Mateus 13

Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Cuno juucaja, Jesuuri tohuataquiaari tiajiniji. Caminia casaqueyaji cajishiiri. Canaari nata quiriquiaani.
1 Naquele mesmo dia, Jesus saiu de casa e se assentou à beira-mar.
2 Jiyanohua queraatia pueyari nocua rerequeejoquiaari. Puera pueya quiniuucua, Jesuuri botejinia tacaquiaari. Tii cajishiiri. Puetunujuanaa pueyari jaaquiajinia jateequiaari, tiji na tojitianura Jesu canaata.
2 E grandes multidões se reuniram em volta dele, de modo que entrou num barco e se assentou. E toda a multidão estava em pé na praia.
3 Jesuuri queraatia casaa pueya maanu niishitiojoriquiaa miriqui. Naa pohuataquiaari puetunu canaajanaari:
3 E de muitas coisas lhes falou por parábolas, dizendo:
4 Na jacutasacari, secajaari nucuaco totequiaari. Shuhuari nocua rosetaquiaari. Puetunujuanaa nucuacoji na natau miojoquiaariiri.
4 E, ao semear, uma parte caiu à beira do caminho, e, vindo as aves, a comeram.
5 Tajaacaari totequiaari tamaqui sai tajiniaqueya. Majaari puera jiya quiniu quiquiaari tii. Naaratej, cuno natauri ritia moritiaquiaari.
5 Outra parte caiu em solo rochoso, onde a terra era pouca, e logo nasceu, visto não ser profunda a terra.
6 Pananu jaara tacaquiaari, cuno natauri ritia sorequiaari maja puera nujuacaraca na quishacari.
6 Saindo, porém, o sol, a queimou; e, porque não tinha raiz, secou-se.
7 Tajaacaari totequiaarijiuhua riyocuaca tajinia. Riyocuaca maashishacari, majaari cuno natau maashiniu quiquiaari maninia. Majaari na muetunu quiquiaari.
7 Outra parte caiu entre os espinhos; e os espinhos cresceram e a sufocaram.
8 Maninia jiyajinia totequiaariiri tajaaca saniniuujia. Tii moritiaquiaari maninia cutaraari. Maninia muetuquiaari cutaraari. Puetunu cuno jiyoneejinijijianaani, noojiaqueyari muetuquiaari cien jajau niquiriyatu jiyonaacua. Tamonu jiyoneeri muetuquiaari sesenta jajau niquiriyatu jiyonaacuajuhuaj. Socua tamonu jiyoneeri muetuquiaari treinta jajau.
8 Outra, enfim, caiu em boa terra e deu fruto: a cem, a sessenta e a trinta por um.
9 Niaa jaara numaaraca quiri, nia tojitiare cua pohuatasano.
9 Quem tem ouvidos para ouvir, ouça.
10 Jesuuri naa pohuataquiaari miriqui pueya niquiaratej. Na nuhuaji, canaa, Jesu saquiriojosano pueyani, canaari nocua catecanoquiaarini. Canaari na nequesotaquiaarini:
10 Então os discípulos se aproximaram de Jesus e lhe perguntaram: — Por que o senhor fala com eles por meio de parábolas?
11 Jesuuri canaa riucuaree:
11 Ao que Jesus respondeu:
12 Cante Pueyaso rupaa tojijia cutarani, nojuajaari socua niishitiojosaanutaniya, Pueyasojiniji jiyanohua na niishiniuria. Cante Pueyaso tojiyashijiani, shiitianiyojua Pueyasojiniji nojori niishishanoori puetunu jaariuutiasaanutaniyajanaa nojorijiniji.
12 Pois ao que tem, mais será dado, e terá em abundância; mas, ao que não tem, até o que tem lhe será tirado.
13 Cunora, janiyari miriqui pohuatariquiaa nojori niquiarani. Naacuajitij, nojoriiri najuhuana niquiquiaa cua miishano na niishiyaquiniutia. Nojori tojishacari cua pohuatasano, na numaa shama tojitiuquiaa saajaari. Majaari quenaaja nojori niishiniu na tojishano.
