Lucas 20

Ri utzilaj tzij re ri kanimajawal Jesucristo (ACR_TNT) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Cꞌo jun kꞌij ri Jesús cacꞌutun pa ri Rocho Dios, cutzijoj ri Utzilaj Tzij chique ri winak. Xebopon cꞌu ri nimak e aj chacunel re ri Rocho Dios junam cucꞌ raj cꞌutunel re ri tzijpixab y ri nimak winak re ri tinamit,
1 Num daqueles dias, Jesus ensinava no templo e anunciava ao povo a boa nova. Chegaram os príncipes dos sacerdotes e os escribas com os anciãos,
2 y xquitzꞌonoj che: —Biꞌij la chike: ¿China xyaꞌw pakꞌab la caꞌan tak la waꞌ? ¿China xtakaw la che caꞌan tak la waꞌ? —xechaꞌ.
2 e falaram-lhe: Dize-nos: com que direito fazes essas coisas, ou quem é que te deu essa autoridade?
3 Y ri Jesús xucꞌul uwach: —Riꞌin canꞌan jun tzꞌonobal che alak; cꞌulu cꞌu alak uwach.
3 Jesus respondeu: Também eu vos farei uma pergunta.
4 ¿China xtakaw re ri Juan cuya ri bautismo? ¿E ri Dios o e rachijab? —xchaꞌ.
4 Respondei-me: o batismo de João era do céu ou dos homens?
5 Ecꞌu rique xquijek quechꞌaꞌt chiquiwach puwi waꞌ: «We xkacꞌul uwach che: “E ri Dios”, riꞌ cubiꞌij rire chike: “¿Suꞌchac cꞌu riꞌ na xcoj ta alak ri xubiꞌij?” cacha chike.
5 Eles começaram a raciocinar entre si, dizendo: Se dissermos: Do céu, ele dirá: Por que razão, pois, não crestes nele?
6 Yey we xkabiꞌij “e rachijab”, conoje riꞌ ri tinamit cojquicamisaj paꞌbaj; ma rique lic quijiquibam uwach ri Juan e jun kꞌalajisanel re ri Dios» xecha chiquiwach.
6 Se, porém, dissermos: Dos homens, todo o povo nos apedrejará, porque está convencido de que João era profeta.
7 Xquibiꞌij cꞌu che ri Jesús: —Na ketaꞌam taj —xechaꞌ.
7 Responderam por fim que não sabiam de onde era.
8 Ecꞌu ri Jesús xubiꞌij chique: —Jecꞌuriꞌlaꞌ, riꞌin na cambiꞌij ta che alak china yaꞌyom panukꞌab canꞌan tak waꞌ —xchaꞌ.
8 Replicou-lhes também Jesus: Nem eu vos direi com que direito faço estas coisas.
9 Ecꞌuchiriꞌ, ri Jesús xujek utzijoxic wa cꞌambal naꞌoj chique ri winak: «Cꞌo jun achi xuꞌan ticoꞌn re uva chwach ri rulew. Tecꞌuchiriꞌ, xuya can pa tunulic chique jujun aj chaquib. Xeꞌec cꞌu riꞌ y uqꞌuiyal kꞌij xsachiꞌic.
9 Então Jesus propôs-lhes esta parábola: Um homem plantou uma vinha, arrendou-a a vinhateiros e ausentou-se por muito tempo para uma terra estranha.
10 »Echiriꞌ xopon rukꞌijol ri molonic, xutak lo jun raj chac chaꞌ cuꞌtzꞌonoj chique raj tunulel ri takalic cucꞌul rire che ri molonic. Noꞌj raj tunulel xquichꞌayo y xquitak bi; e riꞌ na jinta xquiya bi che.
10 No tempo da colheita, enviou um servo aos vinhateiros para que lhe dessem do produto da vinha. Estes o feriram e o reenviaram de mãos vazias.
11 »Ecꞌu ri rajaw xutak lo jun chic raj chac. Noꞌj raj tunulel xquiꞌan cꞌax che jelaꞌ pachaꞌ xquiꞌan che ri nabe; xquichꞌayo, lic xquiqꞌuixbesaj y xquitak bi. Yey na jinta xquiya bi che.
11 Tornou a enviar outro servo; eles feriram também a este, ultrajaram-no e despediram-no sem coisa alguma.
12 »Y ri rajaw xutak lo rurox aj chac. Pero raj tunulel lic xquiꞌan cꞌax che y xquesaj bi chupa waꞌ wuꞌlew.
