Lucas 22
Arabela NT (ARL_WBT) vs NTLH
1 Quera Pascuara queranacunuusacari quiquiaari, pueya miaquesacari pan na poreetajaaju shipinishano.
1 Faltava pouco tempo para a Festa dos Pães sem Fermento , chamada Páscoa .
2 Jiyacari, pueyacuara secojonaa jiyaniijianucua, mariyata Moisés Rootasanojiniji niishitiojonaari roojotooriquiaa juucua taa nojori motunutaniya Jesuni, nojori juaatiyaquiniutia pueya. Nojoriiri narta pueya pueretujuaca, jiyanohua queraatia pueya paniniuucua Jesu.
2 Os chefes dos sacerdotes e os mestres da Lei procuravam um jeito para matar Jesus em segredo porque tinham medo do povo.
3 Jiyacaritij, Satanásri Jesu pueyano Judas Iscariote jiuujiajinia tiuquiquiaari.
3 Então Satanás entrou em Judas, chamado Iscariotes, que era um dos doze discípulos.
4 Nojuajaari pueyacuara secojonaa jiyaniijianucuaacua quiaquiaari, Pueyaso Secojojua tia cojuanaa jiyaniijianucuaacuajuhuaj. Judasri cuno pojoritia pocoojoquiaari. Nojori sequereeri nojuaja na naata nojori quiatenu Jesu.
4 Judas foi falar com os chefes dos sacerdotes e com os oficiais da guarda do Templo para combinar a maneira como ele ia lhes entregar Jesus.
5 Nojoriiri shuquiririi. Cunora, Judas sequetureeri taa cumaneeca nojori niquitionutaniya nojuajani.
5 Eles ficaram muito contentes e prometeram dar dinheiro a ele.
6 Judasri jaarajaaja nojori sequesano tojirii. Jiyacaritij, Judasri juhuacatecara niishiriojoquiaari taa na quiatenutaniya Jesu jiyasohuajani.
6 Judas aceitou e começou a procurar uma oportunidade para entregar Jesus a eles, sem que o povo ficasse sabendo.
7 Poreetajaaju pan miaquenu juucaari tari quiquiaari. Cuno juucajuhuaj, borregoori mosano quijia, Pueyaso niquiara miaquesocoriquiano Pascuara queranacusacari.
7 Chegou o dia da Festa dos Pães sem Fermento , dia em que os judeus matavam carneirinhos para comemorar a Páscoa .
8 Cunora, Jesuuri Pedro jiyaroree Juannio, nojori miaquesocoriquiano nojori majeetenura. Nojori sequereeri: —Nia quiaare. Borrego nia majeeteseecuaa pocuaji, pa miaquesocoriquiano quiarijia Pascuara.
8 Então Jesus deu a Pedro e a João a seguinte ordem:
9 Nojoriiri na nequesotaree: —¿Tee quia paniya canaa majeetenurani?
9 Eles perguntaram: — Onde o senhor quer que a gente prepare o jantar?
10 Jesuuri nojori riucuaree: —Niaa jaara Jerusalén tiacajinia tiuquishii, niaari tamonu pueyano riuriatanutaniya mohuaca taquitiaano patacojinia. Niocua na nuhuaji rupaamia na tiajiniara.
10 Jesus respondeu:
11 Cuno tiajinia na tiuquishacari, niocua cuno tia camaru sequesee: “Canaa niishitiojona naa quia sequeya: ‘¿Teete sohuacani, cua pueyata cua miaquejara quiarijia Pascua niucuani?’”
11 e digam ao dono dela: “O Mestre mandou perguntar a você onde fica a sala em que ele e os seus discípulos vão comer o jantar da Páscoa.”
12 Nojuajaari nia niquitiniutianiya puereetuuca sohuaca, nataco na tiajinia, tariucua jeenucuasano. Niocua cuniqui miishii puetunujuanaa pa miaquesocoriquiano.
12 Então ele mostrará a vocês uma grande sala mobiliada, no andar de cima. Preparem ali o jantar.
13 Jesu pueyari quiaaree. Nojoriiri puetunujuanaa riuriataquiaari taa Jesu sequequiaari nojoricuajani. Nojoriiri tii miishii puetunujuanaa, Pascua niucua nojori miaquesocoriquiano.
