João 8

Arabela NT (ARL_WBT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Jesuuri saniniuujia Olivo cuhuariquiajinia quiaaree.
1 [Depois todos foram para casa, mas Jesus foi para o monte das Oliveiras.
2 Jesuuri tariquiicuaji tiuquiriohua Pueyaso Secojojua tiajinia. Canaari nata quiriquiaajuhuaj. Pueyari nocua rerejoquiaari. Nojuajaari cajirii pueya na niishitiojonura juucua.
2 De madrugada ele voltou ao pátio do Templo, e o povo se reuniu em volta dele. Jesus estava sentado, ensinando a todos.
3 Moisés Rootasanojiniji niishitiojonaa, mariyata Fariseocuacanio, cuno pojoriiri jiyacari maaji jaatucumaa Jesuucua. Cuno maajiiri riuriatasaaquiaari numuetucushiyano. Nojoriiri cuno maaji nujuateree pueya tacoji.
3 Aí alguns mestres da Lei e fariseus levaram a Jesus uma mulher que tinha sido apanhada em adultério e a obrigaram a ficar de pé no meio de todos.
4 Jiyacari Jesu sequetureeri: —Niishitiojonanaa, nio maajiiri quiasaaree numuetucushiyano.
4 Eles disseram: — Mestre, esta mulher foi apanhada no ato de adultério.
5 Moisés Rootasanojiniji paari niishiyani, jiyano maaji cuaara mosaaria saitia jacusano. ¿Quiajaniyarijiataj, taa quia sequeyanijia?
5 De acordo com a Lei que Moisés nos deu, as mulheres adúlteras devem ser mortas a pedradas. Mas o senhor, o que é que diz sobre isso?
6 Judiocuaca camarucuaari naa Jesu nequesotaree najuhuanaj, nojori tojiniuria casaa na sequenutaniyani. Jesu jaara nojori sequere maja nojori miiniuria Moisés Rootasano, nojori maara nocuara saquiriojotare nojori jiyaniijianucua. Jesu cutaraari maja quenaaja nojori na riucuanu quirii. Nojuajaari saaja jojoree, jiyajinia na naajionura na juaashiquiata.
6 Eles fizeram essa pergunta para conseguir uma prova contra Jesus, pois queriam acusá-lo. Mas ele se abaixou e começou a escrever no chão com o dedo.
7 Pueyaracaanu nojori nequesoreesacari nojuaja, Jesuuri socua sanerohua. Nojori sequereeri: —Teyano niajaniyajinijiniote sesa miyashijiani, nojuaja cuaara na coteetaara janu.
7 Como eles continuaram a fazer a mesma pergunta, Jesus endireitou o corpo e disse a eles:
8 Jesuuri jojorohuacuhua socua na naajionura jiyacua.
8 Depois abaixou-se outra vez e continuou a escrever no chão.
9 Cuno pojori tojishacari naa Jesu sequesanotej, puetunujuanaari sanaa quiojorohua. Juhuacatecara quiojonu coteequiaariiri socua saaquiapue, na nuhuaji, socua naatujoori nojorijiniji. Nojoriiri naa quiojoquiaariuhua puetunujuanaa. Saaja Jesuuri jateequee cuno maajitia.
9 Quando ouviram isso, todos foram embora, um por um, começando pelos mais velhos. Ficaram só Jesus e a mulher, e ela continuou ali, de pé.
10 Jiyacaritij, Jesuuri sanerohua. Maaji sequereeri: —¿Teete quiocuara saquiriojotanaani? ¿Majate quenaaja tamonu cureenu quirii na jacunura quiajaniya saitia?
10 Então Jesus endireitou o corpo e disse:
11 Maajiiri Jesu riucuaree: —Shaaqui puetunujuanaa, Jiyaniijianaa. Jesuuri maaji sequeree: —Janiyari quia jiyanoya cutarani. Juhuajaniya quia quiaarohua. Majaari sesa quia miiniu socua.
11 — Ninguém, senhor! — respondeu ela. Jesus disse:
12 Nojori nuhuaji, Jesuuri pueya niishitiojonu coteerohua. Nojori sequereeri: —Janiyari pueya jiuujia cuhuatanani. Cante cucua tiuuriini, majaari tari ninishiqui quijia na quiniu quiniutianiya. Pueyaracaanu cuhuashiqui quijia quiniutianiya cutaraari.
