Mateus 21
Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NTLH
1 Canaa quiojosacari, canaari socua tiuquiijiosee Betfagé tiacajiniani, Olivo nacuhua tuhuananu shuriucua. Cuniquiji, majaari puera tucuacaanu quiquiaari Jerusalén tiacajiniara. Jiyacaritij, Jesuuri caapiqui canaa na pueyajinijinio sequequiaari:
1 Quando Jesus e os discípulos estavam chegando a Jerusalém, pararam no povoado de Betfagé, que fica perto do monte das Oliveiras. Dali Jesus enviou dois discípulos na frente,
2 —Cuno tiacajinia nia quiaare, nooj pocuaji niquishiyatej. Niaari tii riuriatanutaniya niquiojuaraca burro morotasano. Niocua na samaacartasee. Niocua miji na jaatucuyarohuanoj, necojuataja.
2 com a seguinte ordem:
3 Pueya jaara nia tenujunu paniri nocuaji, niocua na sequere: “Jiyaniijia na paniya. Ritia na tacatonutaniuhuacuaja”.
3 Se alguém falar alguma coisa, digam que o Mestre precisa deles. Assim deixarão vocês trazerem logo os animais.
4 Naa tohuateequiaariiri tariucuacaanu Pueyaso sequesano caminiujiunia sequesano, nojuaja jaara naa naajiotaquiaari Jerusalén tiacajinia quiniaa pueyara:
4 Isso aconteceu para se cumprir o que o profeta tinha dito:
5 “Sión tiacajinia quiniaa pueya nia sequere: ‘¡Nia niquiri! Nia Jiyaniijiaari burrojinia niaacua niya. Maninia pueyanoori, juayashijia. Burro nijinia cajiyano, necojuaacuanio’”.
5 “Digam ao povo de Jerusalém: Agora o seu rei está chegando. Ele é humilde e está montado num jumento e num jumentinho, filho de jumenta.”
6 Jiyacaritij, cuarta Jesu pueyari quiaquiaari. Nojoriiri naa miiquiaari taa Jesu sequequiaari nojoricuajani.
6 Então os discípulos foram e fizeram o que Jesus havia mandado.
7 Nocua jaatucutuquiaariuhua burroori, necojuataja. Na nuhuaji, Jesu cajijiara, canaari canaa tucuaque toqueya niojoquiaari burro nijiniani, necojua nijinianio. Na nuhuaji, Jesuuri na nijinia cajirii.
7 Levaram a jumenta e o jumentinho, jogaram as suas capas sobre eles, e Jesus montou.
8 Jiyanohua queraatia pueyari tii quiriquiaa. Nojoriiri na tucuaque toqueya muejoquiaari nucuaco Jesuucuaji. Tamasacaari jaamasucua piyotaquiaari Jesuucuaji niojotasocoriquiano nucuaco, nuu niquishaanura shanohua, juhua cutara jiyaniijiaacuaji maniniushitishano.
8 Da grande multidão que ia com eles, alguns estendiam as suas capas no chão, e outros espalhavam no chão ramos que tinham cortado das árvores.
9 Jesu puetanaa, mariyata na nuhuaji nijionaajuhuaj, nojoriiri naa coteequiaari nacoojonura: “¡Pueyanaa, nioori pocuaji Tacuna! ¡Nojuacuajaari pa Jiyaniijia, pa supuetanaa jiyaniijia David niti! ¡Cuaara quiiria shuquiriaatia pa Pueyaso jiyarosano! ¡Jiyanohua maniniaari pa Pueyaso! ¡Cuaara shuquiritiasano quiiria!”
9 Tanto os que iam na frente como os que vinham atrás começaram a gritar: — Que Deus abençoe aquele que vem em nome do Senhor! Hosana a Deus nas alturas do céu!