12 Tornou a enviar um terceiro; feriram também este e expulsaram-no.
13 »Ecꞌuchiriꞌ, ri rajaw xubiꞌij chiribil rib: “¿Saꞌ ri canꞌan woꞌora? Cantak bi ri nucꞌajol lic cꞌax cannaꞌo;ma cꞌaxtaj we xquil uwach rire, caquicꞌul na chi utz.”
13 Disse então o senhor da vinha: Que farei? Mandarei meu filho amado; talvez o respeitem.
14 »Noꞌj raj tunulel echiriꞌ xquil uwach rucꞌajol rachi, xechꞌaꞌt chiquiwach, jewaꞌ xquibiꞌij: “Waꞌ e ucꞌajol ri rajaw rulew, ri cuꞌana na rajaw we xcam rukaw. Joꞌ jeꞌkacamisaj chaꞌ rulew cuꞌan can keꞌoj” xechaꞌ.
14 Vendo-o, porém, os vinhateiros discorriam entre si e diziam: Este é o herdeiro; matemo-lo, para que se torne nossa a herança.
15 »Xquesaj cꞌu bi rucꞌajol rachi chupa waꞌ wuꞌlew y xquicamisaj» xcha ri Jesús. Tecꞌuchiriꞌ xutzꞌonoj chique ri winak: —Chiwach ralak, ¿saꞌ nawi cuꞌan ri rajaw ri ticoꞌn chique raj tunulel?
15 E lançaram-no fora da vinha e mataram-no. Que lhes fará, pois, o dono da vinha?
16 Riꞌin cambiꞌij: Cacꞌunic, cusach quiwach wa aj tunulel y cuya ri rulew pa tunulic chique jujun chic—xchaꞌ. Ecꞌuchiriꞌ xquita waꞌ ri winak, xquibiꞌij: —¡Muꞌan ne co riꞌ waꞌ ri Dios chike! —xechaꞌ.
16 Virá e exterminará estes vinhateiros e dará a vinha a outros. A estas palavras, disseram: Que Deus não o permita!
17 Pero ri Jesús lic xutzutzaꞌ quiwach y jewaꞌ xubiꞌij chique: —¿Saꞌ cꞌu ri cabiꞌij alak che wa tzꞌibital can chupa Rutzij Upixab ri Dios? Ma jewaꞌ cubiꞌij:cachaꞌ.
17 Mas Jesus, fixando o olhar neles, disse-lhes: Que quer dizer então o que está escrito: A pedra que os edificadores rejeitaram tornou-se a pedra angular {Sl 117,22}?
18 China cꞌu ri catzak puwi laꞌ laꞌbaj, lic cꞌax ri cucꞌulumaj; yey we rabaj catzak puwi junok, riꞌ xa jumul cusach uwach—xchaꞌ.
18 Todo o que cair sobre esta pedra ficará despedaçado; e sobre quem ela cair, este será esmagado!
19 Ecꞌuchiriꞌ, ri nimak e aj chacunel pa Rocho Dios cucꞌ raj cꞌutunel re ri tzijpixab lic xquitzucuj suꞌanic asu caquichap bi ri Jesús, ma xquimaj usucꞌ chiquij rique xubiꞌij wi wa cꞌambal naꞌoj; noꞌj na xquiꞌan taj ruma ri quixiꞌin ib chiquiwach ri winak.
19 Naquela mesma hora os príncipes dos sacerdotes e os escribas procuraram prendê-lo, mas temeram o povo. Tinham compreendido que se referia a eles ao propor essa parábola.
20 Ecꞌu raj wach lic quicꞌacꞌalem ri Jesús y xequitak bi achijab quiꞌanom che quib pachaꞌ lic e jusucꞌ, chaꞌ caquicꞌam upa ri Jesús rucꞌ tak ri cubiꞌij y jelaꞌ caquicoj umac y caquiya cꞌu pukꞌab ri takanel re ri gobierno romano.
20 Puseram-se então a observá-lo e mandaram espiões que se disfarçassem em homens de bem, para armar-lhe ciladas e surpreendê-lo no que dizia, a fim de o entregarem à autoridade e ao poder do governador.
21 Xquitzꞌonoj cꞌu che ri Jesús: —Lal tijonel, riꞌoj ketaꞌam lic usucꞌ ronoje ri cabiꞌij la y ri cacꞌut la, yey rilal lic lal jusucꞌ cucꞌ conoje ri ticawex. Pakatzij wi e cacꞌut la ri be re ri Dios.
