Mateus 25

Ri utzilaj tzij re ri kanimajawal Jesucristo (ACR_TNT) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 »Ri cuꞌana pa rutakanic ri Dios petinak chilaꞌ chicaj, e jelaꞌ pachaꞌ ri xquicꞌulumaj lajuj kꞌapoj alito echiriꞌ xquicꞌam bi ri quicandil y xebec pa jun cꞌulaniquil re queꞌquicꞌulu rala cacꞌuliꞌic.
1 Então o Reino dos céus será semelhante a dez virgens, que saíram com suas lâmpadas ao encontro do esposo.
2 E cꞌo cꞌu woꞌob chique lic cꞌo quinaꞌoj y ri woꞌob chic na jinta quinaꞌoj.
2 Cinco dentre elas eram tolas e cinco, prudentes.
3 »Ri woꞌob na jinta quinaꞌoj xquicꞌam bi ri quicandil, pero na xquicꞌam tubi aceite re caquinojisaj tanchic.
3 Tomando suas lâmpadas, as tolas não levaram óleo consigo.
4 Ecꞌu ri cꞌo quinaꞌoj quinojisam bi ri quicandil che aceite, yey pa rewi cucꞌaꞌam aceite pa jun chic cꞌolibal.
4 As prudentes, todavia, levaram de reserva vasos de óleo junto com as lâmpadas.
5 Ecꞌu rala cacꞌuliꞌic xmayin che ri roponic. Ruma cꞌu riꞌ, ralito xquijeko queyuxcꞌaꞌtic y xoc lo quiwaram.
5 Tardando o esposo, cochilaram todas e adormeceram.
6 »Pa tiqꞌuil akꞌab cꞌut, xtataj jun casiqꞌuinic, jewaꞌ cubiꞌij: “¡Rala xcꞌunic! ¡Chixela lo che ucꞌulic!”
6 No meio da noite, porém, ouviu-se um clamor: Eis o esposo, ide-lhe ao encontro.
7 Conoje cꞌu ri kꞌapoj alito xeyactajic y xquijek uyijbaxic ri quicandil.
7 E as virgens levantaram-se todas e prepararam suas lâmpadas.
8 »Ecꞌu ri woꞌob alito na jinta quinaꞌoj jewaꞌ xquibiꞌij chique ri lic cꞌo quinaꞌoj: “Chiyaꞌa jubikꞌ kaceite che ri cꞌo iwucꞌ riꞌix, ma ri kacandil riꞌoj catajin uchupic.”
8 As tolas disseram às prudentes: Dai-nos de vosso óleo, porque nossas lâmpadas se estão apagando.
9 »Noꞌj ri woꞌob chic jewaꞌ xquicꞌul uwach: “We cakaya iwe riꞌix, na cuꞌan ta riꞌ ke konoje. Jiꞌtzucuj cꞌu iweꞌix pa cacꞌayix wi y chilokꞌoꞌ.”
9 As prudentes responderam: Não temos o suficiente para nós e para vós; é preferível irdes aos vendedores, a fim de o comprardes para vós.
10 »Ecꞌuchiriꞌ ebelinak bi ri woꞌob che ulokꞌic aceite, xcꞌun lo rala. Ralito cꞌo quinaꞌoj, ri quiyijbam chi pan ri quicandil, xeboc junam rucꞌ rala pa cꞌulaniquil y xtzꞌapix cꞌu lo ri puerta.
10 Ora, enquanto foram comprar, veio o esposo. As que estavam preparadas entraram com ele para a sala das bodas e foi fechada a porta.
11 »Tecꞌuchiriꞌ, xetzelej lo ri woꞌob alito y xechꞌaw apanok: “Kajawal, kajawal, jaka lo la ri puerta chike.”
11 Mais tarde, chegaram também as outras e diziam: Senhor, senhor, abre-nos!
12 »Ecꞌu rala cacꞌuliꞌic xucꞌul lo uwach: “Pakatzij wi cambiꞌij chiwe: Na wetaꞌam ta cꞌana iwach.”
12 Mas ele respondeu: Em verdade vos digo: não vos conheço!
13 »Mawar cꞌu iwach riꞌ riꞌix, ma na iwetaꞌam tane rukꞌijol y ruꞌorayil echiriꞌ cacꞌun lo Ralaxel Chiquixoꞌl Ticawex.
