Atos 15

Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Jiyacaritij, Judea jiyajinijinio pueyari Antioquiya tiacajinia quiojoquiaari. Nojoriiri tii sesa niishitiojonu coteequiaari cuniqui quiniaa Jesuucua tiuuniaa pueya. Nojoriiri naa sequeriquiaa Antioquiya tiacajinia quiniaa narta Pueyaso pueyatej:
1 Chegaram a Antioquia alguns homens da Judeia e começaram a ensinar aos irmãos: “A menos que sejam circuncidados, conforme exige a lei de Moisés, vocês não poderão ser salvos”.
2 Pablo, Bernabeenio, nojori jaara tojiquiaari naa cuno pojori niishitiojosanotej, nojoriiri cuno pojoritia nacoojoquiaari jiyanohua. Naacuajitij, Antioquiya tiacajinia quiniaa Pueyaso pueyari Pablo, Bernabé sequequiaari nojori quianura noojiaqueya cuniquijinio pueyata Jerusalén tiacajinia. Nojori jiyaroreeri na nequesotanura Jesu jiyaramiquishano pueya Jerusalén tiacajinia, mariyata Jesuucua tiuuniaa pueya jiitianaanio. Nojoriiri jiyaramiquishaaree cuno pojori nequesotasaanura, ¿seetanutejanaa naa miishiyatena, taa cuno Judea jiyajinijinio nijiono pueya niishitiojiya canaacuajani?
2 Paulo e Barnabé discordaram deles e discutiram energicamente. Por fim, a igreja decidiu enviar Paulo e Barnabé a Jerusalém, acompanhados de alguns irmãos de Antioquia, para tratar dessa questão com os apóstolos e presbíteros.
3 Naacuajitij, Pabloori Bernabeeta jiyarosaaquiaari Jerusalén tiacajiniara. Nojori quiasacari Jerusalén tiacajiniara, Fenicia jiyacuma quiojomaquiaariiri, Samaria jiyacumanio. Nojoriiri cuno jiyacajinia Pueyaso pueya pohuatanuumaquiaari taa taucuaca cartequiaari tama sesa nojori miishanojuaajani, Pueyaso tojijiara nojori quiniuria. Jesuucua tiuuniaa pueya jaara naa tojiquiaaritij, nojoriiri jiyanohua shuquiriquiaari.
3 A igreja, portanto, enviou seus representantes a Jerusalém. No caminho, eles pararam na Fenícia e em Samaria para visitar os irmãos e contaram que os gentios também estavam sendo convertidos, o que muito alegrou a todos.
4 Nojori tiuquiijiosacari Jerusalén tiacajinia, puetunu Jesuucua tiuuniaa pueyajanaari nojori rerejotaquiaari, mariyata puetunu Jesu jiyaramiquishano pueyajanaanio. Pablo, Bernabeeri jiyacari nojori pohuataquiaari puetunujuanaa, naajuhuaj, taa Pueyaso naacuquiaari maninia nojorini, nojori pohuatasacari taucuaca Jesujiniji.
4 Quando chegaram a Jerusalém, foram bem recebidos pela igreja, pelos apóstolos e presbíteros, e relataram tudo que Deus havia feito por meio deles.
5 Cuniqui quiriquiaajaariuhua Fariseocuaca, tariucua Jesuucua tiuujiaca. Cuno pojoriiri rerejonaa tajiniji nujuatuquiaari. Naa sequetureeri:
5 Contudo, alguns dos irmãos que pertenciam à seita dos fariseus se levantaram e disseram: “É necessário que os convertidos gentios sejam circuncidados e guardem a lei de Moisés”.
6 Naa nojori nacoojonu nuhuajitij, saa Jesu jiyaramiquishano pueyajaari rerejoquiaari jiyareta Jesuucua tiuuniaa narta pueya jiitianaata. Nojoriiri maninia niishiriojonuuquiaari taa na miiniutianiyani.