21 Perguntaram-lhe eles: Mestre, sabemos que falas e ensinas com retidão e que, sem fazer acepção de pessoa alguma, ensinas o caminho de Deus segundo a verdade.
22 ¿Usucꞌ nawi ri cakaꞌan tojonic che ri nimalaj takanel re Romao na usucꞌ taj? —xechaꞌ.
22 É-nos permitido pagar o imposto ao imperador ou não?
23 Noꞌj ri Jesús, ruma retaꞌam ri retzelal quicꞌuꞌx, jewaꞌ xubiꞌij chique: —¿Suꞌchac cacꞌam alak nupa?
23 Jesus percebeu a astúcia e respondeu-lhes:
24 Cꞌutu pe alak chwe juna meyo re caꞌan tojonic rucꞌ. ¿China re wa cꞌaxwach y china re wa biꞌaj cꞌo chwach wa meyo? —xchaꞌ. Rique xquicꞌul uwach: —Re ri nimalaj takanel re Roma —xechaꞌ.
24 Mostrai-me um denário. De quem leva a imagem e a inscrição? Responderam: De César.
25 Xubiꞌij cꞌu ri Jesús chique: —Yaꞌa alak che ri nimalaj takanel re Roma janipa ri takal che rire; yey yaꞌa cꞌu alak che ri Dios janipa ri takal che ri Dios —xchaꞌ.
25 Então lhes disse: Dai, pois, a César o que é de César e a Deus o que é de Deus.
26 Ecꞌu ri quicꞌacꞌalem ri Jesús na xquirik ta juna chꞌaꞌtem xubiꞌij chique ri winak chirij ri gobierno. E ne lic xcam canimaꞌ che ri cꞌulubal uwach xuyaꞌo y na jinta chi cꞌu xquibiꞌij che.
26 Assim não puderam surpreendê-lo em nenhuma de suas palavras diante do povo. Pelo contrário, admirados da sua resposta, tiveram que calar-se.
27 Xecꞌun cꞌu rucꞌ ri Jesús jujun chique ri saduceos, ri caquibiꞌij na jinta cꞌastajibal chique ri ecaminak. Xquitzꞌonoj cꞌu che:
27 Alguns saduceus - que negam a ressurreição - aproximaram-se de Jesus e perguntaram-lhe:
28 —Lal tijonel, ri Moisés xutzꞌibaj can chike: “We ri ratz junok cacamic y na e jinta can ralcꞌoꞌal rucꞌ ri rixokil, ecꞌu riꞌ ruchakꞌ cacꞌuliꞌ rucꞌ rixok malcaꞌn canok y jecꞌulaꞌ quecꞌojiꞌ ralcꞌoꞌal rucꞌ, pubiꞌ ri ratz xcamic”.
28 Mestre, Moisés prescreveu-nos: Se alguém morrer e deixar mulher, mas não deixar filhos, case-se com ela o irmão dele, e dê descendência a seu irmão.
29 »Julaj e cꞌo wukub achijab quichakꞌ quib. Ri nabe chique xcꞌuliꞌic, yey ecꞌu riꞌ waꞌ xcamic y na e jinta can ralcꞌoꞌal rucꞌ ri rixokil.
29 Ora, havia sete irmãos, o primeiro dos quais tomou uma mulher, mas morreu sem filhos.
30 Jelaꞌ cꞌu riꞌ rucaꞌm xcꞌuliꞌ rucꞌ rixok malcaꞌn canok. Ecꞌu riꞌ waꞌ xcamic y na e jinta can ralcꞌoꞌal rucꞌ rixok.
30 Casou-se com ela o segundo, mas também ele morreu sem filhos.
31 Yey je tanchi laꞌ xucꞌulumaj rurox. Jecꞌulaꞌ xquicꞌulumaj ri wukub achijab; xecamic, e riꞌ na jinta calcꞌoꞌal xquiya canok.
31 Casou-se depois com ela o terceiro. E assim sucessivamente todos os sete, que morreram sem deixar filhos.
32 Qꞌuisbal cꞌu re, e xcam rixok.
32 Por fim, morreu também a mulher.
33 Chupa cꞌu rukꞌijol ri cꞌastajibal, ¿chinok chique ri wukub achijab cuꞌana rachijil rixok? Ma conoje xecꞌuliