João 1
Arabela NT (ARL_WBT) vs NAA
1 Paari Jesucristojiniji niishiyani taamuecateja na Que Pueyasoni. Naaratej, Jesucristoori sesojosaaquiaari “Pueyaso Rupaa”. Nojuajaari tari pueyaracaanu quijia, jiya quiyaquishacarijia. Na Que Pueyasota quijiaari. Pueyaso quijiajaariuhuaj.
1 No princípio era o Verbo, e o Verbo estava com Deus, e o Verbo era Deus.
2 Jiya coteesacari, nojuajaari na Que Pueyasota quiriquiaa.
2 Ele estava no princípio com Deus.
3 Na Queeri na shipinitiquiaari puetunu casaajanaa. Puetunu casaajanaari na shipinishano. Maja tamonu shipininia quiniu socua.
3 Todas as coisas foram feitas por ele, e, sem ele, nada do que foi feito se fez.
4 Nojuajaari quijiajuhuanajaj. Naaratej, nojuajaari na naata pueya jiuujia cuhuatanu, pueyaracaanu rishijia nojori quiniuriajuhuaj.
4 A vida estava nele e a vida era a luz dos homens.
5 Jesucristoori cuhuashiqui quijia. Naaratej, na rupaata poojia cuhuataari. Saniniuujia, Sesaacaari ninishiqui quijia. Naajaa, majaari na naata Pueyaso Rupaa na shocotanu.
5 A luz resplandece nas trevas, e as trevas não prevaleceram contra ela.
6 Pueyasoori quiari naataja tamonu pueyano jiyaroquiaari, Neyanujiniji pohuatariquiano. Na sesa quiquiaari Tiuquinijiona Juan.
6 Houve um homem enviado por Deus, e o nome dele era João.
7 Pueyasoori na jiyaroquiaari pueya na niishitiniuria cante Jesucristoni, pueya tiuuniuria Jesuucua, nojori jiuujia na cuhuatanura.
7 Este veio como testemunha para testificar a respeito da luz, para que todos viessem a crer por meio dele.
8 Juanri maja pueya jiuujia cuhuatana. Nojuajaari Jesucristojiniji pohuataquiaari pueya niishiniuria cante saniya poojia cuhuatana cutarani.
8 Ele não era a luz, mas veio para dar testemunho da luz,
9 “Pueyaso Rupaari” seetanu poojia cuhuatanajanaa. Nojuajaari Jesucristo. Jiyocua niquiaariiri puetunu pueyajanaa niishiniuria cante Pueyasoni.
9 a verdadeira luz, que, vinda ao mundo, ilumina toda a humanidade.
10 “Pueyaso Rupaari” mijiria rucuanejojua quiquiaari. Pueyari tama nojori Shipininiajaaja niishiyaquiquiaari.
10 O Verbo estava no mundo, o mundo foi feito por meio dele, mas o mundo não o conheceu.
11 Tama na saquiriojosano Israel pueyacua niquiaariiri. Nojoriiri na tamacaquiaari saaja.
11 Veio para o que era seu, e os seus não o receberam.
12 Saaja noojiaqueya pueyari nocua tiuuquiaari. “Pueyaso Rupaari” cuno pueya jiyatequiaari Pueyaso muerasura nojori quiniuria.
12 Mas, a todos quantos o receberam, deu-lhes o poder de serem feitos filhos de Deus, a saber, aos que creem no seu nome,
13 Nojoriiri Pueyaso jatanishano, seetanujuanaa na muerasu nojori quiniuria. Pueyaso saquiriojosano pueyajiniji pueyano supuesacari, cunoori maja na naata na jiyatenu Pueyaso pueyano na quiniuria. Pueyari maja na naata muetunu tariucua Pueyaso pueya. Naajuhuaj, pueyanoori maja na naata tama na cuaqueyajaaja jiyatenu Pueyaso pueyano na quiniuria. Pueya cutaraari Pueyaso muerasura jataquiaa Neyanuucua nojori tiuushacari saaja.
13 os quais não nasceram do sangue, nem da vontade da carne, nem da vontade do homem, mas de Deus.
