano pa miiniuria.
14 Mas as pessoas são tentadas quando são atraídas e enganadas pelos seus próprios maus desejos.
15 Naa sesa miiniuucua pa jiaatiasacaritij, cunora paari sesa miiquiaani. Naa sesa miijia pa quishacaritij, paari cunora shaajasaanutaniyani.
15 Então esses desejos fazem com que o pecado nasça, e o pecado, quando já está maduro, produz a morte.
16 Cuarta Pueyaso pueyanaa, maja tama nia cuaqueyajaaja nia sapojonu.
16 Não se enganem, meus queridos irmãos.
17 Puetunu maninia casaajanaa pa masesanoni, cunoori Pueyaso niquitiosano jiyocuacaanuji. Nojuajaari puetunu jiyocuacaanu pa niquishano casaajanaa shipinijioquiaari, mijiria pa cuhuatariquiano. Pueyasoori pueyaracaanu maninia quijia. Majaari na jatanu tamaatia na quiniuria, na cojuaaquiniuria pajaniya.
17 Tudo de bom que recebemos e tudo o que é perfeito vêm do céu, vêm de Deus, o Criador das luzes do céu. Ele não muda, nem varia de posição, o que causaria a escuridão.
18 Pueyasocuajaari pa sohuanu samiitianijioquiaariuhua na rupaacua pa tiuushacari. Nojuajaari pa jiyatequiaari quiarinio na muerasu pa quiniuria. Naacuajitij, taa pueyano tutaacuaa na shuquiriniutia na saaco rishishacaricuaani, Pueyasoori naa juhua pa tutaquiaari na shuquiriniutiajuhuaj, coteenujuanaa na jiyapueranuhua pa quiniuucua. Nojuajaari tariucuacaanujiniji naa pa riurioquiaaritij.
18 Pela sua própria vontade ele fez com que nós nascêssemos , por meio da palavra da verdade, a fim de ocuparmos o primeiro lugar entre todas as suas criaturas.
19 Naacuajiti cua panishano cuarta Pueyaso pueyanaa, cua tojitiare. Puetunu niajaniyajanaa cuaara quiiria ritia tojijia, jacaria pocuaja. Cuaara quiiria shiniquiajuhuaj, maja ritia juaajia.
19 Lembrem disto, meus queridos irmãos: cada um esteja pronto para ouvir, mas demore para falar e ficar com raiva.
20 Pueyanoori maja na naata Pueyaso panishano miiniu na juaaniutia.
20 Porque a raiva humana não produz o que Deus aprova.
21 Naaratej, nia cartere puetunu sacuaraatia nia miiniujianaa, puetunu sesa nia niishiriojosanojuanaanio. Nio pa quishacarini, puera sesa miiniuuri quiquiaa. Naajuhuaj pueyanaa, juhua maninia naatujua nia tojiri Pueyaso rupaa, taa nia niishitiojosaaquiaaricuajani. Majaari na ruuretanu. Pueyaso rupaacuajaari cumaacaraca tojetaarucuajanaa sesa miyashijiacara na jiyatenura pajaniya.
21 Portanto, deixem todo costume imoral e toda má conduta. Aceitem com humildade a mensagem que Deus planta no coração de vocês, a qual pode salvá-los.
22 Pueyaso rupaa tojijiaca nia quiri seetanujuanaa. Majaari nia numaa shama nia tojitianunoj. Niaa jaara Pueyaso rupaa tojiyaquiri, niaari tama nia cuaqueyajaaja sapojiya.
22 Não se enganem; não sejam apenas ouvintes dessa mensagem, mas a ponham em prática.
23 Pueyano jaara Pueyaso rupaa tojiquiaa saaja na numaa shama, nojuajaari juhua noo pueyanojua, na jiquioco niquirii niquitiujinia narejaari.
23 Porque aquele que ouve a mensagem e não a põe em prática é como uma pessoa que olha no espelho e vê como é.
24 Jaara tacateyarohua, na jiquioco niyajetaseequiohuari taamuecate na jiquioco quiriquiaani.
24 Dá uma boa olhada, depois vai embora e logo esquece a sua aparência.
25 Pueyaso rootasanoori jiyanohua maninia, maja quenaaja sesa. Sesa miiniuucua jiitinio pueyano jaara na tojijiara quiri, nojuajaari na naata sesa na miiniu tarinitianu. Cante na numaama na racatajani, nojuajaari shuquiriaatia quijia quiniutianiya cutara. Puetunu na miishanojuanaari maninia quiniutianiya pueyaracaanujuhuaj.
25 O evangelho é a lei perfeita que dá liberdade às pessoas. Se alguém examina bem essa lei e não a esquece, mas a põe em prática, Deus vai abençoar tudo o que essa pessoa fizer.
26 Cante na niti rejeteyashijiani, nojuaja jaara tama na cuaqueyajaaja jiyaniya: “Janiya cutaraari Pueyaso tojijiani”, cunoori tama na cuaqueya sapojiyajaacujua. Saaja sacuaraatia pocuaja quiya pueyaracaanuuri. Nojuajaari najuhuana Pueyaso rupaa tojijia.
26 Alguém está pensando que é religioso? Se não souber controlar a língua, a sua religião não vale nada, e ele está enganando a si mesmo.
27 Cante seetanujuanaa pa Que Pueyaso rupaa tojijiani, nojuaja cuaara japueyojuaca niquiniuucua rucuaneera, nojori na naacunura. Cuaara naa miiria mashiquiopuerajuhuaj, nojori taraajenucujusacari nojori na cumanijianura. Naajuhuaj, cuaara tama na cuaqueyajaaja cojuaara, narta pueya na miyaquiniuucuaji sesa. Naa miijia pueyanotej, nojuajaari Pueyaso pueyano cutara.
27 Para Deus, o Pai, a religião pura e verdadeira é esta: ajudar os órfãos e as viúvas nas suas aflições e não se manchar com as coisas más deste mundo.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Tiago 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.