João 19
Arabela NT (ARL_WBT) vs NVT
1 Jiyacaritij, Pilatoori na soldadohua majacuteree Jesu, coqueeca casaata.
1 Então Pilatos mandou açoitar Jesus.
2 Soldadohuari juhuacontucua maaturee Jesu nacaquera. Na nuhuaji cushitishaarohuari. Na macaatiniuria, shaaruque toque cushitishaarohuari, juhua jiyaniijia toque.
2 Os soldados fizeram uma coroa de espinhos e a colocaram em sua cabeça, e depois puseram nele um manto vermelho.
3 Naa nojori miiniu nuhuaji Jesutej, nojoriiri nocua catecanoquiaari. Na sequetureeri: —¡Judiocuaca jiyaniijianaa! ¡Quia timiri, Judiocuaca jiyaniijianaa! Naa nojori sequesacari Jesutej, nojoriiri na jiquioco piquitiurii.
3 Zombavam dele, dizendo: “Salve, rei dos judeus!”, e batiam em seu rosto.
4 Pilatoori socua tohuataquiaari canaa Judiocuacaacua. Nojori sequereeri: —¡Nia niquiri! Janiya na tohuateya niaacuani, nia niishiniuria janiyacuaja tari na nequesoreereeni. Janiyari quiarijia niishiyani, nio pueyanoqui maja sesa na miiniu quiriucuaa.
4 Pilatos saiu outra vez e disse ao povo: “Agora vou trazê-lo aqui para vocês, mas que fique bem claro: eu o considero inocente”.
5 Jesu muetasacari nojoriicua, juhuacontucuajiniji nacaque cushiriquiaari, shaaruque toquenio. Pilatoori Judiocuaca sequeree: —Nia niquiri niarta pueyano.
5 Então Jesus saiu com a coroa de espinhos e o manto vermelho. “Vejam, aqui está o homem!”, disse Pilatos.
6 Canaa pueyacuara secojonaa jiyaniijianucua, Pueyaso Secojojua tiaco cojuanaa pueyajuhuaj, nojori jaara Jesu niquiquiaari, naa nacoonu coteetureeri: —¡Niyacutesanojinia quia teetere tii na cusonura! ¡Niyacutesanojinia quia teetere! Pilatoori nacoyano riucuaree saaja: —¡Maja! ¡Janiyacuajaari niishiyani, nio pueyano maja sesa na miiniu quiquianu! ¡Niaa jaara na monu paniri, nia teetere tama niajaniyajaaja!
6 Quando os principais sacerdotes e os guardas do templo o viram, começaram a gritar: “Crucifique-o! Crucifique-o!”. “Levem-no vocês e crucifiquem-no”, disse Pilatos. “Eu o considero inocente.”
7 Canaa Judiocuacaari Pilato riucuaree: —¡Canaari Pueyaso Rootasano naajionee jiitiaani! ¡Canaari cunojiniji niishiyani, nio pueyano cuaara mosaaria tama na cuaqueyajaaja na jiyatenuucua Pueyaso Niyanura!
7 Os líderes judeus responderam: “Pela nossa lei ele deve morrer, pois chamou a si mesmo de Filho de Deus”.
8 Pilato tojishacari naa canaa Judiocuaca sequesanotej, nojuajaari socua puerequiaari.
8 Quando Pilatos ouviu isso, ficou ainda mais amedrontado.
9 Pilatoori na tiaco tiuquiyarohua Jesuucua. Na nequesotareeri: —¿Tejenotejaara quiajaniyani? Jesuuri maja na riucuanu quirii.
9 Levou Jesus de volta para dentro do palácio e lhe perguntou: “De onde você vem?”. Jesus, porém, não respondeu.
10 Pilatoori na sequeree: —¡Cua riucuarejaj! ¿Quiaate niishiyaquiya, janiya jiyaniijiani? ¡Janiya jaara panirini, cua naata cua pueya sequenu na teetenura quiajaniya! ¡Janiya jaara paniyaquirijiuhuaj, cua naata quia cartenujuhuaj!
10 “Por que você se nega a falar comigo?”, perguntou Pilatos. “Não sabe que tenho autoridade para soltá-lo ou crucificá-lo?”
11 Jesuuri saaja na riucuaree: —Jiyocuacaanu Quijia jaara quia jiyateyaquiquiaari jiyaniijia quia quiniuria, quiaa maara quia cumaaca paaretaaquiri cucuaj. Naaratej, cante niyara cua nitiamaa quiocuani, nojuajaari socua jiyanohua sesa miirii quiajaniyajiniji.
11 Jesus disse: “Você não teria autoridade alguma sobre mim se esta não lhe fosse dada de cima. Portanto, aquele que me entregou a você tem um pecado maior”.