14 “Pueyaso Rupaari” seetanujuanaa pueyanora jataquiaari mijiria na quiniuria. Nojuajaari Jesucristo. Canaata quiquiaariiri. Canaari na cumaacata na miijiosano niquiquiaarini. Jiyanohua maninia quiquiaariiri. Na Que Pueyasoori na cumaquijia jiyanohua maninia na miiniuria, Neyanuniyojua na quishacari. Nojuajaari saaja seetanu rupaajanaa sequeja Pueyasojiniji. Jiyanoojia quijiaari.
14 E o Verbo se fez carne e habitou entre nós, cheio de graça e de verdade, e vimos a sua glória, glória como do unigênito do Pai.
15 Tiuquinijiona Juanri Jesucristojiniji pohuataquiaari pueya niquiara. Jiyanohua na rupaa paaretaquiaariiri pueya tojitianura nojuaja. Naa sequejaari: —Janiyacuajaari nojuajiniji nia pohuatajani, janiya jaara nia sequejani: “Tamonu pueyano cua nuhuaji niniutianiya”. Nojuajaari jiyaniijiajanaa cutara janiyajiniji. Nojuajaari tari quijia cua quiyaquishacarijia. Juanri naa pohuataquiaari Jesucristojiniji.
15 João dá testemunho a respeito dele e exclama: — Este é aquele de quem eu dizia: “Ele vem depois de mim, mas é mais importante do que eu, pois já existia antes de mim.”
16 Jiyaniijiajanaa Jesucristo quiniuucua, puetunu pajaniyajanaari na jiitiasanojiniji masequiaani. Jiyanohua capora na quiniuucua, nojuajaari pueyaracaanu pa cumaquiquiaa.
16 Porque todos nós temos recebido da sua plenitude e graça sobre graça.
17 Pueyasoori supuetana Moisés naajiotequiaari na rootasano pajaniyara. Cunoori maja na cumaquiniu quiquiaari pajaniya. Quiarijia saniniuujia, pa panijia Pueyaso quiniuucua, nojuajaari Neyanujuanaa jiyaroquiaari pocua, pa jiyanooshaanura, naajuhuaj, seetanu rupaajanaa pa niishiniuria nojuajiniji.
17 Porque a lei foi dada por meio de Moisés; a graça e a verdade vieram por meio de Jesus Cristo.
18 Majaari quenaaja tamonu pueyano niquiniu quijia Pueyaso. Neyanu, cante na Que shuriucua quijiacuajani, nojuajaari na Que pa niishitioquiaari.
18 Ninguém jamais viu Deus; o Deus unigênito, que está junto do Pai, é quem o revelou.
19 Jerusalén tiacajinijinio canaa Judiocuaca camarucuaari na pueya jiyaramiquiquiaari Tiuquinijiona Juancua, nojori nequesoreenura Juan cante nojuajani. Nojori jiyaramiquishano pueyari quiquiaari supuetana Leví niquiohuacuajinio supueno pueya. Noojiaqueya cuno pojorijinijinioori quiquiaarijiuhua pueyacuara secojonaa pueya.
19 Este foi o testemunho de João, quando os judeus lhe enviaram de Jerusalém sacerdotes e levitas para perguntar: “Quem é você?”
20 Nojori nequesotasacari Tiuquinijiona Juan, nojuajaari maja quenaaja na seetanu quiquiaari cante nojuajani. Seetanujuanaa naa nojori sequequiaariiri: —Janiyari maja Pueyaso Jiyarosano Cristoni.
20 Ele confessou e não negou; confessou: — Eu não sou o Cristo.
21 Cuno pueyari socua na nequesotarohua: —¿Canteeri quiajaniyani? ¿Quiaa jiyoteeri Pueyaso sequesano caminiujiunia Elías soj? ¿Quiaa jiyoteeri samiitiarohuacuaa? Tiuquinijiona Juanri saaja nojori riucuaree: —Maja. Janiya maja supuetana Elíasni. Cuno pueyari socua na nequesotarohuacuhuaj: —¿Quiaa jiyoteeri Pueyaso sequesano caminiujiunia, nooj tariucuacaanu sequesaaquiaari niriquianotej? Juanri saaja nojori riucuaree: —Maja.