12 De novo Jesus começou a falar com eles e disse:
13 Tii quiniaa Fariseocuacaari naa Jesu juaarii: —¡Quiaacuajaari tama quia cuaqueyajiniji pohuataa! ¡Puetunu quia pohuatasanojuanaari maja tojishano!
13 Os fariseus disseram a Jesus: — Agora você está falando a favor de você mesmo. Por isso o que você diz não tem valor.
14 Jesuuri nojori riucuaree: —Tama cua cuaqueyajinijijiaaja cua pohuatasacari, cunoori maja najuhuana pohuatasano. Cua pohuatasanoori seetanujuanaa cutara. Janiyacuajaari niishiyani teje cua niquiaarini, tee cua quianutaniuhuani. Niaari saniniuujia niishiyaquiyacujua teje cua niquiaarini, tee cua quianutaniuhuani.
14 Jesus respondeu:
15 Niaari pueyacuara saquiriojotaquiaa saaja nia niquishanojiniji, nia tojishanojinijijiuhuaj. Janiya cutaraari maja cua saquiriojotanu pueyacuara.
15 Vocês julgam de modo puramente humano; mas eu não julgo ninguém.
16 Janiya jaara juaari sesa miijia cutarani, cua sequesano cutaraari seetanujuanaa, niquiriyatujua cua quiyaquishacari. Cua Jiyarona cua Quecuajaari cua cojiquiaa cuata na juaaniuria sesa miijiaca.
16 E, se eu julgar, o meu julgamento é verdadeiro porque não julgo sozinho, pois o Pai, que me enviou, está comigo.
17 Niaacuajaari Moisés Rootasanojiniji niishitiojoquiaa: “Caapiqui pueyano pohuatasano jaara juhua tarajanu pohuatasano quirijiuhuaj, cuno cutaraari seetanujuanaa”.
17 Na
18 Naajuhuaj, canaari caapiquini. Tama cua cuaqueyajaaja cua pohuatasacari, cunoori seetanujuanaa, cua Jiyarona cojishacari janiya. Nojuajaari cua Que.
18 Eu dou testemunho a respeito de mim mesmo, e o Pai, que me enviou, também dá testemunho a meu respeito.
19 Fariseocuacaari na nequesotaree: —¿Teeteeri quia queni? Jesuuri nojori riucuaree: —Majaari nia niishiniu janiya, cua Quejuhuaj. Niaa jaara cua niishiriquia, niaa maara cua Que niishirijiuhuaj.
19 — Onde está o seu pai? — perguntaram. Jesus respondeu:
20 Jesuuri puetunu nio pohuatariquiaajanaa Pueyasora niquitiojosano cumaneeca racataja shuriucuaji, Pueyaso Secojojua tiajinia. Naajaa, majaari pueya quianu quiriiquinioj, juhuanojuaja na monu juuca quiyaquishacarijia.
20 Jesus disse essas coisas quando estava ensinando no pátio do Templo, perto da caixa das ofertas. Ninguém o prendeu porque ainda não tinha chegado a sua hora.
21 Jesuuri cuno Fariseocuaca sequerohuacuhuaj: —Janiyari quianutaniyani. Niaari cua pajenuunutaniya juucua. Niaari cusonuunutaniya sesa miijiacaja, jiyanooshoo nia quishacarijia, cucua nia tiuyaquiniuucua. Naaratej, majaari nia naata quianu quiniutianiya tee cua quianutaniyacuaani.
21 Jesus disse outra vez:
22 Naa Jesu sequesacaritij, cuno narta Judiocuacaari tama sequetooreejaaja: —¿Casaara na sequereecuaraarini: “Maja nia naata quianu quiniutianiya tee cua quianutaniyacuaani”? Tama na cuaqueyajaaja miaquenutaniya jiyoteeri.
22 Os líderes judeus disseram: — Ele diz que nós não podemos ir para onde ele vai! Será que ele vai se matar?
23 Jesuuri nojori sequeree: —Niaari ninishiqui quiquiojinijinio. Janiya cutaraari jiyocuacaanujinijinioni. Niaari saaja mijiria quijiaca. Janiya cutaraari maja niiquijinioni.
23 Jesus continuou:
24 Janiyacuajaari cunora nia sequereeni, niaari jiyanooshoojua cusonuunutaniya nia cuaracashitiniuucua janiyari maja Pueyaso Niyanuni, taa cua sequequiaa niajaniyacuajani. Cunora niaari jiyanooshoo quiniutianiya, pueyaracaanu saniitiosano nia quiniuria.