13 Vigiai, pois, porque não sabeis nem o dia nem a hora.
14 »Ri cuꞌana pa rutakanic ri Dios petinak chilaꞌ chicaj, e pachaꞌ ri xuꞌan jun achi echiriꞌ xeꞌec pa jun luwar lic naj; xebusiqꞌuij cꞌu ri raj chaquib y xuya can rupuak paquikꞌab.
14 Será também como um homem que, tendo de viajar, reuniu seus servos e lhes confiou seus bens.
15 Che jun xuya can woꞌob mil, che jun chic xuya can caꞌib mil y che jun chic xuya can mil. Wa xyaꞌ can chique e chirij ri caquichꞌij uchacuxic. Ecꞌuchiriꞌ, xeꞌec naj.
15 A um deu cinco talentos; a outro, dois; e a outro, um, segundo a capacidade de cada um. Depois partiu.
16 »Ecꞌu raj chac xcꞌamaw can ri woꞌob mil, xuꞌan ucꞌay rucꞌ y jelaꞌ xuchꞌac chi woꞌob mil puwiꞌ.
16 Logo em seguida, o que recebeu cinco talentos negociou com eles; fê-los produzir, e ganhou outros cinco.
17 Jecꞌulaꞌ xuꞌan ri xcꞌamaw can queb mil, xuchꞌac chi queb mil puwiꞌ.
17 Do mesmo modo, o que recebeu dois, ganhou outros dois.
18 Noꞌj ri xcꞌamaw can jun mil, xucꞌot jun jul y chupa waꞌ xrewaj ri puak yaꞌtal pukꞌab ruma ri rajaw.
18 Mas, o que recebeu apenas um, foi cavar a terra e escondeu o dinheiro de seu senhor.
19 »Icꞌowinak chi cꞌu uqꞌuiyal kꞌij, xtzelej tanchi lo ri cajaw raj chaquib y xutzꞌonoj cꞌu chique saꞌ ri xquiꞌan rucꞌ rupuak.
19 Muito tempo depois, o senhor daqueles servos voltou e pediu-lhes contas.
20 Nabe xopon ri raj chac ri ucꞌamom can woꞌob mil. Xuya cꞌu che ri rajaw ri woꞌob mil chic xuchꞌac puwi ri yaꞌom can che y jewaꞌ xubiꞌij: “Wajaw, riꞌ ri woꞌob mil xya can la chwe y riꞌ chi woꞌob mil, waꞌ e xinchꞌac puwi ri xya can la chwe” xchaꞌ.
20 O que recebeu cinco talentos, aproximou-se e apresentou outros cinco: - Senhor, disse-lhe, confiaste-me cinco talentos; eis aqui outros cinco que ganhei.'
21 »Ri rajaw xubiꞌij cꞌu che: “Utz riꞌ, riꞌat at utzilaj waj chac y lic at jusucꞌ; ma jusucꞌ xachacuj ri xa jubikꞌ yaꞌtal can pakꞌab. E uwariꞌche woꞌora lic qꞌui ri canya pakꞌab. Chatocok y chatquiꞌcota wucꞌ” xchaꞌ.
21 Disse-lhe seu senhor: - Muito bem, servo bom e fiel; já que foste fiel no pouco, eu te confiarei muito. Vem regozijar-te com teu senhor.
22 »Tecꞌuchiriꞌ, xopon raj chac ri ucꞌamom can caꞌib mil y xubiꞌij che: “Wajawal, riꞌ ri caꞌib mil xya can la chwe y riꞌ chi caꞌib mil canya cheꞌla, waꞌ e xinchꞌac puwi ri xya can la chwe” xchaꞌ.
22 O que recebeu dois talentos, adiantou-se também e disse: - Senhor, confiaste-me dois talentos; eis aqui os dois outros que lucrei.
23 »Ri rajaw xubiꞌij cꞌu che: “Utz riꞌ, at utzilaj waj chac y lic at jusucꞌ; ma jusucꞌ xachacuj ri xa jubikꞌ yaꞌtal can pakꞌab. E uwariꞌche woꞌora lic qꞌui ri canya pakꞌab. Chatocok y lic chatquiꞌcota wucꞌ” xchaꞌ.
23 Disse-lhe seu senhor: - Muito bem, servo bom e fiel; já que foste fiel no pouco, eu te confiarei muito. Vem regozijar-te com teu senhor.
24 »Ecꞌuchiriꞌ, xopon ri jun chic aj chac ri yaꞌom can xa jun mil che, y jewaꞌ xubiꞌij che ri rajaw: “Wajaw, riꞌin wetaꞌam lal jun achi lic titzꞌitic, ma caꞌan la molonic pa na awaninak ta wi la yey camolon ne la pa na jinta jopopem wi la.