6 Os apóstolos e presbíteros se reuniram para decidir a questão.
7 Naa pueyaracaanu nojori pocoojosacaritij, Pedroori socua nojori tajiniji nujuaquiaari. Naa nojori sequereeri:
7 Depois de uma longa discussão, Pedro se levantou e se dirigiu a eles, dizendo: “Irmãos, vocês sabem que, há muito tempo, Deus me escolheu dentre vocês para falar aos gentios a fim de que eles pudessem ouvir as boas-novas e crer.
8 Pueyasocuajaari poojia niishijia. Nojuajaari cuno taucuaca niishitiquiaari, nojuajaari nojori jiyateree na pueyarajuhuaj, na Sohuanu na niquitiosacari nojori, taa na niquitioquiaari pajaniyacuaani.
8 Deus conhece o coração humano e confirmou que aceita os gentios ao lhes dar o Espírito Santo, como o deu a nós.
9 Majaari nia jiyaniniu Pueyasoori saaja Judiocuaca paniya. Pueyasoori maja rimiajata na paniniu. Nojuajaari puetunu pueya paniyajanaa. Cuno taucuaca jaara nocua tiuuquiaari, nojuajaari nojori jiuujia jeequereejuhuaj saaja Jesuucua nojori tiuushacari.
9 Não fez distinção alguma entre nós e eles, pois purificou o coração deles por meio da fé.
10 Naa nia tamacasacari taucuacajinijinio parta Pueyaso pueyatej, niaari Pueyaso miishano soojotaaruhua. ¿Casaara nia tamacaa Pueyaso miishanoni? Niaari quiarijia Moisés niishitiojosano tojitiniu paniya Jesuucua tiuuniaa pueya, juhua pa tojishanocuaa. Saniniuujia, majaari quenaaja pa supuetanaa na naata na miiniu quiquiaari puetunujuanaa, taa Moisés niishitiojoquiaaricuajani.
10 Então por que agora vocês provocam a Deus, sobrecarregando os discípulos gentios com um jugo que nem nós nem nossos antepassados conseguimos suportar?
11 Paari niishiyani pa Jiyaniijia Jesuuri pa jiyanoojia. Naaratej, pa jiyanooquiaari, na pueya pa quiniuria. Mariyata naa miiquianu cuno taucuacajaariuhuaj. Majaari seetanujuanaa maninia pa miiniu quiquiaari pa jiyanooshaanura.
11 Cremos que todos, nós e eles, somos salvos da mesma forma, pela graça do Senhor Jesus”.
12 Naa Pedro sequesacaritij, puetunu pueyajanaari socua sanaajetaquiaari. Bernabeeri Pablota jiyacari pohuataquiaari taa Pueyaso na cumaacata miitiquiaari maninia taucuaca niquiarani, naajuhuaj, taa nojori naatanijioquiaari cusosuhuajaniuhuaj.
12 Todos ouviram em silêncio enquanto Barnabé e Paulo lhes relatavam os sinais e maravilhas que Deus havia realizado por meio deles entre os gentios.
13 Naa nojori pohuatanu nuhuajitij, Santiagoori sequequiaarijiuhuaj:
13 Quando terminaram de falar, Tiago se levantou e disse: “Irmãos, ouçam-me!
14 Simón Pedrocuajaari tari pa pohuataree taa Pueyaso coteecanu shusha na Sohuanuta poonijionura cuno taucuaca jiuujiajiniani. Pueyasocuajaari nojorijinijinio jiyateya seetanujuanaa na pueyara, nojori maniniuhuaqueetanura nojuaja.
14 Pedro lhes falou sobre como Deus visitou primeiramente os gentios para separar dentre eles um povo para si.
15 Seetanujuanaari nio. Naajuhuaj, tariucuacaanu Pueyaso sequenu panishano caminiujiuniaacuajaari naa naajionuutaquiaari Pueyaso sequesanotej:
15 E isso está em pleno acordo com o que disseram os profetas. Como está escrito:
16 “‘Janiyari David niquiohuacuajinio mueratenutaniya tamonu pueyanoni. Davidcuajaari na supuetanarano. Nojuajaari Jiyaniijiajanaa quiriquiano puetunu pueyapuerajanaa, taa David quiquiaari Israel pueya jiyaniijiacuaani.
16 ‘Depois disso voltarei e restaurarei a tenda caída de Davi. Reconstruirei suas ruínas e a restaurarei,
17 Naacuajitij, puetunu taucuacajanaari cua pajenuunutaniya, noo pojori teyano cua saquiriojoquiaari tariucuacaanucuajani, nojori jiyatesocoriquiano na Jiyaniijiara janiya’.
17 para que o restante da humanidade busque o Senhor, incluindo os gentios, todos os que chamei para serem meus. O Senhor falou,
18 Jiyaniijiaari naa sequeyaquij. Nojuajaari tariucuacaanu pueya toquiaari nio”.
18 aquele que tornou essas coisas conhecidas desde a eternidade’.
19 ’Naaratej pueyanaa, janiyari nia sequeyani, nareja nia niquiri cuno taucuaca, Jiyaniijia Jesuucua tiuuniaani. Majaari nojori najiquitiniu Pueyasoocuaji, nia tojitiniu panishacari nojori tariucuacaanu Moisés niishitiojosano.
19 “Portanto, considero que não devemos criar dificuldades para os gentios que se convertem a Deus.
20 Nareja nojoriicuara pa naajiore. Pocua pa naajioneejinia sequere nojorini, maja tari nojori miaquenuunura shipinishano pueyasoocuara na puecootusano casaa, juunu, borregonio. Cuaara quitiuuria saa necocuataja, maja tamonu na numuetucunura socua. Jaara shu miaquetunu paniri, cuaara na miaqueera puetunu na nanaca caatinijiasanojuanaa, naajuhuaj, maja na miaquenuunura casami nanaca.
20 Ao contrário, devemos escrever a eles dizendo-lhes que se abstenham de alimentos oferecidos a ídolos, da imoralidade sexual, da carne de animais estrangulados e do sangue.
21 Puetunu nio cua sequesanojuanaari parta Judiocuaca tojishano. Cuno niishitiojosanoori pueyaracaanu parta Judiocuaca rerejojuaca tiajiniaqueya naa serojosaaquiaa Moisés naajioneejiniji puetunu samaatenu juucajanaa, puetunu tiquiyocua tiacajiniajanaa.
21 Pois essas leis de Moisés são pregadas todos os sábados nas sinagogas judaicas em todas as cidades há muitas gerações”.
22 Naa nojori pocoojonu nuhuajitij, Jesu jiyaramiquishano pueya, puetunu tii quiniaa Jesuucua tiuuniaa pueyajanaanio, nojori jiitianaajuhuaj, puetunu nojorijianaari mariyata niishiriojonuuquiaari. Naacuajitij, nojoriiri narta Pueyaso pueya saquiriojotuquiaari na jiyarotusocoriquiano Antioquiya tiacajinia Pablota, Bernabeetanio. Jiyacari saquiriojosaareeri Judas, Silasnio. Judas sesaari Barsabás quiquiaarijiuhuaj. Cuno pojoriiri Jesuucua tiuuniaa pueya tojishano quijia cutara, cuniqui Jerusalén tiacajiniani.
22 Então os apóstolos e presbíteros e toda a igreja em Jerusalém escolheram representantes e os enviaram a Antioquia da Síria, com Paulo e Barnabé, para informar sobre essa decisão. Os homens escolhidos eram dois líderes entre os irmãos: Judas, também chamado Barsabás, e Silas.
23 Nojoritia jiyarotasaaquiaariiri naajionee. Cuno naajioneejiniaari naa sequequiaari:
23 Esta foi a carta que levaram: “Nós, os apóstolos e presbíteros, e seus irmãos em Jerusalém, escrevemos esta carta aos irmãos gentios em Antioquia, Síria e Cilícia. Saudações.