24 Por isso eu disse que vocês vão morrer sem o perdão dos seus pecados. De fato, morrerão sem o perdão dos seus pecados se não crerem que “
25 Nojoriiri Jesu nequesotaree: —¿Canteeri quiajaniyani? Jesuuri nojori riucuaree: —Janiyari najuhuana niaata pocoojiyani. Majaari nia tojiniu janiya. Janiyacuajaari tari nia sequereeni cante janiyani.
25 — Quem é você? — perguntaram a Jesus. Ele respondeu:
26 Janiyari queraatia jiitiaajaa cua sequesocoriquiano niajaniyani. Niaa jaara nocua tiuyaquiri, niaari pueyaracaanu saniitiosaanutaniya. Puetunu cua sequesanojuanaa niajaniyani, cunoori seetanujuanaa. Cua pohuatasano mijiria, cunoori cua Jiyarona sequesano janiya. Na sequesanoori seetanujuanaa cutara.
26 Existem muitas coisas a respeito de vocês das quais eu preciso falar e as quais eu preciso julgar. Porém quem me enviou é verdadeiro, e eu digo ao mundo somente o que ele me disse.
27 Majaari nojori niishiniu quiriquiaa Jesuuri na Que Pueyasojiniji pohuatariquiaa na sequesacari “cua Jiyarona”.
27 Eles não entenderam que ele estava falando a respeito do Pai.
28 Jesuuri cunora nojori sequeree: —Niaa jaara cua teetere, niaari shusha jiyacari niishiniutianiya, janiyari Pueyaso Niyanuni. Niaari niishiniutianiyajuhuaj, majaari tama cua niishiriojosanojuaaja cua miiniu quijia. Janiyari saaja cua Que niishitiojosano pohuatajani.
28 Por isso Jesus disse:
29 Cua Jiyaronacuajaari cuata quiya. Majaari cua Que cartenu janiya, pueyaracaanu cua miiniuucua na panishano.
29 Quem me enviou está comigo e não me deixou sozinho, pois faço sempre o que lhe agrada.
30 Naa Jesu pohuatasacari pueya niquiaratej, queraatia pueyari jiyacari nocua tiuurii.
30 Quando Jesus disse isso, muitos creram nele.
31 Jesuuri shusha nocua tiuuniaa narta Judiocuaca sequeree: —Niaa jaara seetanujuanaa cua pohuatasano tojijiaca quiri pueyaracaanu, niaari cua pueya quiniutianiya.
31 Então Jesus disse para os que creram nele:
32 Niaa jaara naa miiritij, niaari seetanu rupaajanaa niishijiaca quiniutianiya. Naacuajitij, niaari seetanujuanaa juhua cartesano pueya quiniutianiya, juhuajaniya quijiaca nia quiniuria.
32 e conhecerão a verdade, e a verdade os libertará.
33 Narta Judiocuacaari Jesu riucuaree: —Canaacuajaruhua supuetana Abraham jiuhuacuajinio supueno pueyani. Majaari quenaaja canaa quiniu quijia tamasaca poonijiotesano pueya. ¿Casaara naa quia sequeya canaarini, canaa quiniuria cartesano pueyani?
33 Eles responderam: — Nós somos descendentes de Abraão e nunca fomos escravos de ninguém. Como é que você diz que ficaremos livres?
34 Jesuuri nojori sequeree: —Seetanujuanaa nia sequeyanijia, cante sesa miijiacani, nojoriiri juhua poonijiotesano pueya quiya. Majaari na naata maninia miijia na quiniu.
34 Jesus disse a eles:
35 Poonijiotesano pueyanoori maja seetanujuanaa na quiniu juhua na camarnu niyanu. Maja na naata sequenu: “Janiya pueyaracaanu quiniutianiya cua camarnutani”. Na camarnu jaara na paniyaquiri, na naata na jatanu na panishacari. Camarnu niyanu cutara, na queeri maja na jatanu quijia, neyanu na quiniuucua.
35 O escravo não fica sempre com a família, mas o filho sempre faz parte da família.
36 Naajuhuaj, janiya jaara nia jaariuutiare nia poonijiotenajinijini, niaari seetanujuanaa cartesano pueya quiniutianiya, Pueyaso muerasura nia quiniuria cutara.
