Marcos 4

Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Jesuuri socua Pueyaso rupaa niishitiojonu coteequiaariuhua caminia casaqueyaji. Jiyanohua queraatia pueyari rerequeejoquiaari nojori tojitianura nojuaja. Boteeri tii cuatariquiaa caminiajinia. Naacuajitij, Jesuuri botejinia tacaquiaari. Tii cajishiiri, caminia casaqueyaji rerequeejono pueya na niishitiojonura tiji.
1 Jesus pôs-se novamente a ensinar, à beira do mar, e aglomerou-se junto dele tão grande multidão, que ele teve de entrar numa barca, no mar, e toda a multidão ficou em terra na praia.
2 Cuno pueya niishitiojoreeri queraatia miriqui pohuatasanota. Na niishitiojosacari pueya, Jesuuri naa sequequiaaritij:
2 E ensinava-lhes muitas coisas em parábolas. Dizia-lhes na sua doutrina:
3 —Nia tojitiare nio sequesano. Tamonu juuca, pueyano na cuhuariquiajinia natoojonuucua quiaquiaari.
3 Ouvi: Saiu o semeador a semear.
4 Na jacutasacari, nucuaco totequiaariiri tajaaca. Shuhuari na miojoree. Majaari na moritianu quiquiaari.
4 Enquanto lançava a semente, uma parte caiu à beira do caminho, e vieram as aves e a comeram.
5 Tajaacaari totequiaari sai tajiniaqueyajuhuaj. Majaari cuniqui puera jiya quiniu quiquiaari na maashiniuria. Naacuajitij, najuhuana ritia moritiaquiaariiri.
5 Outra parte caiu no pedregulho, onde não havia muita terra; o grão germinou logo, porque a terra não era profunda;
6 Pananu jaara jaquiaari, na catijiareeri. Maja puera nujuacaraca na quishacari, ritia sorequeeri.
6 mas, assim que o sol despontou, queimou-se e, como não tivesse raiz, secou.
7 Tajaacaari totequiaarijiuhua riyocuaca tajinia. Jiohuacacaari socua ritia maashiquiaari. Natauri tarinitiucuara quiquiaari saniniuujia. Naaratej, majaari na muetunu quirii.
7 Outra parte caiu entre os espinhos; estes cresceram, sufocaram-na e o grão não deu fruto.
8 Tajaacaari saniniuujia totequiaari maninia jiyajinia cutara. Cuno cutaraari maninia maashiquiaari cuno jiyajinia. Senoosaareeri queraatia. Niquiriyatu jiyonajiniji carojosaaquiaariiri treinta jajau. Tanajajiniji socua sesenta jajau, naajuhuaj socua cien jajau tanajajiniji.
8 Outra caiu em terra boa e deu fruto, cresceu e desenvolveu-se; um grão rendeu trinta, outro sessenta e outro cem.
9 Jesuuri nojori sequeree:
9 E dizia: Quem tem ouvidos para ouvir, ouça!
10 Na nuhuaji, Jesu quishacari tamajaaja, na saquiriojosano doce pueyari na nequesotaquiaari, tamasaca pueyanio. Cuno pojoricuajaari Jesu shuriucua quiriquiaa. Nojoriiri Jesu sequeree:
10 Quando se acharam a sós, os que o cercavam e os Doze indagaram dele o sentido da parábola.
11 Jesuuri nojori sequeree:
11 Ele disse-lhes: A vós é revelado o mistério do Reino de Deus, mas aos que são de fora tudo se lhes propõe em parábolas.
12 Naacuajitij, nojoriiri cua cumaacata cua miishano niquitiuquiaa pueyaracaanu najuhuanaj. Majaari nojori niishiniu na niquishano. Naajuhuaj, nojori jaara Pueyaso Rupaa tojitiare, majaari na niishiniu na tojishano. Nojori jaara niishiri, nojori mariqui noojia tacatorohuari sesa nojori miishanojiniji nojori jiyanooshaanura.
12 Desse modo, eles olham sem ver, escutam sem compreender, sem que se convertam e lhes seja perdoado.
13 Jesuuri nojori sequequiaarijiuhuaj:
13 E acrescentou: Não entendeis essa parábola? Como entendereis então todas as outras?
14 Cua pohuatasano cuhuariquiajinia natoojonajinijini, nojuajaari juhua Pueyaso Rupaa pohuatana.
14 O semeador semeia a palavra.
15 Noojiaqueya pueyari juhua nucuaco toteno jajau. Najuhuana Pueyaso Rupaa tojiyari. Na tojiniu nuhuaji, Satanásri nimiaa. Nojuajaari puetunu Pueyaso Rupaajanaa noojiajinia natasano jaariutiaquiaa.