10 Jesu tiuquishacari Jerusalén tiacajinia, puetunu tii quiniaa pueyajanaari jiuujiatecoquiaari. Sequetureeri:
10 Quando Jesus entrou em Jerusalém, toda a cidade ficou agitada, e o povo perguntava: — Quem é ele?
11 Jesuta tiuquiijionaari nojori riucuaree:
11 A multidão respondia: — Este é o
12 Na nuhuaji, Jesuuri Pueyaso Secojojua tiacari matacajinia tiuquiquiaari. Tii pueya niquishiiri seya niquitiojiyano. Jesuuri puetunu nojorijianaa tohuatanijioree. Cumaneeca tacatojojuaca juhuacutucua caponeetareeri, tee pueya niquitiojoriquiaa taucuaca cumaneeca, Pueyaso Secojojua tiajinia niquitiojosocoriquiano cumaneecaracuajani. Mococoonu niquitiojonaa cajitiucua caponeetareejaariuhuaj, tee mococoonu niquitiojosaariquiaacuajani Pueyasoocuara catijiasocoriquiano.
12 Jesus entrou no pátio do Templo e expulsou todos os que compravam e vendiam naquele lugar. Derrubou as mesas dos que trocavam dinheiro e as cadeiras dos que vendiam pombas.
13 Jesuuri nojori sequeree:
13 Ele lhes disse:
14 Secojojua tiajinia na quishacarijia, cariyojuarujuri pueya, mariyata shipiiniquiujiuniaa pueyari nocua nijioquiaari. Jesuuri nojori naatanijioree.
14 Cegos e coxos iam encontrar Jesus no pátio do Templo, e ele os curava.
15 Pueyacuara secojonaa jiyaniijianucuaari Moisés Naajioneejiniji niishitiojonaata Jesu shootiariquiaa cusosuhua naatanijiyano. Jiyacaritij, naatujooriiri Secojojua tiajinia naa nacooriquiaa Jesujiniji: “¡Pa supuetanaa jiyaniijia David niquiohuacuajinio supueno pueyano! ¡Nojuajaari pa Jiyaniijia!” Canaa Judiocuaca jiyaniijianucua niquishacari naa Jesu miishanotej, mariyata nojori tojishacari naatujoori, nojoriiri juaaquioree.
15 Os chefes dos sacerdotes e os mestres da Lei ficaram zangados quando viram as coisas maravilhosas que ele fazia e ouviram as crianças gritando no pátio do Templo: —
16 Nojoriiri Jesu nequesotaree:
16 E eles disseram a Jesus: — Você está ouvindo o que estão dizendo? Jesus respondeu:
17 Naa nojori na sequenu nuhuajitij, Jesuuri nojori tiujiaquee. Jerusalén tiacajiniji quiaqueeri canaata Betania tiacajinia. Canaari tii maqueseeni.
17 Então Jesus os deixou, saiu da cidade e foi para o povoado de Betânia. E passou a noite ali.
18 Tariquiicuaji, Jesuuri Jerusalén tiacajiniara tacateriquiohua canaa na saquiriojosano pueyata. Jesuuri miaajeriquiaa.
18 No dia seguinte, quando estava voltando para a cidade, Jesus teve fome.
19 Higo naana niquiriiri nuu shuriucua nujuaano. Nocua canujiyareeri. Shaanoori quiriquiaa, saa na jaamasucuaja. Cunora, Jesuuri naana sequeree:
19 Ele viu uma figueira na beira da estrada e foi até lá, mas não encontrou nada; só folhas. Aí disse para a figueira: E na mesma hora a figueira secou.
20 Naa canaa niquishacaritij, canaari jiuujiatereeni. Canaari Jesu nequesotareeni:
20 Os discípulos viram isso, ficaram muito admirados e disseram: — Como a figueira secou depressa!
21 Jesuuri canaa riucuaree:
21 Então Jesus disse:
22 Puetunujuanaa nia masesano nia secojosacari Pueyaso, niaa jaara seetanujuanaa nocua tiuuri, niaari nia masesano masenutaniya.
22 Se crerem, receberão tudo o que pedirem em oração.
23 Jesuuri Pueyaso Secojojua tiajinia tiuquiquiaari. Tii pueya niishitiojoriquiaari. Jiyacaritij, canaa Judiocuaca jiyaniijianucuaari nocua catecanoquiaari. Nojoriiri pueyacuara secojonaa jiyaniijianucua quiquiaari, canaa Judiocuaca camarucuanio. Nojoriiri Jesu nequesotaree:
23 Jesus chegou ao Templo, e, quando já estava ensinando, alguns chefes dos sacerdotes e alguns líderes judeus chegaram perto dele e perguntaram: — Com que autoridade você faz essas coisas? Quem lhe deu essa autoridade?