12 Naa Pilato tojishacari Jesu sequesanotej, nojuajaari socua shiriiquiquiaari. Nocuaji, Jesu cartenu saniniujiuriquiaa juucuaari. Judiocuacaari saa nacooreejaa. Naa Pilato sequetureeri: —¡Cante tama na cuaqueyajaaja jiyateja jiyaniijiarani, nojuajaari pa jiyaniijia César paracara quijia! ¡Naaratej, quiaa jaara cuno pueyano cartere, majaari socua pa jiyaniijiajanaa César rupuena quia quiniu quiniutianiya!
12 Então Pilatos tentou libertá-lo, mas os líderes judeus gritavam: “Se o senhor soltar este homem, não é amigo de César! Quem se declara rei se rebela contra César”.
13 Naa Pilato tojishacari pueya sequesano nojuajatej, nojuajaari na soldado sequeree na tohuatenuhuara Jesu pueya niquiara. Pilatoori jiyacari cajirii pueya na nequesoreesaquiji cajitiujinia. Pilato tii cajiriquiaani, na tacoji pueya nujuatusaquini, cunoori shanohua saitia shipinishano quiquiaari. Naaratej, na sesa quiquiaari “Saitia maniniushitishano”. Judiocuaca rupaajinia saniniuujia, cunoori quiquiaari “Gábata”.
13 Ao ouvir isso, Pilatos trouxe Jesus para fora novamente e se sentou no tribunal, na plataforma chamada “Pavimento de Pedras” (em aramaico, Gábata ).
14 Jiyacariiri panacari quiriquiaa. Cuno juuca, canaa Judiocuacaari juhuacarijia jeenucuariquiaa Pascuara juucajinia. Pilatoori jiyacari tii quiniaa Judiocuaca sequeree: —¡Nia niquiri nia jiyaniijia!
14 Era por volta de meio-dia, no dia da preparação para a Páscoa. E Pilatos disse ao povo: “Vejam, aqui está o seu rei!”.
15 Pueyari saa nacooreejaa: —¡Cunoori maja canaa panishano canaa jiyaniijia na quiniuria! ¡Niyacutesanojinia quia teetere! Pilatoori nojori sequeree: —¿Janiyatucua nia jiyaniijia teetereni? ¡Maja! Pueyacuara secojonaa jiyaniijianucuaari Pilato sequeree: —¡Jiyaniijia Césarcuajaari canaa jiyaniijiajanaa! ¡Maja socua tamonu jiyaniijia canaa jiitianu!
15 “Fora com ele!”, gritaram. “Fora com ele! Crucifique-o!” “O quê? Crucificar o seu rei?”, perguntou Pilatos. Em resposta, os principais sacerdotes gritaram: “Não temos outro rei além de César!”.
16 Pilatoori socua Judiocuaca niquitioree Jesu, nojori teetesocoriquiano. Naaratej, nojoriiri na jiyataquiaari na teetenuucua.
16 Então Pilatos lhes entregou Jesus para ser crucificado. E eles levaram Jesus.
17 Jesuuri tama na teejaranojuaaja canujutaaree pueya puecoosaquiria. Puecoosaqui sesa quiquiaari “Pueyano nacaco tuhuananu”. Judiocuaca rupaajinia saniniuujia, “Gólgota”.
17 Carregando a própria cruz, Jesus foi ao local chamado Lugar da Caveira (em aramaico, Gólgota ).
18 Jesuuri tii teetesaaquiaari, socua caapiqui pueyanio. Jesuuri cuno pojori tajinia nujuaretasaaree.
18 Ali eles o pregaram na cruz. Outros dois foram crucificados com Jesus, um de cada lado e ele no meio.
19 Pilatoori naa naajiotequiaarijiuhuaj Jesu nacaacuma rupotasocoriquiano: “Nazaret tiacajinijinio Jesu, Judiocuaca jiyaniijia”.
19 Pilatos colocou no alto da cruz uma placa que dizia: “Jesus, o nazareno, Rei dos judeus”.
20 Naajiosano quiriquiaari canaa Judiocuaca rupaajinia, Romano pueya rupaajiniajuhuaj, Griego rupaajinianio. Jesuuri catecaja teetesaaquiaari Jerusalén tiacajiniji. Naacuajitij, queraatia Judiocuacaari cuno naajio serojoquiaari.
20 O lugar onde Jesus foi crucificado ficava perto da cidade, e a placa estava escrita em aramaico, latim e grego, de modo que muitos judeus podiam ler a inscrição.
21 Naaratej, Judiocuacaacuara secojonaa jiyaniijianucuaari Pilato juaatiurii: —¿Casaara naa quia naajiotereeni: “Judiocuaca jiyaniijia”? Cuaara naajiosaaria cutara: “Tama na cuaqueya sequejajaaja, Judiocuaca jiyaniijianijia”.