15 Alguns se encontram à beira do caminho, onde ela é semeada; apenas a ouvem, vem Satanás tirar a palavra neles semeada.
16 Tamasaca pueyari juhua noo jajau saniniuujia, sai tajiniaqueya jacutasanotej. Nojori jaara Pueyaso Rupaa tojiri, jiyanohua na timitiaari.
16 Outros recebem a semente em lugares pedregosos; quando a ouvem, recebem-na com alegria;
17 Cunoori juhua secaja nujuacaraca moritiano jajau, sai tajinia na moritianuucua. Majaari na rishiniu. Naajuhuaj, cuno pueya jaara saniniujiushaare taraatia, jaara naquiya miishaarejuhuaj Pueyaso Rupaa tojijiaca nojori quiniuucua, nojoriiri ritia Pueyasoocua tiuuniu tarinitiaja.
17 mas não têm raiz em si, são inconstantes, e assim que se levanta uma tribulação ou uma perseguição por causa da palavra, eles tropeçam.
18 Noojiaqueya pueyari juhua noo jajau, jiohuacaca tajiniaqueya jacutasanotej. Pueyaso Rupaa tojiyari.
18 Outros ainda recebem a semente entre os espinhos; ouvem a palavra,
19 Na nuhuaji, nojoriiri puera niishiriojiya taa nojori quiniutianiya maninia mijiriani. Nojoriiri sapojosaaquiaa puera na shuquiritiasacari mijiria casami. Nio jiya casamiicua jiaatiaquiaajaariuhuaj. Puetunu cunorajanaa, nojoriiri Pueyaso rupaa tojitiaquiaa na numaa shama. Naacuajitij, nojoriiri juhua muetuhuo quiya.
19 mas as preocupações mundanas, a ilusão das riquezas, as múltiplas cobiças sufocam-na e a tornam infrutífera.
20 Noojiaqueya pueya saniniuujia, nojori cutaraari maninia tojitiaja Pueyaso Rupaa. Cuno pueyari juhua cuhuariquiajinia natau, queraatia muetujua, maninia jiyajinia natasano. Cuno maninia nataujinijinioni, noojiaqueyari maja puera na muetunu. Tarajanuuri maninia muetuna. Naajuhuaj, tarajanuuri jiyanohua queraatia muetujua. Naajuhuaj, cante Pueyaso Rupaa tojijia cutarani, nojuajaari juhua maninia muetujua natau.
20 Aqueles que recebem a semente em terra boa escutam a palavra, acolhem-na e dão fruto, trinta, sessenta e cem por um.
21 Jesuuri nojori sequereejuhuaj:
21 Dizia-lhes ainda: Traz-se porventura a candeia para ser colocada debaixo do alqueire ou debaixo da cama? Não é para ser posta no candeeiro?
22 Naajuhuaj, jiyasohua nia miishanoori puetunujuanaa niishishaanutaniya. Cua pohuatasanoori juhua samaritiu, puetunu pueya jiuujiaajanaa na cuhuatanura. Naajuhuaj, Pueyaso Rupaa jaara nioojiajinia jamosaare, juhua muetunutaniyari puetunu pueya niquishocoriquianojuanaa.
22 Porque nada há oculto que não deva ser descoberto, nada secreto que não deva ser publicado.
23 Niajaniya, canapuete numaa jiitiaani, nia tojitiare cua pohuatasano.
23 Se alguém tem ouvidos para ouvir, que ouça.
24 Jesuuri naa nojori sequequiaarijiuhuaj:
24 Ele prosseguiu: Atendei ao que ouvis: com a medida com que medirdes, vos medirão a vós, e ainda se vos acrescentará.
25 Cante na rupaa tojijiani, socua na niishitiojonutaniyari. Saniniuujia, canapuete na rupaa tojitiaaquiyani, secaja na niishishanoori puetunu jaariutiasaanutaniyajanaa.
25 Pois, ao que tem, se lhe dará; e ao que não tem, se lhe tirará até o que tem.
26 Jesuuri nojori sequequiaarijiuhuaj:
26 Dizia também: O Reino de Deus é como um homem que lança a semente à terra.
27 Cuno pueyanoori na natanu nuhuaji camueenujuquiaari. Cuno jajauri moritiaquiaari juuca, niucuanio. Maashiquiaariiri na camaru maquesacari, na niquishacarijiuhuaj. Tamonu juuca, na camaru tacatesacariuhua na natasano na niquiniuria, tariucua puereetuucaari quiquiaari. Majaari na camaru niishiniu quiquiaari taa na moritiareeni.
27 Dorme, levanta-se, de noite e de dia, e a semente brota e cresce, sem ele o perceber.
28 Jiyari tamajaaja moritianijia natau. Coteenu moritiaari na jiyona. Na nuhuaji, na jajau coori supueya. Na nuhuaji, na jajauri querasapijiaacara quimiaa na noshiniuria.
28 Pois a terra por si mesma produz, primeiro a planta, depois a espiga e, por último, o grão abundante na espiga.
29 Na natau jaara noshimia, na senoonaari na senoojua na racatasocoriquiano. Pueyaso muerasuuri naa miishaanutaniyajuhuaj.
29 Quando o fruto amadurece, ele mete-lhe a foice, porque é chegada a colheita.
30 Jesuuri socua sequequiaari:
30 Dizia ele: A quem compararemos o Reino de Deus? Ou com que parábola o representaremos?
31 Pueyaso Rupaari pueya jiuujiajinia quiya juhua mostaza jajau. Mostaza jajauri jiyanohua socua shiitianiyojua puetunu tamasaca jajaujinijijianaa, majaari puera maatia na niquishaanu. Pueyaso Rupaari naajuhua pueya jiuujiajinia, nocua nojori tiuushacari.
31 É como o grão de mostarda que, quando é semeado, é a menor de todas as sementes.
32 Mostaza jajau jaara natasaare, maashiyari socua puereetuucara tamasaca nataujiniji. Na cashacucuaari maashiya puereetucucuara. Shuhuari na cashacucua cariquiaco nujuatujua shinishiqui.
32 Mas, depois de semeado, cresce, torna-se maior que todas as hortaliças e estende de tal modo os seus ramos, que as aves do céu podem abrigar-se à sua sombra.
33 Jesuuri naa queraatia miriqui pohuatasanota niishitiojoquiaari Pueyaso rupaa saaja pueya niishishano casaata. Majaari socua jiyajeneta casaa na pohuatanu quiquiaari.
33 Era por meio de numerosas parábolas desse gênero que ele lhes anunciava a palavra, conforme eram capazes de compreender.
34 Naacuajitij, nojuaja jaara casaa niishitiojonu paniquiaari pueya niquiara, nojuajaari puetunujuanaa naa niishitiojoquiaari miriqui na pohuatasanota. Tamajaaja nojori quishacari saniniuujia, Jesuuri na saquiriojosano pueya niishitiojoquiaari maatia, casaa miriqui na pohuatasano sequenu paniriquiaani.
34 E não lhes falava, a não ser em parábolas; a sós, porém, explicava tudo a seus discípulos.
35 Cuno juuca jaara niniquiaari, Jesuuri na saquiriojosano pueya sequequiaari:
35 À tarde daquele dia, disse-lhes: Passemos para o outro lado.
36 Cuniquijia pueya tiujiatiuyareeri, nojori quianura caminia taquijiria. Na pueyari Jesuta quiojiyaree cuno botejiniaja, tee nojuaja quiriquiaacuajani. Jesu quiasacari caminia taquijiria, tamasaca boteeri nata jaatequetariquiaajuhuaj.
36 Deixando o povo, levaram-no consigo na barca, assim como ele estava. Outras embarcações o escoltavam.
37 Maja puera na quenaacoyaquishacarijia, maruuri paratuta canashiyaquiji jiyanohua niquiaari nojoriicua nojori niuutiasacari. Paratuuri jiyanohua cajiniuucuatequiaari mohuaca nojori botejiniacumara. Nocuaji na boteeri tari quera tiuquitiariquiaa mohuacata.
37 Nisto surgiu uma grande tormenta e lançava as ondas dentro da barca, de modo que ela já se enchia de água.
38 Jesuuri jiyacari bote pajamaji maqueriquiaa juhuajaniya. Na nacaacuaji mataja caco maqueriquiaari. Na pueya niucuajatusacari nojuaja, Jesu sequetureeri:
38 Jesus achava-se na popa, dormindo sobre um travesseiro. Eles acordaram-no e disseram-lhe: Mestre, não te importa que pereçamos?
39 Jesuuri sanemaa. Paratu sequereeri, caminianio:
39 E ele, despertando, repreendeu o vento e disse ao mar: Silêncio! Cala-te! E cessou o vento e seguiu-se grande bonança.
40 Jesuuri na saquiriojosano pueya sequeree:
40 Ele disse-lhes: Como sois medrosos! Ainda não tendes fé?
41 Nojoriiri jiyanohua shiriiquitiurii. Tama nojorijiaarijia sequetooquiaari:
41 Eles ficaram penetrados de grande temor e cochichavam entre si: Quem é este, a quem até o vento e o mar obedecem?

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.