13 Por isso, falo com eles por meio de parábolas: porque, vendo, não veem; e, ouvindo, não ouvem, nem entendem.
14 Naa nojori quiniuucuatej, tari tohuateereeri juhuacarijia supuetana Isaías sequesano nojorijiniji. Pueyara Pueyaso sequesano caminiujiunia na quiniuucua, nojuajaari naa sequequiaari pueyatej:
14 Assim, neles se cumpre a profecia de Isaías:
15 Nojoriiri cumajiuujiaaca quiya. Nojoriiri juhua numueeju, tojiyashijiaca. Nojoriiri juhua nimishitiu quiyajuhuaj. Naa juhua nimishitiu quitiuyari nojori niquiyaquiniuucuaji. Nojoriiri naa juhua numueejunucuajuhuaj, nojori tojitiaaquiniuucuaji noojiata. Naa quitiuyari nojori niishiyaquiniuucuaji noojiata, cucua nojori tacatenuhuara cua jeecanura nojori jiuujia seque”.
15 Porque o coração deste povo
16 ’Cua pueyanaa, niaari saniniuujia shuquiriaatia quiya maninia nia niishishacari cua miishano, nia tojishacari cua pohuatasanojuhuaj.
16 — Bem-aventurados, porém, são os olhos de vocês, porque veem; e bem-aventurados são os ouvidos de vocês, porque ouvem.
17 Seetanujuanaa nia sequeyanijia, queraatia tariucuacaanu pueyari quiarijia nia niquishano niquiniuucua jiaatiaquiaari juucua. Naa nio niquiniuucua jiaatiaquiaariiri tariucuacaanu Pueyaso sequesano caminiujiuniaa, queraatia maninia pueyanio. Majaari nojori niquiniu quiquiaari saaja. Nojoriiri nia tojishano tojiniuucua jiaatiaquiaari juucuajuhuaj. Majaari nojori tojiniu quiquiaari saaja.
17 Pois em verdade lhes digo que muitos profetas e justos desejaram ver o que vocês estão vendo, mas não viram; e quiseram ouvir o que vocês estão ouvindo, mas não ouviram.
18 ’Nia pohuatareera nia niishiniuria cua pohuatasano natoojojuajiniji.
18 — Ouçam, portanto, o que significa a parábola do semeador.
19 Canapuete Pueyasojiniji cua pohuatasano niishiyaquiyani, nojoriiri juhua nucuaco toteno jajau. Sesaacaari niquiaa. Pueyaso Rupaa jaariutiaa noojiajinijiiri.
19 A todos os que ouvem a palavra do Reino e não a compreendem, vem o Maligno e arrebata o que lhes foi semeado no coração. Este é o que foi semeado à beira do caminho.
20 Noojiaqueya pueyari juhua sai tajiniaqueya jacutasano jajau quiquiaa. Naaratej, nojori jaara shuquiriaatia tojiri Pueyaso Rupaa, nojoriiri ritia shitimia nocua tiuuquiaa.
20 O que foi semeado em solo rochoso, esse é o que ouve a palavra e logo a recebe com alegria.
21 Nojoriiri juhua nujuacaaju. Majaari cumaatia na nujuatunu. Naaratej, nojori jaara naquiya miishaare Pueyaso Rupaa tojijiaca nojori quiniuucua, nojoriiri ritia Pueyaso tojiniu tarinitiaquiaa.
21 Mas ele não tem raiz em si mesmo, sendo de pouca duração. Quando chega a angústia ou a perseguição por causa da palavra, logo se escandaliza.
22 Noojiaqueya pueyari juhua riyocuaca tajinia toteno jajau quiquiaa. Nojoriiri Pueyaso Rupaa tojirii. Na nuhuaji, nojoriiri saaja puera tacaaquiaa nio jiya casamiicua. Naajuhuaj, nojoriiri sapojosaaquiaa nojori jiyanishacari nojori jaara queraatia casamiriaca quiriquia, nojori maara shuquiriaatia quiriquiaj. Cunora, Pueyaso Rupaari maja na naata poonijionu nojori jiuujiajinia. Naacuajitij, cuno pueyari juhua natau muetuhuo quiquiaa.
22 O que foi semeado entre os espinhos é o que ouve a palavra, porém as preocupações deste mundo e a fascinação das riquezas sufocam a palavra, e ela fica infrutífera.
23 Saniniuujia, cante maninia tojijia Pueyaso Rupaani, maninia na niishiyari. Cunoori juhua jiya maniniujinia jacutasano jajau. Naacuajitij, cuno pueyari juhua maninia natau, maninia muetuna cutara. Jiyanohua maninia pueyari quiquiaa na tojishacari Pueyaso Rupaa. Naaratej, tamonuuri juhua cien jajau muetujua. Tamonuuri juhua sesenta jajau muetujua. Tamonuuri juhua treinta jajau muetujuajuhuaj.
23 Mas o que foi semeado em boa terra é o que ouve a palavra e a compreende; este frutifica e produz a cem, a sessenta e a trinta por um.
24 Jesuuri tamonu miriqui pohuatasano pohuataquiaari pueya niquiara, nojori na niishitiojonura taa Pueyaso tojitiaashijiaca pueya quiniutianiya Pueyaso muerasu tajiniani. Jesuuri naa pueya pohuataquiaari:
24 Jesus lhes propôs outra parábola, dizendo:
25 Puetunu pueyajanaa jaara niucua maqueturiquiaa, na paracaari jiyacari niquiaari. Sesa jiyasocua jajau jaquerooquiaari trigo natasano cuhuariquiajiniaari. Na natanu nuhuaji, tacateyarohuari.
25 Mas, enquanto todos estavam dormindo, veio o inimigo dele, semeou o joio no meio do trigo e foi embora.
26 Trigo jajauri maashiquiaari. Na nuhuaji, na jajau mueratuusacari shusha, sesa jiyasocuaari mariyata niquishaaquiaari maashiyano.
26 E, quando as plantas cresceram e produziram fruto, apareceu também o joio.
27 Cuhuariquia camaru seyari quiaquiaari na camarujuanaa nojori sequenura: “Jiyaniijianaa, ¿majateeri maninia saquiriojosano jajau quiquianucuaja quia natasano cuhuariquiajiniani? ¿Teje cuno sesa jiyasocua moritiarucuaa quia natau tajiniacuaraarini?”
27 Então os servos do dono da casa chegaram e disseram: “Patrão, o senhor não semeou boa semente no seu campo? De onde, então, vem o joio?”
28 Cuhuariquia camaruuri nojori riucuaree: “Pa paracaari cunohuaj, naa pa miiriucuaani”. Na seyari na nequesotaree: “¿Quiaate paniya canaa quianura cuno jiyasocua jayotanura trigo tajiniaqueyajiniji?”
28 Ele, porém, lhes respondeu: “Um inimigo fez isso.” Mas os servos lhe perguntaram: “O senhor quer que a gente vá e arranque o joio?”
29 Na seya sequeree saajaari: “Maja. Maja nia jayotanu jiyasocua, niaa mariqui trigo na cojiritiareeri.
29 O dono da casa respondeu: “Não! Porque, ao separar o joio, vocês poderão arrancar também com ele o trigo.
30 Naajaa, nia tarinitiare cuaara maashiiria, mariyata cuaara noshiiriajaara trigo jajau. Na nuhuaji cutara janiyari senoonaa jiyaronutaniyani, cuaara coteenu jiyasocua namirioora, nojori jiuniocojonura jiyasocua catijiasocoriquiano. Na nuhuaji cutara, cuaara trigo jajau racatatuura nataco”.
30 Deixem que cresçam juntos até a colheita. E, no tempo da colheita, direi aos ceifeiros: ‘Ajuntem primeiro o joio e amarrem-no em feixes para ser queimado; mas recolham o trigo no meu celeiro.’”
31 Jesuuri socua miriqui pohuataquiaari pueya niquiara, na niishitiojonura taa Pueyaso poonijiya pueya jiuujiajiniani, nocua nojori tiuushacari. Naa sequereeri:
31 Jesus lhes propôs outra parábola, dizendo:
32 Seetanujuanaa mostaza jajauri socua jiyanohua shiitianiyojua puetunu tamonu jajaujinijijianaa. Naajaa, cuno mostaza jaara maashiri, socua puereetuucara maashijiaari narta nataacuacajiniji. Naacuajitij, shuhuari na cashacucuaacua jesuya. Naajuhuaj, pueyano tojishacari Pueyaso rupaa, seetanujuanaa maninia Pueyaso muerasura jatanishiyari.
32 Esse grão é, na verdade, a menor de todas as sementes, mas, quando cresce, é maior do que as hortaliças, e chega a ser uma árvore, de modo que as aves do céu vêm se aninhar nos seus ramos.
33 Jesuuri nio miriqui pohuatasano pohuatarohuacuhua pueya niquiara, taa Pueyaso Rupaa poonijiya mijiriani. Nojori sequereeri:
33 Jesus lhes contou ainda outra parábola:
34 Puetunu Jesu pohuatasanojuanaa pueya niquiarani, miriqui sequesanoori quiquiaari. Puetunu na pohuatasanojuanaari naa quiquiaaritij.
34 Jesus disse todas estas coisas às multidões por parábolas e sem parábolas nada lhes dizia.
35 Naacuajitij, maninia tohuateequiaariiri tariucuacaanu pueyara Pueyaso sequesano caminiujiunia sequesano, jaara nio naajiotaquiaari:
35 Isso aconteceu para se cumprir o que foi dito por meio do profeta: “Abrirei a minha boca em parábolas; publicarei coisas ocultas desde a criação do mundo.”
36 Na nuhuaji, Jesuuri pueya maanu sequeree:
36 Então, despedindo as multidões, Jesus foi para casa. E, aproximando-se dele os seus discípulos, disseram: — Explique-nos a parábola do joio do campo.
37 Jesuuri canaa sequeree:
37 E Jesus respondeu:
38 Nio jiyari juhua cuno cuhuariquia. Pueyaso muerasuuri juhua cuno maninia jajau, cuhuariquiajinia natasanoni. Tamasacaari saniniuujia Sesaaca muerasu quiya. Nojoriiri juhua cuno sesa jiyasocua, cuhuariquiajinia natau tajinia maashinioni.
38 O campo é o mundo. A boa semente são os filhos do Reino; o joio são os filhos do Maligno.
39 Sesaacaari juhua cuno cuhuariquia camaru paraca. Nojuajaari cuno sesa jiyasocua nataquiaari. Nio jiya puequesacariiri juhua cuhuariquia senoosacari quiniutianiya. Jiyocuacaanuji Pueyaso seyari juhua cuhuariquia senoonaa quiniutianiya.
39 O inimigo que o semeou é o diabo. A colheita é o fim dos tempos, e os ceifeiros são os anjos.
40 Naatej, taa sesa jiyasocua namitiashiya catijiasocoriquianocuaani, naa quiniutianiyajaariuhua nio jiya puequesacari.
40 Pois, assim como o joio é colhido e jogado no fogo, assim será no fim dos tempos.
41 Janiyari cua seya jiyaronutaniya jiyocuacaanujini. Nojoriiri sesa miijiaca quioonutaniya, mariyata canapuete tamasaca miitiquiaa sesani.
41 O Filho do Homem mandará os seus anjos, que ajuntarão do seu Reino todos os que servem de pedra de tropeço e os que praticam o mal
42 Nojoriiri quejoosaanutaniya mani quiquiojinia. Nojoriiri tii sapuenutaniya pueyaracaanu. Naquiya na miishacari, na quiaca miaquenutaniyari.
42 e os lançarão na fornalha acesa; ali haverá choro e ranger de dentes.
43 Na nuhuaji, Pueyaso tojitiajacaari jiyanohua shacantuucara quiniutianiya juhua pananu, na Que Pueyaso jiitiasacari nojori pueyaracaanu. Cante numaaracani, cuaara tojitiaara cua sequesano.
43 Então os justos resplandecerão como o sol, no Reino de seu Pai. Quem tem ouvidos para ouvir, ouça.
44 Jesuuri canaa na pueya pohuataquiaari miriqui, Pueyaso muerasu pa quiniuni, cunoori jiyanohua panishano. Nojuajaari naa sequequiaaritij:
44 — O Reino dos Céus é semelhante a um tesouro escondido no campo, que um homem achou e escondeu. Então, transbordante de alegria, vai, vende tudo o que tem e compra aquele campo.
45 ’Socua nia tojiri nio pohuatasano. Casami niquitiojonaari pueyaracaanu rucuanejoriquiaa shanohua cohuajaaca tiujiau na pajenura. Cunoori noturu shipinijiosano sai quiquiaari.
45 — O Reino dos Céus é também semelhante a um homem que negocia e procura boas pérolas.
46 Tamonu juuca, jiyanohua shanohua noturu saajia niquitishaaquiaariiri. Jiyanohua na panishano. Naaratej, puetunu na jiitiasanojuanaa niquitiojoquiaariiri, cumaneeca na jiitianura, cuno na panishano casaa na masetajara. Na nuhuaji, puetunujuanaa na casami samitia masequiaari cuno noturu saajiaari, jiyanohua na panishanoni. Naajuhuaj, nia tarinitiare puetunu nia panishano casaajanaa, Pueyaso pueyara nia quiniuria seetanujuanaa.
46 Quando encontrou uma pérola de grande valor, ele foi, vendeu tudo o que tinha e comprou a pérola.
47 ’Pueyaso Rupaari juhua puereetuuca shiyaru na camaru jartasano caminiajinia.
47 — O Reino dos Céus é ainda semelhante a uma rede que foi lançada ao mar e apanhou peixes de toda espécie.
48 Jaara mishaja quiquiaari sapitiaajata, pueyari na jayotaquiaari jaaquiajiniara. Queraatia tamaatiuniucua sapitiaajaari tii quiriquiaa. Pueyari jaaquiajinia cajitiuquiaari saaja maninia sapitiaaja nojori saquiriojonura. Canaasatujinia na niojotureeri racatasocoriquiano. Sesa sapitiaajaari saniniuujia jacutasaaquiaari.
48 E, quando já estava cheia, os pescadores a arrastaram para a praia e, assentados, escolheram os bons para os cestos e jogaram fora os ruins.
49 Naa quiniutianiyajaariuhuaj jiya puequesacari. Naacuajitij, Pueyaso seyari rosetanutaniya, sesa miijiaca na saquiriojonura maninia pueya tajiniji.
49 Assim será no fim dos tempos: os anjos sairão, separarão os maus dentre os justos
50 Na nuhuaji, sesa pueyari quejoosaanutaniya mani quiquiojinia, taa sesa sapitiaaja jacutasaaquiaaricuaani. Nojoriiri tii sapuenutaniya. Na quiaca miaquenutaniyajaariuhua naquiya na miiniutia.
50 e os lançarão na fornalha acesa; ali haverá choro e ranger de dentes.
51 Jesu pohuatanu puecasacari, canaa na pueya nequesotaquiaariiri:
51 Então Jesus perguntou: Eles responderam: — Sim!
52 Jesuuri canaa sequeree:
52 Então Jesus lhes disse:
53 Jesu jaara puecaquiaari miriqui pohuatanu, tiji quiaquiaariuhuari. Canaari na nuhuajiriquiaani.
53 Quando Jesus acabou de contar essas parábolas, retirou-se dali.
54 Canaari na maashijia tiacajinia tiuquiquiaariuhuani. Canaa tiuquiijiosacari, canaari Pueyaso secojojua tiajinia tiuquiquiaarini. Jesuuri tii pueya niishitiojonu coteequiaari. Pueyari jiuujiatequiaari na niishitiojosano nojori tojishacari. Nojoriiri tama sequequiaarijiaaja:
54 E, chegando à sua terra, ensinava-os na sinagoga, de modo que se maravilhavam e diziam: — De onde lhe vêm esta sabedoria e estes poderes miraculosos?
55 Na shipininiocuajaari suruhuatujiniji casaa shipinijiona quijia. Na nucuacuajaari María. Na tapueyocuacaari Santiago, José, Simón, Judasnio.
55 Não é este o filho do carpinteiro? A sua mãe não se chama Maria, e seus irmãos não são Tiago, José, Simão e Judas?
56 Na rimiatuhuari mariyata niya pa tajinia quiya. ¿Taa na niishiya pueraarini?
56 Todas as suas irmãs não vivem entre nós? Então, de onde lhe vem tudo isto?
57 Naaratej, pueyari na ruuretaquiaari saaja. Naa na tiacajinijinio pueya tojitiaaquishacari nojuajatej, Jesuuri nojori sequequiaari:
57 E escandalizavam-se por causa dele. Jesus, porém, lhes disse:
58 Naa nojori ruuretanuucua Jesutej, majaari puera na cumaacata na miiniu quiquiaari tii, nojori tiuyaquiniuucua nocua.
58 E não fez ali muitos milagres, por causa da incredulidade deles.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 13, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.