36 Se o Filho os libertar, vocês serão, de fato, livres.
37 Janiyacuajaari niishiyani, niaari seetanujuanaa pa supuetana Abraham jiuhuacuajinio supueno pueya. Naajaa, niaari cua tojiniu paniyaquiya. Niaari cunora cua monu paniya.
37 Eu sei que vocês são descendentes de Abraão; porém estão tentando me matar porque não aceitam os meus ensinamentos.
38 Janiyari nia pohuatariquiaa cua Quejiniji cua niquishanoni. Niaari saniniuujia nia que sequesano miiquiaacujua.
38 Eu falo das coisas que o meu Pai me mostrou, mas vocês fazem o que aprenderam com o pai de vocês.
39 Nojoriiri Jesu sequeree: —¡Abrahamcuajaari canaa shipininio! Jesuuri nojori riucuaree saaja: —Abraham jaara seetanujuanaa nia shipininio quiri, niaa mariqui maninia miijiaca quiricuara, taa Abraham quiquiaaricuaani.
39 — O nosso pai é Abraão! — responderam eles. Então Jesus disse:
40 Saniniuujia, niaari cua monu paniya saaja cua pohuatanuucua seetanu rupaajanaa, cua tojishano Pueyasojiniji. Abrahamri maja naa na miiniu quijia cutara.
40 Mas eu lhes tenho dito a verdade que ouvi de Deus, e assim mesmo vocês estão tentando me matar. Abraão nunca fez uma coisa assim!
41 Niaari saaja sesa miijiaca taa nia que miiquiaacuaani. Nojoriiri Jesu juaarii: —¿Casaa quia sequeyani? ¡Canaari maja saa maaji rasanojuani! ¡Pueyasocuajaari canaa Que, maja tamonu!
41 Vocês estão fazendo o que o pai de vocês fez. Eles responderam: — Nós não somos filhos ilegítimos; nós temos um Pai, que é Deus!
42 Jesuuri nojori sequeree: —Pueyaso jaara nia Que quiri seetanujuanaa, niaa mariqui cua paniricuara, Pueyasojiniji ninio cua quishacari. Majaari tamajaaja cua niniu quiquiaari. Cua Que Pueyasocuajaari cua jiyaroquiaari.
42 Jesus disse a eles:
43 Cua rupaa nia tojiniu paniyaquishacari, niaari cunora cua pohuatasano niishiyaquiya.
43 Por que é que vocês não entendem o que eu digo? É porque não querem ouvir a minha mensagem.
44 Seetanujuanaa, nia quecuajaari Sesaaca, samaruhua jiyaniijia. Niaari cunora miiniu paniquiaa na panishano. Nojuaja jaara shushajanaa coteequiaari sesa miiniuria, nojuajaari naajuhuanajaj, mona. Nojuajaari maja na niishiniu sequenu seetanujuanaa. Pueyaracaanu sapojojuaari. Na sapojosacari, naa miyari sapojojua na quiniuucua. Sapojonu niishiniuni, cunoori nojuajiniji supuequiaari. Niaari cuno nia que tojijiaca. Nocuaji niaari naa sapojonuujuacajuhuaj.
44 Vocês são filhos do Diabo e querem fazer o que o pai de vocês quer. Desde a criação do mundo ele foi assassino e nunca esteve do lado da verdade porque nele não existe verdade. Quando o Diabo mente, está apenas fazendo o que é o seu costume, pois é mentiroso e é o pai de todas as mentiras.
45 Saniniuujia, cua pohuatasacari seetanu rupaajanaa niajaniya, majaari cucua nia tiuuniu quiquiaa.
45 Mas, porque eu digo a verdade, vocês não creem em mim.
46 ¿Casaa cua miiquianu sesani? Cante na niishiyani cuaara sequeera. Saniniuujia, janiya jaara sesa miyashijia quirini, ¿casaara cucua nia tiuyaquiyacuaraarini, seetanu rupaajanaa cua pohuatasacari niajaniyani?
46 Qual de vocês pode provar que eu tenho algum pecado? Se digo a verdade, por que não creem em mim?
47 Cante Pueyaso pueyani, nojoriiri Pueyaso rupaa tojiquiaa cutara. Niajaniya saniniuujia, niaari na rupaa tojiyaquiya, na muerasu nia quiyaquishacari.
47 A pessoa que é de Deus escuta as palavras de Deus. Vocês não escutam as palavras de Deus porque vocês não são dele.
48 Narta Judiocuacaari naa Jesu juaarii: —¡Canaacuajaquiiri maninia sequeriquiaa quiajaniyajinijini, quiaari Samaria jiyajinijinio tahue, samaruraca pueyanotuhuaj!