21 Diante disso, lhe perguntaram: — Quem é você, então? Você é Elias? Ele disse: — Não sou. Então perguntaram: — Você é o profeta? Ele respondeu: — Não, não sou.
22 Cuno pueyari socua na sequeree: —Canaa quia pohuatareja, ¿cante quiajaniyani? Canaacua saniniuujia canaa camarucua pohuatasuhuanijia.
22 Disseram-lhe, então: — Diga quem é você, para podermos dar uma resposta àqueles que nos enviaram. O que é que você diz a respeito de si mesmo?
23 Juanri saaja naa nojori riucuaree: —Janiyacuajaari nooni, cariiquia jiyajinia nacajatej, taa supuetana Isaías juhuacarijia naajiotaquiaari janiyajinijicuajani: “¡Jiyaniijiaacuaji nia nuunore maninia! ¡Maja shuutiuniu!”
23 Então ele respondeu: — Eu sou “a voz do que clama no deserto: Endireitem o caminho do Senhor”, como disse o profeta Isaías.
24 Jiyacaritij, Fariseocuaca camarucua jiyaramiquishano pueyari Tiuquinijiona Juan nequesotaree:
24 Ora, os que haviam sido enviados eram do grupo dos fariseus.
25 —Quiaa jaara quiyaquiri Cristo, Elíasjuhuaj, cuno tariucuacaanu sequesaaquiaari niriquiano Pueyaso sequenu panishano caminiujiuniatej, ¿casaara pueya quia tiuquinijiya moojiniacuaraarini?
25 E perguntaram a João: — Então por que você batiza, se não é o Cristo, nem Elias, nem o profeta?
26 Juanri nojori riucuaree: —Janiyari nareja moojinia tiuquinijiya pueyani. Saniniuujia, tamonuuri niya quiya, nia niishiyaquishoojua.
26 João respondeu: — Eu batizo com água, mas no meio de vocês está alguém que vocês não conhecem.
27 Nojuajaari cua nuhuaji niniutianiya. Nojuajaari Jiyaniijiajanaa cutara. Majaari quenaaja cua naata na seru quiniu na sapatu neyocua cua saacatanura nera.
27 Ele vem depois de mim, mas não sou digno de desamarrar as correias das suas sandálias.
28 Naa cuno pojori nequesoreesacari Tiuquinijiona Juantej, cunoori quiriquiaa Betania jiyanishano tiacajinia, Jordán moo taquijiria, tee cuniqui Juan tiuquinijioriquiaa moojinia pueyacuajani.
28 Essas coisas aconteceram em Betânia, do outro lado do Jordão, onde João estava batizando.
29 Tariqui saniniuujia, Tiuquinijiona Juanri Jesu niquirii nocua niyano. Juanri naa sequeree canaa niquiara: —Paari pueyaracaanu mooquiaa borregohuani Pueyaso jiyanooniuria pajaniya. ¡Nia niquiri! ¡Cuno cumaji canujiyani, cunoori Pueyaso Jiyarosano, juhua borrego puetunu pueyacuara mosocoriquiano, seetanujuanaa sesa pa miishanojiniji pa jiyanooshaanura!
29 No dia seguinte, vendo que Jesus vinha em sua direção, João disse: — Eis o Cordeiro de Deus, que tira o pecado do mundo!
30 Janiyacuajaari nojuajiniji nia pohuatajani janiya jaara nia sequejani: “Cua nuhuaji niniutianiyari Jiyaniijiajanaa cutara. Nojuajaari tari rishijia cucuaji cua quiyaquishacarijia”.
30 Este é aquele a respeito de quem eu falava, quando disse: “Depois de mim vem um homem que é mais importante do que eu, porque já existia antes de mim.”
31 Janiyari na niishiyaquijiajuhuaj, cante nojuajani. Naajaa, janiyari parta Israel pueya tiuquinijioquiaa moojiniani, noojia nojori jeenucuanura, Pueyaso Jiyarosano nojori niishiniuria cutara.