24 Canaari niajaniyajiniji pohuatasaarucuaani, niiquiji pueyanaari niaacua quiacanu. Canaa nia jiyanoori. Majaari canaa jiyaronu quiquianu nojori. Cuno pojoriniaari nia taajetecanu tamaatia nojori niishitiojosacari niajaniya. Naajuhuaj, nia cushitiocanuuri nojori sequesacari nia cararaatiuuquia co nia miatejonura taa Moisés niishitiojoquiaaricuajani. Nojoriniaari nia shiniujiuquianu nia tojitianura socua Moisés Rootasanojuhuaj. Quiarijia maja naate pueyanaa.
24 “Soubemos que alguns homens, que daqui saíram sem nossa autorização, têm perturbado e inquietado vocês com seu ensino.
25 Naaratej, saa jiyareta canaajaari niya rerejoreeni canaa niishiriojonura canapue canaa saquiriojonutaniyani niaacua jiyaramiquishocoriquiano. Canaari nojori saquiriojoree tarini canaa jiyarosocoriquiano Pablota, Bernabeetanio, nojori pocoojoriquiano maninia niaata.
25 Portanto, depois de chegarmos a um consenso, resolvemos enviar-lhes alguns representantes com nossos amados irmãos Barnabé e Paulo,
26 Canaa panishano pueya Pablo, Bernabeenio, nojoriiri tama na cuaqueya panitiaquiaarijiaaja Jesujiniji nojori pohuatasacari tiquiyocua.
26 que têm arriscado a vida pelo nome de nosso Senhor Jesus Cristo.
27 Quiarijiani, canaari niaacua jiyaroya canaajinijinio canaa saquiriojosano pueyani. Nojoriiri Judas, Silasnio. Nojoriiri nia sequenutaniya casaa nia miiniutianiyani, naatej, taa canaa pocoojoree canaa rerejosacaricuajani.
27 Estamos enviando Judas e Silas para confirmarem pessoalmente o que aqui escrevemos.
28 Canaa niishiriojosanoori maninia quiya Pueyaso Sohuanura. Canaari na shuquiritiaajuhuaj. Majaari canaa cushitionu paniniu niajaniya puera canaa supuetanaa niishitiojosanota najuhuanaj.
28 “Pois pareceu bem ao Espírito Santo e a nós não impor a vocês nenhum peso maior que estes poucos requisitos:
29 Canaari saaja nio nia sequenu paniyani pueyanaa. Nia tojitiare. Majaari socua nia miaquenu shipinijiosano pueyasohuacuara puecoosano casaa. Majaari nanaca miaquenu. Naajuhuaj, niaa jaara shu miaquenu paniri, nia miaquere maninia na nanaca caatinijiasano. Naajuhuaj, saaja nia niquiocohuata nia quiriquia. Majaari socua tamonu numuetucunu. Niaa jaara nio tojijia quiri, niaari maninia miyacuaja. Tariucuaja pueyanaa”.
29 abstenham-se de comer alimentos oferecidos a ídolos, de consumir o sangue ou a carne de animais estrangulados, e de praticar a imoralidade sexual. Farão muito bem se evitarem essas coisas. “Que tudo lhes vá bem.”
30 Naacuajitij, cuno cuatro pueyari jiyarosaaquiaari Jerusalén tiacajiniji. Jaara tiuquiijioquiaari Antioquiya tiacajinia, nojoriiri puetunu Jesuucua tiuuniaa pueyajanaa numootejoquiaari na rerejonura. Puetunu nojorijianaa jaara tari rerejoquiaari, jiyacari niquitiosaaquiaariiri cuno naajionee puetunu nojori niquiarajanaa serojosocoriquiano.
30 Os mensageiros partiram de imediato para Antioquia, onde reuniram os irmãos e entregaram a carta.
31 Naajionee jaara serojosaaquiaari, puetunu Jesuucua tiuuniaa taucuacajanaari shuquiriquiaari jiyanohua. Naacuajitij, nojoriiri noojia cajitiquiaariuhua tacaaquioyano juucua.