48 Eles disseram a Jesus: — Por acaso não temos razão quando dizemos que você é
49 Jesuuri nojori riucuaree: —Majaari janiya samaruracani. Janiya cutaraari saaja cua Que tojiquiaani. Niaari saniniuujia cua rerequetequiaacujua.
49 Jesus respondeu:
50 Naajaa, majaari cua tacaaniu naa nia sesacasacari janiya. Tamonu cutaraari quiya, nojuajaari paniya pueya tojiniuria janiya. Nojuajaari cua rerequetejaca saniitioriquiano.
50 Não procuro conseguir elogios para mim mesmo; mas existe alguém que procura consegui-los para mim, e ele é o Juiz.
51 Seetanujuanaa nia sequeyanijia, cante cua rupaa tojijiani, nojoriiri maja na shaajenu quiniutianiya.
51 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem obedecer aos meus ensinamentos não morrerá nunca.
52 Narta Judiocuacaari na sequeree: —¡Quiarijia cutara canaari niishiyani quiaari seetanujuanaa samaruraca! Canaa supuetana Abrahamri cusoquiaari, mariyata puetunu Pueyaso sequenu panishano caminiujiuniaajanaanio. Quiaari saniniuujia quiarijia sequeyacujua: “Cante cua rupaa tojijiani, majaari na shaajenu quiniutianiya”.
52 Então eles disseram: — Agora temos a certeza de que você está dominado por um demônio! Abraão e todos os
53 ¿Quiaateeri jiyaniya quiaa socua cutara pueyano canaa supuetana Abrahamjiniji? ¡Maja! Nojuajaari shaajequiaari. Mariyata puetunu Pueyaso sequesano caminiujiuniaa pueyajanaari shaajequiaarijiuhuaj. ¿Canteeri quiajaniyani naa quia sequenuratej?
53 Será que você é mais importante do que Abraão, o nosso pai, que morreu? E os profetas também morreram! Quem você pensa que é?
54 Jesuuri nojori riucuaree: —Janiya jaara tama cua cuaqueyajaaja jiyatenu paniri juhua jiyaniijiarani, cunoori najuhuanaj. Seetanujuanaa, cua Quecuajaari cua jiyatequiaari Jiyaniijiarajanaa. Nojuajaari nia sequesano nia Pueyasota.
54 Ele respondeu:
55 Niaari seetanujuanaa na niishiyashijiaca. Janiya cutaraari cua Que Pueyaso niishiyani. Janiya jaara nia sequereni, maja cua niishiniu nojuaja, janiya maara sapojojua quirini taa nia quiyacuaani. Janiya cutaraari na niishiyani. Janiyari cunora na rupaa tojijiani.
55 Vocês nunca conheceram a Deus, mas eu o conheço. Se eu disser que não o conheço, serei mentiroso como vocês; mas eu o conheço e obedeço ao que ele manda.
56 Nia supuetana Abrahamri timiquiaari na niishishacari janiya mijiria supuenutaniyani. Nojuaja jaara cua niquiquiaari mijiria quiyano tari, jiyanohua timiquiaariiri.
56 Abraão, o pai de vocês, ficou alegre ao ver o tempo da minha vinda. Ele viu esse tempo e ficou feliz.
57 Narta Judiocuacaari Jesu juaarii. Naa na sequetureeri: —¡Jaj! Majaruhua juhuanojuaja cincuenta marijia shocojonu quiajaniya. ¿Taa quia sequeyarini quiaa canaa supuetana Abraham niquiquiaari?
57 — Você não tem nem cinquenta anos e viu Abraão? — perguntaram eles.
58 Jesuuri nojori riucuaree: —Janiya nia sequeya seetanujuanaani, Abraham raaquishacarijia, janiyari tari quijiani.
58 — Eu afirmo a vocês que isto é verdade: antes de Abraão nascer, “ — respondeu Jesus.
59 Naa nojori tojishacari Jesu sequesanotej, narta Judiocuacaari sai pajenuuree Jesu na jacutajara juucua. Jesuuri nojoriicuaji jamaarii saaja. Pueyaso Secojojua tiajiniji tohuatamaari.
59 Então eles pegaram pedras para atirar em Jesus, mas ele se escondeu e saiu do pátio do Templo.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.