31 Eu mesmo não o conhecia, mas vim batizando com água a fim de que ele fosse manifestado a Israel.
32 Tiuquinijiona Juanri pueya sequereejuhuaj: —Janiyari Pueyaso Sohuanu niquiriucuaani jiyocuacaanuji roseyano nocua juhua mococoonu. Nocua tiuushiiri.
32 E João testemunhou, dizendo: — Vi o Espírito descer do céu como pomba e pousar sobre ele.
33 Cuno, cua jiyaroquiaari pueya cua tiuquinijionura moojiniani, nojuajaari cua sequequiaari: “Quiaa jaara cua Sohuanu niquiri pueyanoocua roseyano, nocua na tiuuniuria, quiocua niishiri, cunocuajaari cua sequesano quiajaniya. Nojuajaari cua Sohuanu tiuquinijionutaniya pueya jiuujiajinia cutara, seetanujuanaa cua muerasu nojori quiniuria”. Nojuaja jaara naa cua sequeyaquiquiaari, janiya maara na niishiyaquiquianuni.
33 Eu não o conhecia; aquele, porém, que me enviou a batizar com água me disse: “Aquele sobre quem você vir descer e pousar o Espírito, esse é o que batiza com o Espírito Santo.”
34 Janiyacuajaari tari na niquiquianuni. Naaratej, janiyari saniniuujia nia pohuataani pueyanaa, ¡nojuajaari seetanujuanaa Cristo, Pueyaso Niyanu!
34 Pois eu mesmo vi e dou testemunho de que ele é o Filho de Deus.
35 Tariqui, Tiuquinijiona Juanri tii quishiiquiuhua caapiqui na pueyata. Janiyari niquiriyatu cuno caapiqui pueyanojinijinio quiriquiaani.
35 No dia seguinte, João estava outra vez na companhia de dois dos seus discípulos
36 Tiuquinijiona Juan jaara Jesu niquiquiaari shocoyano, jiyacari canaa sequereeri: —¡Nia niquiri! Cunoori cua sequesano niajaniya, Pueyaso Jiyarosano pocuara mosocoriquiano juhua borrego, sesa poojia seque jeequesaanura.
36 e, vendo Jesus passar, disse: — Eis o Cordeiro de Deus!
37 Naa canaa tojishacari Juan sequesanotej, canaari Jesu nuhuajiquiaarini.
37 Os dois discípulos, ouvindo-o dizer isso, seguiram Jesus.
38 Jesuuri canaacua tacateree. Canaa na niquishacari na nuhuaji sacuaano, canaa sequereeri: —¿Casaa nia paniyani? Canaari na sequereeni: —Niishitiojonanaa, ¿tee quia maquequiaacuaani?
38 E Jesus, voltando-se e vendo que o seguiam, disse-lhes: Eles disseram: — Rabi, onde o senhor mora? (“Rabi” quer dizer “Mestre”.)
39 Jesuuri canaa riucuaree: —Miji. Nia niquiquii. Canaari nata quiaareeni. Canaari na quijia niquitiushiini. Tari pananu piriuushacariiri quiriquiaa jiyacari. Cunora, canaari tii maquetusee Jesutani.
39 Jesus respondeu: Então eles foram, viram onde Jesus estava morando e ficaram com ele aquele dia. Eram mais ou menos quatro horas da tarde.
40 Tiuquinijiona Juan niquitiniuucua Jesu canaa, canaari Jesu nuhuajiquiaarini. Andrésri cua cojiriquiaa. Andrésri tarajanu jiitiaja. Na sesaari quijia Simón Pedro.
40 André, o irmão de Simão Pedro, era um dos dois que tinham ouvido o testemunho de João e seguido Jesus.
41 Tariquiicuaji, Andrésri ritia tarajanu Simón pajenuucua quiaquiaari. Na riuriatasacari, na sequereeri: —¡Cua tarajanunaa, canaari Cristo niquiriquiacuaani, tariucuacaanu Pueyaso sequesano na jiyarosocoriquianotej!