31 Houve grande alegria em toda a igreja no dia em que leram essa mensagem animadora.
32 Na nuhuaji, Judasri Silasta cuniqui Antioquiya tiacajinia camueenujuquiaari. Nojoriiri Pueyaso Sohuanu cumaaca jiitiaquiaari, Pueyaso sequenu panishano nojori caminiujiuniuria. Naacuajitij, nojoriiri Jesuucua tiuuniaa pueya cumanijiaquiaari jiyanohua. Na rootatuquiaariiri maja nojori tarinitianura Jesuucua tiuuniu.
32 Então Judas e Silas, ambos profetas, encorajaram e fortaleceram os irmãos com muitas palavras.
33 Nojoriiri Antioquiya tiacajinia camueenujuquiaari pasaja. Na nuhuaji, nojori quianu panishacariuhua Jerusalén tiacajiniohua na jiyaronaacua, Antioquiya tiacajinia quiniaa Pueyaso pueyari nojori sequequiaari:
33 Permaneceram ali algum tempo, e depois os irmãos os enviaram em paz de volta à igreja de Jerusalém.
34 Silasri saaja na cojiniaacuaji jateequiaari cuniquijia Antioquiya tiacajinia. Naacuajitij, Judasri tamajaaja tacatequiaariuhua Jerusalén tiacajiniohua.
34 Silas, porém, resolveu permanecer ali.
35 Pablo, Bernabeeri Antioquiya tiacajinia camueenujuquiaarijiuhuaj. Nojoriiri cuniqui Jesuucua tiuuniaa pueya niishitiojoquiaari. Queraatia cuniquijinio pueyari nojori rupuequiaari niishitiojonurajuhuaj. Puetunu nojorijianaari Jiyaniijia Jesujiniji pohuataquiaari tamasaca niquiarajuhuaj.
35 Paulo e Barnabé ficaram em Antioquia. Eles e muitos outros ensinavam e pregavam a palavra do Senhor naquela cidade.
36 Nojori jaara tari tarishiquiaari tii, Pabloori Bernabé sequequiaari:
36 Algum tempo depois, Paulo disse a Barnabé: “Voltemos para visitar cada uma das cidades onde pregamos a palavra do Senhor, para ver como os irmãos estão indo”.
37 Bernabeeri na riucuaree:
37 Barnabé queria levar João Marcos,
38 Majaari Pablo paniniu quiquiaari Juan quianura nojoritia. Nocuaji Bernabé sequequiaariiri:
38 mas Paulo se opôs, pois João Marcos tinha se separado deles na Panfília, não prosseguindo com eles no trabalho.
39 Saa nojorijiaari socua juayonuutaquiaari Juan Marcoocua. Nocuaji Bernabeeri jiyacari Pabloocuaji rupatequiaari. Na rupatesacari na rupuena Pablojiniji, nojuajaari Juan riquiaari cutara na tarajariquiano. Jiyacaritij, tama nojorijiaarijia buquejinia quiaquiaari Chipre jiyajiniara.
39 O desentendimento entre eles foi tão grave que os dois se separaram. Barnabé levou João Marcos e navegou para Chipre.
40 Pabloori saniniuujia Silas saquiriojoquiaari na tarajariquiano. Nojori quiaaquishacarijia, Jesuucua tiuuniaa pueyari nocuara Pueyaso secojotuquiaari. Naa na miitiuniu nuhuajitij, Pablo, Silasnio, nojoriiri panaatia quiaquiaari cutara Pueyaso rupaa pohuatanura.
40 Paulo escolheu Silas e partiu, e os irmãos o entregaram ao cuidado gracioso do Senhor.
41 Nojori quiasacari Jesuucua tiuuniaa pueya shiniujiuniuucua, Siria jiyacuma tajitiumiaquiaariiri, Cilicia jiyacumanio. Pabloori cuno jiyaca tiacajinia socua poojotaquiaari Jesujiniji. Naa cumaquiquiaari Jesuucua tiuuniaa pueyari.
41 Então ele viajou por toda a Síria e Cilícia, fortalecendo as igrejas de lá.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 15, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.