13 Os dois discípulos foram até a cidade e encontraram tudo como Jesus tinha dito. Então prepararam o jantar da Páscoa.
14 Jaara tari quiquiaari Pascuara miaquesacari niucua, Jesuuri na saquiriojosano pueyata cajitiushii miaquejajinia.
14 Quando chegou a hora, Jesus sentou-se à mesa com os apóstolos
15 Jesuuri nojori sequeree: —Janiyari jiyanohua niaata miaquenu paniriquiaa nio Pascua niucuani, pueya moyaquishacarijia janiya.
15 e lhes disse:
16 Seetanujuanaa nia sequeyanijia, majaari socua cua miaquenu quiniutianiya Pascuara, janiya jaara tiuquiriohuajaatijia puetunu Pueyaso muerasuranotajanaa. Jiyacari cutara, paari jatiqui miaquenutaniyani, Jiyaniijiajanaa cua quishacari.
16 Pois eu digo a vocês que nunca comerei este jantar até que eu coma o verdadeiro jantar que haverá no
17 Na nuhuaji, Jesuuri ratujua pataree. Pueyaso sequereeri: —Paacarasho nio mashacara. Na pueya sequereeri: —Jajaa, nio nia masetare. Nia rature puetunu niajaniyajanaa.
17 Então Jesus pegou o cálice de vinho, deu graças a Deus e disse:
18 Seetanujuanaa nia sequeyanijia, majaari socua cua ratunu quiniutianiya uva caacajiniji, janiya jaara tiuquiriohuajaatijia, Jiyaniijiajanaa cua quiniuria puetunu Pueyaso muerasurajanaa.
18 Pois eu afirmo a vocês que nunca mais beberei deste vinho até que chegue o Reino de Deus.
19 Na nuhuaji, Jesuuri pan ririi. Pueyaso secojoree nocuaraari. Na neecasereeri. Na pueya na niquitiojoreeri. Nojori sequereeri: —Nioori cua cuaqueya niaacuara mosocoriquiano. Niocua naa miiriquia pueyaracaanutej, nia niishiriojonura janiya.
19 Depois pegou o pão e deu graças a Deus. Em seguida partiu o pão e o deu aos apóstolos, dizendo:
20 Nojori miaquenu nuhuaji, Jesuuri ratujua patareejuhuaj. Naa sequereeri: —Cua nanacaari niaacuara shoonutaniya nia jiyanooshaanura seetanujuanaa. Majaari socua seya nanaca panishaanu quiniutianiya. Quiarijiani, saaja cua nanaca shoonuucua, Pueyasoori pueya jiyanooniutianiya.
20 Depois do jantar, do mesmo modo deu a eles o cálice de vinho, dizendo:
21 ’Cua tojitiare. Quiarijiani, cante cua tacartanutaniya pueya na motenura janiyani, nojuajaari cuata miaqueya.
21 Mas vejam: o traidor está aqui sentado comigo à mesa!
22 Janiyari naa miishaanutaniyani taa janiyajiniji juhuacarijia pohuatasaaquiaaricuajani tariucuacaanu Pueyaso Rupaajinia. Saniniuujia, cua tacartanaari jiyanohua taraatia quiniutianiya naa na miiniuucua janiya.
22 Pois o
23 Jesu pueyari jiyacari juhuacatecara nequesoreetooree tama nojorijiaaja: —¿Canteeri na tacartanutaniyani?
23 Então os apóstolos começaram a perguntar uns aos outros quem seria o traidor.
24 Jesu pueyari tama juayonuutariquiaajaacujua, teyano nojorijinijiniote jiyaniijiajanaani.
24 Os apóstolos tiveram uma forte discussão sobre qual deles deveria ser considerado o mais importante.
25 Jesuuri nojori sequeree saaja: —Mijiria, jiya jiyaniijianucuaari jiyanohua jiyaramiquiniu niishijia nojori jiitiasano pueya, juhua nojori poonitijiosano pueya. Nojoriiri tama nojorijinijijiaaja sequeja: “Canaari maninia miiquiaa canaa pueyani”.