21 Os principais sacerdotes disseram a Pilatos: “Mude a inscrição de ‘Rei dos judeus’ para ‘Ele disse: Eu sou o rei dos judeus’”.
22 Pilatoori nojori riucuaree saaja: —Janiyacuajaari naa naajiotereeni. ¡Cuaara naa quiiriatej!
22 Pilatos respondeu: “O que escrevi, escrevi”.
23 Cuno cuatro soldadohua teetenu nuhuaji Jesu, nojoriiri Jesu toqueya seraatiaree. Socua quiriquiaari Jesu tucuaque cacojoqui. Cuno toqueeri shitiasano quiquiaari na riquiajiniji jiyocuara. Maja cusupuesano.
23 Depois que os soldados crucificaram Jesus, repartiram suas roupas em quatro partes, uma para cada um deles. Também pegaram sua túnica, mas ela era sem costura, tecida numa única peça, de alto a baixo.
24 Naaratej, cuno soldadohuari sequetooquiaari: —Maja pa sureenu nio toque. Coteenu pa tacuarishijiore, pa niishiniuria cante nera na panutaniyani. Naacuajitij, tariucuacaanu Pueyaso Rupaajinia naajiotasanoori tohuateequiaari. Naa naajiotasano quiyari:Seetanujuanaa, naa miitiuquiaariiri cuno soldadohua.
24 Por isso disseram: “Em vez de rasgá-la, vamos tirar sortes para ver quem ficará com ela”. Isso cumpriu as Escrituras que dizem: “Repartiram minhas roupas entre si e lançaram sortes por minha veste”. E foi o que fizeram.
25 Niyacutesano shuriucua tee Jesu teeriquiaacuajani, tii nujuaturiquiaari na nucua, na nucua tarajanujuhuaj, Cleofas niquiocua Maríajuhuaj, María Magdalenanio.
25 Perto da cruz estavam a mãe de Jesus, a irmã dela, Maria, esposa de Clopas, e Maria Madalena.
26 Jiyanohua Jesu panishano pueyanoori Jesu nucua shuriucua nujuariquiaa. Cuno pueyanocuajaari janiya. Jesu niquishacari canaa, na nucua sequereeri: —Maajiniaa, cua panishano pueyano cuaara quiiria juhua quia mueya cua niti.
26 Quando Jesus viu sua mãe ali, ao lado do discípulo a quem ele amava, disse-lhe: “Mulher, este é seu filho”.
27 Na nuhuaji, cua sequereejaariuhuaj: —Juannaa, cua nucua cuaara quiiria juhua quia nucua. Naaratej, janiyari María riquiaari cua tiajiniarani, tii na quiniuria canaata.
27 E, ao discípulo, disse: “Esta é sua mãe”. Daquele momento em diante, o discípulo a recebeu em sua casa.
28 Na nuhuaji, Jesuuri niishiquiaari puetunu nojuajiniji naajiotasanojuanaari tari tohuateeree. Naajuhuaj, tariucuacaanu Pueyaso Rupaajinia naajiotasano tohuateenurajuhuaj, Jesuuri sequequiaari: —¡Jiyamueyanijia!
28 Jesus sabia que sua missão havia terminado e, para cumprir as Escrituras, disse: “Estou com sede”.
29 Cuniqui, vino jereecaari patacojinia mishaja cajitiariquiaa. Jiyacaritij, namasu casaari jereeca vinojinia shishaaree. Naajuaacua na morotatureeri. Na nuhuaji, Jesu rupaama shitiasaareeri.
29 Havia ali uma vasilha com vinagre, de modo que ensoparam uma esponja no vinagre, a colocaram na ponta de um caniço de hissopo e a ergueram até os lábios de Jesus.
30 Jesu ratunu nuhuaji cuno jereeca vino, naa sequerohuari: —¡Tari tucuataree puetunujuanaacuajanijia! Naa na sequenu nuhuajitij, naniquiiri. Cusoqueeri.
30 Depois de prová-la, Jesus disse: “Está consumado”. Então, inclinou a cabeça e entregou o espírito.
31 Cuno juucaari canaa Judiocuaca jeenucuasacari quiriquiaa Pascuaacuara juucajinia. Cuno marijiara, Pascua juucaari Sábado juucajinia quiriquiaajuhuaj, samaatenu juuca. Naaratej, canaa Judiocuaca camarucuaari maja na paniniu quiquiaari samaatenu juuca macunucua jaasuconura na niyacutesanojinia. Naaratej, nojoriiri Pilato sequeree cuno teetejosano pueya cashacucua na shuniitianiniuria, ritia nojori cusonuunura, na roshinijiosaanura cuno juucaja.
31 Era o Dia da Preparação, e os líderes judeus não queriam que os corpos ficassem pendurados ali até o dia seguinte, que seria um sábado muito especial. Por isso pediram a Pilatos que mandasse quebrar as pernas dos crucificados e removê-los.
32 Naaratej, Pilatoori na soldadohua jiyaramiquirii. Cuno soldadohuari coteenu shuniitiaree niquiriyatu pueyano cashacucua. Na nuhuaji, tamonu cashacucua shuniitiatureejaariuhuaj.
32 Assim, os soldados vieram e quebraram as pernas dos dois homens crucificados com Jesus.
33 Saniniuujia, nojori pacusacari Jesuucua, Jesuuri tariucua macu quiriquiaa cutara. Nojoriiri cunora na cashacucua shuniitiaaquirii.
33 Mas, quando chegaram a Jesus, viram que ele já estava morto e, portanto, não quebraram suas pernas.
34 Naajaa, tamonu soldadoori Jesu shuucuaji jitiaree na cashanata najuhuanaj. Ritia shooqueeri nanaca, mohuacanio.
34 Um dos soldados, porém, furou seu lado com uma lança e, no mesmo instante, correu sangue com água.
35 Cuno pueyano, na naajiojinia naa nia pohuataani, cunocuajaari janiya. Janiyajanaari na niquiquiaarini. Naarate janiyari seetanujuanaa nia pohuataani. Tama janiyajaarijia niishiyani cua sequesanoori seetanujuanaa, nocua nia tiuuniuria.
35 Essa informação provém de uma testemunha ocular. Ela diz a verdade para que vocês também creiam.
36 Jesuuri naa miishaaquiaaritij, tariucuacaanu nojuajiniji naajiotasano tohuateenura. Naa sequeyacuajaari juhuacarijia nojuajiniji naajiotasano:
36 Essas coisas aconteceram para que se cumprissem as Escrituras que dizem: “Nenhum dos seus ossos será quebrado”,
37 Tamaquiiri nojuajiniji naa naajiotasano quiyajuhuaj:
37 e “Olharão para aquele a quem transpassaram”.
38 Na nuhuaji, Arimatea tiacajinijinio Joseeri Pilato sequesee: —Cua niquitiore Jesu quete raaco cua niasocoriquiano. Nio Joseeri jiyasohuaja Jesuucua tiuujia quiquiaari, na pueresacari narta Judiocuaca. Pilatoori na sequequiaari na panura Jesu quete. Naacuajitij, Joseeri quiaaree. Macu paquiaariiri.
38 Depois disso, José de Arimateia, que tinha sido discípulo secreto de Jesus porque temia os líderes judeus, pediu autorização a Pilatos para tirar da cruz o corpo de Jesus. Quando Pilatos lhe deu permissão, José veio e levou o corpo.
39 Nicodemojuhuaj, noo pueyano Jesuucua niquiaari niucua nata pocoojonuratej, nojuajaari jiyacari tiuquishii Joseecua. Nojuajaari queraatia shanohua jaanutaja nitiariquiaa, macuucua niojosocoriquiano. Na niiquiaari quiquiaari cuarenta y cinco kilo. Cuno shanohua jaanutajaari quiquiaari mirra, aloeta cojitijiosano.
39 Estava com ele Nicodemos, o homem que tinha ido conversar com Jesus à noite. Nicodemos trouxe cerca de 35 litros de óleo perfumado feito com mirra e aloés.
40 Joseeri Nicodemota Jesu jiuniocoree toqueneecajinia. Nojori jiuniocosacari, nojoriiri nocua niojoriquiaa cuno shanohua jaanutaja. Canaa Judiocuacaari naa miitiujiaca quiquiaari, na macu na niatunura raaco.
40 Seguindo os costumes judaicos de sepultamento, envolveram o corpo de Jesus em lençóis compridos de linho, junto com essas especiarias.
41 Tee Jesu teetesaaquiaaricuajani, cuniquijia na shuriucua quiquiaariiri cuhuariquia. Cuno cuhuariquiajiniani, quiarinio jiuutiasano raari quiriquiaa, macunucua niojojuara. Cuno raaconi, juhuanojuaja maja macu niasaanu quiquiaari.
41 O local da crucificação ficava próximo a um jardim, onde havia um túmulo novo que nunca tinha sido usado.
42 Macuuri cuno raaco niasaaquiaari, cateca na quiniuucua. Naajuhuaj, quera puequeriquiaari canaa Judiocuaca jeenucuanu juuca. Cunoori, Pascuaacuara juuca.
42 Como era o Dia da Preparação para a Páscoa judaica, e uma vez que o túmulo ficava perto, colocaram Jesus ali.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.