41 Ele encontrou primeiro o seu próprio irmão, Simão, a quem disse: — Achamos o Messias! (“Messias” quer dizer “Cristo”.)
42 Na nuhuaji, Andrésri tarajanu Simón jiyataaree Jesuucua. Jesu niquishacari Simón, na sequereeri: —Quiaacuajaari Simón, Juan niyanu. Quiarijia saniniuujia, quia sesaari quiniutianiya Cefas. Griego rupaajinia, nioori sequeya Pedro. Pedroori saniniuujia pueyano rupaajinia sequeya “Saajia”.
42 E o levou a Jesus. Jesus olhou para ele e disse:
43 Tariqui, Jesuuri Galilea jiyajiniara quiariquiaa. Felipe riuriatamaari. Na sequereeri: —Cua tarajare cua pueyano quia quiniuria.
43 No dia seguinte, Jesus resolveu ir para a Galileia e encontrou Filipe, a quem disse:
44 Felipeeri nata quiaaree. Nojuajaari Betsaida tiacajinijinio quiquiaari. Andrésri tarajanu Pedrota cuno tiacajinijinio quiquiaarijiuhuaj.
44 Esse Filipe era de Betsaida, cidade de André e de Pedro.
45 Na nuhuaji, Felipeeri Natanael pajeree. Na riuriatasacari, na sequereeri: —¡Canaa noo pueyano niquiriini, Moisés nojuajiniji naajiotaquiaari tariucuacaanutej! Tariucuacaanu Pueyaso sequesano caminiujiuniaa pueyari nojuajiniji naajionuutaquiaarijiuhuaj. ¡Nojuajaari Nazaret tiacajinijinio Jesu, José niyanu!
45 Filipe encontrou Natanael e lhe disse: — Achamos aquele de quem Moisés escreveu na Lei, e a quem se referiram os profetas: Jesus, o Nazareno, filho de José.
46 Natanaelri saa riucuareejaa: —¡Jaj! ¿Na naatate maninia miijia pueyano supuenujuaara cuno sesa miijiaca Nazaret tiacajiniji? Felipeeri na sequeree saaja: —¡Miji! ¡Pa niquishii!
46 Então Natanael perguntou: — De Nazaré pode sair alguma coisa boa? Filipe respondeu: — Venha ver!
47 Jesuuri Natanael niquirii nocua niyano. Na sequereeri: —Nio pueyanoori seetanu pa supuetana Israel niquiohuacuajinio supuenojuanaa cutara. Majaari na niishiniu sapojonu.
47 Jesus viu Natanael se aproximar e disse a respeito dele:
48 Natanaelri na sequeree: —¿Taa quia niishiya janiyarini? Jesuuri na riucuaree: —Felipe sequeyaquishacarijia quiajaniya cucua quia niniuria, janiyari tari quia niquirii coojiatani, higo naana pajama tateyano.
48 Natanael perguntou a Jesus: — De onde o senhor me conhece? Jesus respondeu:
49 Natanaelri shiriiquirii. Jesu sequereeri: —Niishitiojonanaa, ¡quiaacuajaqui Pueyaso Niyanu! ¡Quiaari parta Israel pueya jiyaniijiaranojuhuaj!
49 Então Natanael exclamou: — Mestre, o senhor é o Filho de Deus! O senhor é o Rei de Israel!
50 Jesuuri na sequeree: —¿Quiaateeri cucua tiuuquii shusha saaja cua sequesacari quiajaniya: “Quia niquirii higo naana pajama tateyanonijia”? Seetanujuanaa quia sequeyanijia, quiaari na nuhuaji cua cumaacata cua miijiosano niquiniutianiya cutara.
50 Ao que Jesus lhe respondeu:
51 Jesuuri cuniqui quiniaa pueya sequereejuhuaj: —Seetanujuanaa nia sequeyanijia, niaari jiya cajiniocua niquiniutianiya riateno. Pueyano cua quishacari, niaari Pueyaso seya niquiniutianiya cucua roseetaano, cucuaji taqueetaanojuhuaj.
51 E acrescentou:
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.