25 Então Jesus disse:
26 Niajaniya saniniuujia, majaari naa nia quiniu juhua nojorijia. Cante socua tojishano pueyano quiya niajaniyajinijinioni, nojuaja cuaara tama na cuaqueyajaaja jiyateyaquiiria na cumaaca paaretaja pueyacua. Cuaara quiiria jacaria pocuaja. Naajuhuaj, cante jiyaniijiajanaa quiya niajaniyajinijinioni, nojuaja cuaara jiyateera tama na cuaqueyajaaja juhua nia serura.
26 Mas entre vocês não pode ser assim. Pelo contrário, o mais importante deve ser como o menos importante; e o que manda deve ser como o que é mandado.
27 ¿Taa nia sequeyani? ¿Cante jiyaniijiajanaani? ¿Miaqueyano pueyanotee? ¿Na mianuutena soj? ¡Miaqueyano pueyanocuaja! Naajaa, janiyari juhua nia seru quiquiaa niaarani, maninia cua miiniuria niajaniya. Naajuhuaj, naa maninia miijiaca nia quiriquia.
27 Quem é o mais importante? É o que está sentado à mesa para comer ou é o que está servindo? Claro que é o que está sentado à mesa. Mas entre vocês eu sou como aquele que serve.
28 ’Niaacuajaari pueyaracaanu cua cojiriquiaa janiya jaara saniniujiushaariquiaani.
28 — Vocês têm estado sempre comigo nos meus sofrimentos.
29 Naaratej, janiyari nia jiyatenutaniya jiyaniijianucua nia quiniuriani, taa cua Que jiyatequiaari janiyacuaani, Jiyaniijia cua quiniuria.
29 Por isso, assim como o meu Pai me deu o direito de governar, eu também dou o mesmo direito a vocês.
30 Naacuajitij, niaari cua miaquejajinia cajitiuniutianiya cuata nia miaquejonura, cuata nia raruujunurajuhuaj, Jiyaniijiajanaa cua quishacari. Niaari mariyata jiyaniijianucua quiniutianiya, supuetana Israel doce niquiohuacuajinio supueno pueyapue nequesoreenaa nia quiniuria.
30 Vocês vão comer e beber à minha mesa no meu
31 Jiyaniijia Jesuuri Pedro sequequiaari: —Simónnaa, cua tojiri. Satanásri niaacuara sequerucuaa Pueyaso, jiyanohua na saniniujiuniuria niajaniya. Naacuajitij, niaari jiyanohua saniniujiushaanutaniya, naatej, taa trigo quejooshiya jiyocuacaanucuaani, paratu panura na cocua.
31 Jesus continuou:
32 Janiyari saniniuujia Pueyaso secojoree quiocuara cutarani Simónnaa, cucua tiuuniu quia tarinitiaaquiniuucuaji. Naacuajitij, quiaa jaara quioojia tacatorohua cucua, quiocua quiarta pueya cumaquiriohuajuhuaj, nojori tiuuniuria seetanujuanaa pueyaracaanu cucua.
32 Mas eu tenho orado por você, Simão, para que não lhe falte fé. E, quando você voltar para mim, anime os seus irmãos.
33 Simónri Jesu sequeree: —¡Cua Jiyaniijianaa, quiaa jaara nujuatejojuajinia nujuatesaare, janiya cuaara nujuatesaaria quiatajuhuaj! ¡Quiaa jaara mosaare, naajaa, janiya cuaara cojiritiasaaria quiajaniyajuhuaj!
33 Então Pedro disse a Jesus: — Estou pronto para ser preso e morrer com o senhor!
34 Jesuuri na sequeree: —Pedronaa, seetanujuanaa quia sequeyanijia, caacaraja niunijiyaquishacarijia quiarijia, quiaari tari naa cucuaji seetanu caminiujiuniutianiya pueya niquiara: “¡Maja cua niishiniu Jesu!”
34 Então Jesus afirmou:
35 Jesuuri na pueya nequesotaree: —Janiya jaara nia jiyaramiquiquiaari Pueyaso rupaa nia pohuatanura caashoqueejuni, cumaneeca quiquiooju, sapatuujunio, ¿niaateeri nia panishano casaa niquitioyaquishaaquiaari? Nojoriiri Jesu riucuaree: —Maja. Canaacuajaari puetunu canaa panishanojuanaa niquitiojosaaquiaarini.
35 Depois Jesus perguntou aos discípulos: — Não faltou nada! — responderam eles.
36 Jesuuri nojori sequeree: —Quiarijia saniniuujia, cante caashoqueracani, cuaara na pataara. Cante cumaneeca quiquioracani, cuaara na pataarajuhuaj. Cante nijiniaquetucuaja mueruu jiitiaaquiyani, cuno cuaara niquitioora na shiniquiaacuaji toque, nijiniaquetucuaja mueruu na masenura na toque samitia.
36 Então Jesus disse:
37 Seetanujuanaa nia sequeyanijia, tariucuacaanu Pueyaso Rupaajinia janiyajiniji naajiotasanoori tohuateenutaniya. Janiyajiniji naajiotasanoori naa sequeyatej: “Nojuajaari jiyanishaaree sesa miijia, sesa miijiacata na teetesacari”. Puetunu janiyajiniji naajiotasanojuanaari tari tohuateya taa na naajiotasaaquiaaricuajani.
37 Pois as
38 Nojoriiri Jesu sequeree: —Jiyaniijianaa, niya quiya caapiqui nijiniaquetucuaja mueruu. Nojori riucuareeri: —Tariucuaja.
38 Aí os seus discípulos disseram: — Senhor, aqui estão duas espadas.
39 Na nuhuaji, Jesuuri tohuataquiaari tiajiniji. Olivo cuhuariquia tuhuananujiniara quiaareeri. Nojuajaari cuniqui quianura jiitiquiaari. Na saquiriojosano pueyari na nuhuajiyaree.
39 Jesus saiu e foi, como de costume, ao monte das Oliveiras; e os seus discípulos foram com ele.
40 Na tiuquishacari tii, Jesuuri nojori sequeree: —Pueyaso nia secojore, niaa mariqui sesa miiriiri niaa jaara saniniujiushaare.
40 Quando chegou ao lugar escolhido, Jesus disse:
41 Na nuhuaji, Jesuuri tamajaaja quiaaree socua nojori tacoji, juhua saajia tishaqui, pueyano jasacari. Tii mojoquetasee Pueyaso secojonuraari.
41 Então se afastou a uma distância de mais ou menos trinta metros. Ajoelhou-se e começou a orar,
42 Naa secojoreeri: —¡Cua Quenaa, maja cua miiniu paniniu naquiya! Naajaa, janiya cuaara miyaquishaaria taa cua paniyani. Janiya cuaara miishaaria cutara taa quia paniyacuajani.
42 dizendo:
43 Jiyacaritij, Pueyaso seruuri jiyocuacaanuji nocua nimiaa na cumaquiniuria.
43 [Então um anjo do céu apareceu e o animava.
44 Jesuuri jiyanohua naquiya miiriquiaa. Noojiaari quera jiaqueriquiaa na tacaaniutia. ¡Jiyanohua, jiyanohua secojoriquiaa Pueyasoori! Cunora, na paneyacaari puereetujuaaca juhua nanaca quiriquiaa, na caatesacari jiyocua.
44 Cheio de uma grande aflição, Jesus orava com mais força ainda. O seu suor era como gotas de sangue caindo no chão.]
45 Na secojonu nuhuaji, Jesuuri sanerohua. Na pueyacua tacateyarohuari. Nojori niquishuhua maquetiuyano saajaari, puera nojori taraajenuucua.
45 Depois de orar, ele se levantou, voltou para o lugar onde os discípulos estavam e os encontrou dormindo, pois a tristeza deles era muito grande.
46 Jesuuri nojori sequeree: —¿Casaara nia maquetiuyani? Nia saneecuature. Pueyaso nia secojore na cojuanura niajaniya, maja sesa nia miiniuria niaa jaara saniniujiushaare.
46 E disse:
47 Jesu pocuasacarijia na pueyata, queraatia pueyari jiyacari nocua tiuquishii. Judasri cuno pojori puetariquiaa. Nojuajaari Jesu doce saquiriojosano pueyajinijinio quiquiaari. Judasri Jesuucua nimiaajanaa. Na saruhuataseeri na nujuunuta.
47 Jesus ainda estava falando, quando chegou uma multidão. Judas, um dos doze discípulos, que era quem guiava aquela gente, chegou perto de Jesus para beijá-lo.
48 Jesuuri na sequeree: —Judasnaa, ¿quiaate tama cua tacartaajaaja, quia nujuunuta sapojonu janiya?
48 Mas Jesus disse:
49 Jesu pueya niquishacari casaa cuno pueya miiniu paniriquiaani, nojoriiri Jesu nequesotaree: —Jiyaniijianaa, ¿canaate nojori miaqueyani?
49 Quando os discípulos que estavam com Jesus viram o que ia acontecer, disseram: — Senhor, devemos atacar essa gente com as nossas espadas?
50 Tamonu nojorijinijinioori pueyacuara secojonaa jiyaniijia seru pirii na mueruuta. Saaja na miaquetajara numoco jaatereeri.
50 Um deles feriu com a espada o empregado do Grande Sacerdote , cortando a sua orelha direita.
51 Jesuuri na sequeree: —¡Tariucuaja! Maja naa miiniu. Jesuuri numoco ririi. Na ruporohuari.
51 Mas Jesus ordenou: Aí tocou na orelha do homem e o curou.
52 Judasta quiriquiaari pueyacuara secojonaa jiyaniijianucua, Pueyaso Secojojua tia cojuanaa jiyaniijianucuajuhuaj, Judiocuaca camarucuanio. Nojoriiri Jesuucua nijioquiaari na quianura. Jesuuri cuno pojori sequeree: —¿Casaara cucua nia nijioree nijiniaquetucuaja mueruutani, macacatanio nia quianura janiyani? ¿Janiyateeri nohuasejojuani, naa nia nijionura cucuatej?
52 Em seguida disse aos chefes dos sacerdotes, aos oficiais da guarda do Templo e aos líderes judeus que tinham vindo para prendê-lo:
53 Pueyaracaanu cua quishacari niaata Pueyaso Secojojua tiajinia, majaari nia quianu quijia janiya. Naajaa, quiarijia cutaraari niajaniyara, nia panishano nia miiniuria janiya. Quiarijiani, Sesaacaari cumaacaraca na panishano na miiniuria.
53 Eu estava com vocês todos os dias no pátio do Templo, e vocês não tentaram me prender. Mas esta é a hora de vocês e também a hora do poder da escuridão.
54 Jiyacaritij, nojoriiri Jesu quiaree. Na jaatucutiuyareeri pueyacuara secojonaa jiyaniijia tiajiniara. Pedroori tucuacaanuji na nuhuajiriquiaa.
54 Eles prenderam Jesus e o levaram até a casa do Grande Sacerdote . E Pedro os seguia de longe.
55 Jiyacaritij, pueyari jiyaniijia tia carijiniacuma mani noshitirii. Na shocua cajitiuriohuari. Pedroori nojori tajinia cajishiijiuhuaj.
55 Quando acenderam uma fogueira no meio do pátio, Pedro foi e sentou-se com os que estavam em volta do fogo.
56 Cuno jiyaniijia serujinijinioni, niyacoori Pedro niquirii mani jitiuyano. Nojuajaari Pedro shootiariquiaa. Na nuhuaji, niyacoori Pedro shishirii. Sequereeri: —Noo pueyanoori cuno quiasano pueyanota quijiajuhuaj.
56 Uma das empregadas o viu sentado ali perto da fogueira, olhou bem para ele e disse: — Este homem também estava com Jesus!
57 Pedroori seetaree. Naa sequereeri: —Niyacoonaa, ¡majaari quenaaja cua niishishano cuno pueyano!
57 Mas Pedro negou, dizendo: — Mulher, eu nem conheço esse homem!
58 Na nuhuaji, tamonu pueyanoori Pedro niquiriijiuhuaj. Nojuajaari cuno jiyaniijia seru quiriquiaajuhuaj. Pedro sequereeri: —¡Quiaaqui cuno pojorijinijinio pueyanojuhuaj! Pedroori saa sequereejaa: —¡Maja, pueyanonaa! ¡Janiya maja nojorijinijinioni!
58 Pouco tempo depois, um homem o viu ali e disse: — Você também é um deles! Mas Pedro respondeu: — Homem, eu não sou um deles.
59 Pasaja na tarishiniu nuhuaji, tamonu pueyanoori sequenu pacuterohua: —Nio pueyanocuajaari cuno pueyanota quijia. Nojuajaari Galilea jiyajinijiniojuhuaj.