24 Jesuuri nojori sequeree saniniuujia:
24 Jesus respondeu:
25 Naacuajitij, cua riucuature coteenu. ¿Cante Tiuquinijiona Juan jiyaroquiaari pueya na tiuquinijionurani? ¿Pueyasotee? ¿Tama pueyajaaja soj?
25 Respondam: quem deu autoridade a João para batizar? Foi Deus ou foram pessoas? Aí eles começaram a dizer uns aos outros: — Se dissermos que foi Deus, ele vai perguntar: “Então por que vocês não creram em João?”
26 Saniniuujia, paa jaara sequereni: “Nojuajaari nareja pueya jiyarosano quiquiaari”, ¡puereeta quiniutianiyari pajaniyara! Paacuajaari niishiyani puetunu pueyajanaari sequequiaa Tiuquinijiona Juanna seetanujuanaa Pueyaso sequesano caminiujiunia quiquiaari.
26 Mas, se dissermos que foram pessoas, temos medo do que o povo pode fazer, pois todos acham que João era profeta .
27 Naaratej canaa Judiocuaca jiyaniijianucuaari Jesu riucuaree:
27 Por isso responderam: — Não sabemos.
28 Jesuuri naa nojori sequerohuacuhuaj:
28 Jesus continuou:
29 Neyanuuri saaja na riucuaree: “Maja cua quianu paniniu”. Na nuhuaji, niishiriojorohuari. Quiaqueeri. Poonijioseeri.
29 — Ele respondeu: “Eu não quero ir.” Mas depois mudou de ideia e foi.
30 Na queeri naa na nuhuajishana sequereejuhuaj. Neyanuuri na riucuaree: “Maniniacuaja, cua quenaa. Janiya quianutaniyani”. Na nuhuaji, majaari na quianu quiquiaari saaja.
30 — O pai foi e deu ao outro filho a mesma ordem. E este disse: “Sim, senhor.” Mas depois não foi.
31 ¿Taa nia sequeyani pueyanaa? ¿Teyano cuno caapiqui necohuajinijiniote na que tojijia quiquiaarini?
31 — Qual deles fez o que o pai queria? — perguntou Jesus. E eles responderam: — O filho mais velho. Então Jesus disse a eles:
32 Cua tojitiare casaara naa cua sequeree niajaniyani. Tiuquinijiona Juanri niquiaari na niishitiojonura juucua niajaniya, maninia nia quiniuria Pueyaso niquiara. Majaari nia tiuuniu quiquianu nocua. Niaari saaja na tojiyaquiquianu. Cumaneeca masejonaa nia soosano pueya cutaraari nocua tiuuquianu, paanatujurinio. Nojoriiri na tojitiajara quiquianu. Niaacuajaari na niquiquianu taa cuno sesa miijiaca pueya maninia pueyara jatacanuni. ¡Niajaniyarijiataj, majaari nia tacatonu quiquianu nioojia sesa nia quiniujiniji! Niaari saaja Tiuquinijiona Juancua tiuyashijiaca quiquianu.
32 Pois João Batista veio para mostrar a vocês o caminho certo, e vocês não creram nele; mas os cobradores de impostos e as prostitutas creram. Porém, mesmo tendo visto isso, vocês não se arrependeram e não creram nele.
33 ’Socua tamonu cua pohuatasano nia tojiri. Tamonu pueyanoori cuhuariquiajinia uva natooquiaari. Maninia matacoquiaari puetunu na shuriuquiocojuanaari maja casaa tiuquitianura nocua. Saajia quejaquiaarijiaariuhuaj uva rapijiojuara, na caaca reratesaanura. Jiyaconajara tiaquiaarijiaariuhuaj, cojuana niquijiara tiji nohuasejojuaacuaji. Na nuhuaji, na camaruuri tamasaca pueya niquitioquiaari na cuhuariquia, nera nojori cojuasocoriquiano. Na nuhuaji, na camaruuri tucuacaanu quiaquiaari pueyaracaanu camueenujunura.
33 Jesus disse:
34 Jaara tari quiquiaari uva carojotasacari, saniya cuhuariquia camarujuanaari na seya jiyaramiquiquiaari na cuhuariquia cojuanaa pueyacua. Nojori jiyaramiquiquiaariiri nojori masenura cuhuariquia cojuanaa carojotasanojiniji, taa nojori pocoojoquiaari taricuajani.