24 Veio, por fim, o que recebeu só um talento: - Senhor, disse-lhe, sabia que és um homem duro, que colhes onde não semeaste e recolhes onde não espalhaste.
25 E uwariꞌche riꞌin lic xinxiꞌij wib. Xinꞌec cꞌut y xinmuk ri puak la pulew. Riꞌ ri mil yaꞌom can la chwe, ma e la” xchaꞌ.
25 Por isso, tive medo e fui esconder teu talento na terra. Eis aqui, toma o que te pertence.
26 »Ri rajaw xubiꞌij che: “At jun waj chac lic na utz taj y at xepu. We xachꞌobo canꞌan molonic pa na in awaninak ta wi yey canmol pa na jinta nujopopem wi,
26 Respondeu-lhe seu senhor: - Servo mau e preguiçoso! Sabias que colho onde não semeei e que recolho onde não espalhei.
27 xaꞌyaꞌa ta cꞌu riꞌ ri nupuak pa juna banco chaꞌ echiriꞌ quintzelej lok, cancꞌul ri nupuak junam rucꞌ ruchꞌacom chic” xchaꞌ.
27 Devias, pois, levar meu dinheiro ao banco e, à minha volta, eu receberia com os juros o que é meu.
28 »Tecꞌuchiriꞌ, xubiꞌij chique jujun chic raj chac e cꞌo chiriꞌ: “Chimaja che wa jun aj chac ri mil cꞌo rucꞌ y chiyaꞌa che ri cꞌo lajuj mil rucꞌ.
28 Tirai-lhe este talento e dai-o ao que tem dez.
29 Ma china ri lic qꞌui cꞌo rucꞌ, cayaꞌiꞌ más che y jelaꞌ cacꞌojiꞌ ne uwiꞌ ri cꞌo rucꞌ. Noꞌj ri na jinta cꞌo rucꞌ, camaj ne che ri xa jubikꞌ cꞌo rucꞌ.
29 Dar-se-á ao que tem e terá em abundância. Mas ao que não tem, tirar-se-á mesmo aquilo que julga ter.
30 Ecꞌu waꞌ wa jun aj chac na jinta uchac, jiꞌcꞌaka bi pa ri kꞌekuꞌm; chiriꞌ cꞌu riꞌ cokꞌ wi y cakichꞌichꞌ wi ruwiꞌ reꞌ” xchaꞌ.
30 E a esse servo inútil, jogai-o nas trevas exteriores; ali haverá choro e ranger de dentes.
31 »Echiriꞌ Ralaxel Chiquixoꞌl Ticawex cacꞌun rucꞌ runimal uchukꞌab cucꞌ conoje ri santowilaj ángeles, catzꞌuyiꞌ na cꞌu riꞌ chupa ri chomilaj tzꞌulibal re rutakanic.
31 Quando o Filho do Homem voltar na sua glória e todos os anjos com ele, sentar-se-á no seu trono glorioso.
32 Conoje tak cꞌu ri tinamit che ruwachulew caquimol quib chwach y Rire cujach quipa chiquijujunal, jelaꞌ pachaꞌ cuꞌan juna chajinel queberesaj ri bexex chiquixoꞌl ri caprux.
32 Todas as nações se reunirão diante dele e ele separará uns dos outros, como o pastor separa as ovelhas dos cabritos.
33 Quebuya cꞌu ri bexex puwiquikꞌab Rire yey ri caprux quebuya pumox.
33 Colocará as ovelhas à sua direita e os cabritos à sua esquerda.
34 »Ecꞌuchiriꞌ, ri rey cubiꞌij chique ri e cꞌo puwiquikꞌab Rire: “¡Chixpetok! ¡Lic nim ikꞌij iwalaxic riꞌix! Chixoc cꞌu chupa rutakanic ri Dios y chicꞌulu janipa ri uyijbam chi pan chiwe chwi lo ri jekebal re ruwachulew.
34 Então o Rei dirá aos que estão à direita: - Vinde, benditos de meu Pai, tomai posse do Reino que vos está preparado desde a criação do mundo,
35 Ma xincꞌojiꞌ pa numic y riꞌix xiya nuwa; xincꞌojiꞌ pa tzajin chiꞌ y riꞌix xiya numikꞌinaꞌ; xintzucuj pa quincanaj can wi y riꞌix xinicꞌul pa iwocho.
35 for I hungered, and ye gave me to eat; I thirsted, and ye gave me to drink; I was a stranger, and ye took me in;
36 Na jinta co nukꞌuꞌ y riꞌix xiya nukꞌuꞌ; xincꞌojiꞌ pa yabil y xixeꞌbina wucꞌ; xincꞌojiꞌ pa cárcel y xiniꞌwilaꞌ” cachaꞌ.
36 naked, and ye clothed me; I was ill, and ye visited me; I was in prison, and ye came to me.
37 »Ecꞌu ri e jusucꞌ echiriꞌ caquita waꞌ, jewaꞌ caquibiꞌij: “Kajawal, ¿jampalaꞌ xkil la lal cꞌo la pa numic y xkaya wa la? ¿Jampalaꞌ xkil la lal cꞌo la pa tzajin chiꞌ y xkaya mikꞌinaꞌ la?
37 Then shall the righteous answer him saying, Lord, when saw we thee hungering, and nourished thee; or thirsting, and gave thee to drink?
38 ¿Jampalaꞌ xkil la catzucuj la pa cacanaj can wi la y xkacꞌul la pa kocho? ¿Jampalaꞌ xkil la na jinta kꞌuꞌ la y xkaya kꞌuꞌ la?
38 and when saw we thee a stranger, and took thee in; or naked, and clothed thee?
39 ¿Jampalaꞌ xkil la lal yewaꞌ o cꞌo la pa cárcel yey xeꞌkila la?” quechaꞌ.
39 and when saw we thee ill, or in prison, and came to thee?
40 »Y ri rey cucꞌul uwach chique: “Pakatzij wi cambiꞌij chiwe: Ronoje cꞌu ri xiꞌan chique wa watz-nuchakꞌ na jinta co quiwach, chwe riꞌin xiꞌan wi” cachaꞌ.
40 And the King answering shall say to them, Verily, I say to you, Inasmuch as ye have done it to one of the least of these my brethren, ye have done it to me.
41 »Ecꞌuchiriꞌ, cubiꞌij ri rey chique ri e cꞌo pumox: “Riꞌix itzel iwachlibal, chixela wucꞌ; quixꞌec cꞌu chupa ri akꞌ na cachup ta chic, ri yijbital chi pan che ritzel winak cucꞌ conoje ru ángeles eteran chirij.
41 Then shall he say also to those on the left, Go from me, cursed, into eternal fire, prepared for the devil and his angels:
42 Ma riꞌin xincꞌojiꞌ pa numic yey riꞌix na xiya ta nuwa; xincꞌojiꞌ pa tzajin chiꞌ, yey riꞌix na xiya ta numikꞌinaꞌ.
42 for I hungered, and ye gave me not to eat; I thirsted, and ye gave me not to drink;
43 Xintzucuj pa quincanaj can wi, yey riꞌix na xinicꞌul ta pa iwocho. Na jinta co nukꞌuꞌ, yey riꞌix na xiya ta nukꞌuꞌ. Xincꞌojiꞌ pa yabil y xincꞌojiꞌ pa cárcel, yey riꞌix na xiniꞌwila taj” cachaꞌ.
43 I was a stranger, and ye took me not in; naked, and ye did not clothe me; ill, and in prison, and ye did not visit me.
44 »Ecꞌuchiriꞌ, caquibiꞌij rique che: “Kajawal, ¿jampalaꞌ xkil la canum la yey catzajin chiꞌ la? ¿Jampalaꞌ xkil la catzucuj la pa cacanaj can wi la? ¿Jampalaꞌ xkil la na jinta kꞌuꞌ la? ¿Jampalaꞌ xkil la lal yewaꞌ o cꞌo la pa cárcel, yey riꞌoj na xkanimaj ta la?” quechaꞌ.
44 Then shall *they* also answer saying, Lord, when saw we thee hungering, or thirsting, or a stranger, or naked, or ill, or in prison, and have not ministered to thee?
45 »Ri rey cucꞌul cꞌu uwach chique: “Pakatzij wi cambiꞌij chiwe: Ronoje ri na xiꞌan ta chique wa watz-nuchakꞌ na jinta co quiwach, chwe riꞌin na xiꞌan ta wi” cachaꞌ.
45 Then shall he answer them saying, Verily I say to you, Inasmuch as ye have not done it to one of these least, neither have ye done it to me.
46 »Conoje cꞌu riꞌ waꞌ quebec pa ri cꞌaxcꞌobic na jinta utakexic, noꞌj ri e jusucꞌ quebec pa ri cꞌaslemal na jinta utakexic» xcha ri Jesús.
46 And these shall go away into eternal punishment, and the righteous into life eternal.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 25, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.