59 Mais ou menos uma hora depois, outro insistiu: — Você estava mesmo com ele porque também é galileu.
60 Pedroori saa sequereejaa: —¡Pueyanonaa, maja cua niishiniu quenaaja casaa quia sequeyani! Pedro pocuasacarijia, jiyacaritij, caacarajaari niunijioree.
60 Mas Pedro respondeu: — Homem, eu não sei do que é que você está falando! Naquele instante, enquanto ele falava, o galo cantou.
61 Jiyaniijia Jesuuri tacatequee. Na nijiniara niquirii Pedroori. Pedroori jiyacari Jiyaniijia sequesano nojuaja niishiquii, naa na sequesanotej: “Quiaari tari seetanu caminiujiuniutianiya janiyajiniji pueya niquiara, caacaraja niunijiyaquishacarijia”.
61 Então o Senhor virou-se e olhou firme para Pedro, e ele lembrou das palavras que o Senhor lhe tinha dito: “Hoje, antes que o galo cante, você dirá três vezes que não me conhece.”
62 Pedroori cuniquiji tohuataquee. Jiyanohua nujuquereeri na taraajenuta, sacuaraatia na seetanuucua.
62 Então Pedro saiu dali e chorou amargamente.
63 Jesu cojuanaa pueyari Jesu macaatiriquiaa. Nojoriiri na piquitiuriquiaa.
63 Os homens que estavam guardando Jesus zombavam dele e batiam nele.
64 Nojoriiri Jesu namijia morotuquiaari coteenu. Na jiquioco piquitiuriohuari. Na nuhuaji, na sequetureeri: —¡Quia niishiritioj! ¿Cante quia piriini?
64 Taparam os olhos dele e perguntavam: — Quem foi que bateu em você? Adivinhe!
65 Nojoriiri socua queraatia sesa casaa sequeturiquiaa na macaatiniuria Jesu.
65 E diziam muitas outras coisas para insultá-lo.
66 Jaara juhuaquequiaari, Judiocuaca camarucuaari rerejoree pueyacuara secojonaa jiyaniijianucuata, mariyata Moisés Rootasanojiniji niishitiojonaatajuhuaj. Nojoriiri Jesu jiyataquiaari Judiocuaca jiyaniijianucua rerejosaquiria. Nojoriiri na nujuatesee jiyaniijianucua tacoji, nojori nequesoreenura tii nojuaja. Nojoriiri naa Jesu nequesoreeree:
66 Quando amanheceu, alguns líderes dos judeus, alguns chefes dos sacerdotes e alguns mestres da Lei se reuniram. Depois mandaram levar Jesus diante do Conselho Superior .
67 —Canaa quia sequere, ¿quiaate Cristo, Pueyaso Jiyarosano? Jesuuri nojori riucuaree: —Janiya jaara nia sequereni: “Taaquiriirinij”, niaari saaja cua sequenutaniya: “Quiaa sapojiya”.
67 Então lhe disseram: — Diga para nós se você é o Ele respondeu:
68 Saniniuujia, janiya jaara nia nequesoreere Pueyaso Jiyarosanojinijini, majaari nia riucuanu quiniutianiya janiya.
68 E, se eu fizer uma pergunta, vocês não vão responder.
69 Naajaa, quiarijiani, janiyari puetunu cumaacaraca Quijiajanaa miaquetajara cajiniutianiya jiyocuacaanuni.
69 Mas de agora em diante o
70 Naa Jesu sequesacaritij, puetunu nojorijianaari na sequeree: —¿Quiaateeri tama sequeyajaaja quiaari Pueyaso Niyanu? Jesuuri nojori riucuaree: —Taaquiriirinij. Naacuaaquiniatejaj, taa nia sequeyacuajani.
70 Aí todos perguntaram: — Então você é o Filho de Deus? Jesus respondeu:
71 Nojoriiri tama sequetooreejaaja: —¿Paatucua casaara socua tamonu pueyano pajere nocuara tonujuriquianoni? Paacuajaari tari tama pa numaatajaaja sesa na sequesano tojitiareeni.
71 E eles disseram: — Não precisamos mais de testemunhas. Nós mesmos ouvimos o que ele disse.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 22, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.