34 Quando chegou o tempo da colheita, o dono mandou alguns empregados a fim de receber a parte dele.
35 Cuhuariquia cojuanaari cuhuariquia camarujuanaa jiyaramiquishano seya quiooree. Niquiriyatu majacutureeri. Tamonu moturee cutaraari. Tamonu jacuturee saitiaari.
35 Mas os lavradores agarraram os empregados, bateram num, assassinaram outro e mataram ainda outro a pedradas.
36 Na nuhuaji, na camaruuri socua queraatia seya jiyaramiquiquiaariuhuaj. Nojoriiri naquiya miishaaquiaarijiuhuaj.
36 Aí o dono mandou mais empregados do que da primeira vez. E os lavradores fizeram a mesma coisa.
37 ’Na nuhuaji, na camarujuanaari tama sequereejaaja: “Jiyaroreera cua niyanu. Maja cutara nojori rerequetenu quiniutianiya cua niyanu”.
37 Depois de tudo isso, ele mandou o seu próprio filho, pensando: “O meu filho eles vão respeitar.”
38 Cuhuariquia cojuanaa jaara niquiquiaari camarnujuanaa niyanu nojoriicua niyano, nojoriiri tama sequetooreejaaja: “¡Cunocuajaqui cuhuariquia camaru quiriquiano na que niti, na que jaara shaajequee! ¡Pa morej! Naacuajitij, pocua nio cuhuariquia camaruhuara quiquiini”.
38 Mas, quando os lavradores viram o filho, disseram uns aos outros: “Este é o filho do dono; ele vai herdar a plantação. Vamos matá-lo, e a plantação será nossa.”
39 Naaratej, camarnujuanaa niyanu tiuquishacari, cuhuariquia cojuanaari na quiaree. Na jaatucutureeri cuhuariquiajiniji tamama. ¡Cuniqui na motureeri!
39 — Então agarraram o filho, e o jogaram para fora da plantação, e o mataram.
40 Naa Jesu pohuatanu nuhuajitij, nojuajaari cuno canaa Judiocuaca camarucua nequesotaree:
40 Aí Jesus perguntou:
41 Jesu tojitianaari na riucuaturee:
41 Eles responderam: — Com certeza ele vai matar aqueles lavradores maus e vai arrendar a plantação a outros. E estes lhe darão a parte da colheita no tempo certo.
42 Jesuuri nojori sequeree:
42 Jesus então perguntou:
43 ’Camarucuanaa, nocuaji nia numooteyanijia, Pueyasoori nia ruuretanutaniya maja tari nia quiniuria na muerasu jiitianaa. Tamasaca pueyari nia niti jiyatesaanutaniya cutara, nojori jiitianura maninia Pueyaso muerasurano. Nojoriiri maninia Pueyaso tojitianaa quiniutianiya cutara, Pueyaso muerasu canenura jiyanohua nera, juhua cuhuariquiajiniji senoosano queraatia.
43 E Jesus terminou:
44 Cuno saajiajiniji saniniuujia, pueyano jaara cuno saajiaacua tiyare, nojuajaari juhua rashiquijiniutianiya. Cuno saajia jaara tiyare pueyanoocua, jacanaura na miiniutianiyari.
44 Quem cair em cima dessa pedra ficará em pedaços. E, se a pedra cair sobre alguém, essa pessoa vai virar pó.
45 Pueyacuara secojonaa jiyaniijianucua, mariyata Fariseocuaca tojitiasacari naa Jesu pohuatasanotej, nojoriiri niishiquii Jesuuri nojorijiniji pohuatariquiaa miriqui.
45 Os chefes dos sacerdotes e os fariseus ouviram as parábolas que Jesus contou e sabiam que ele estava falando a respeito deles.
46 Naaratej, nojoriiri Jesu quianu panirii juucua, nojori juaaniutia. Nojoriiri saaja puereriquiaa pueya. Pueyacuajaari sequeriquiaa Jesuuri seetanujuanaa Pueyaso sequenu panishano caminiujiunia quiquiaari. Naaratej, jiyaniijianucuaari jiyamitia puerecoriquiaa Jesu nojori quianura.
46 Por isso queriam prendê-lo, mas tinham medo da multidão porque o povo achava que Jesus era profeta .
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 21, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.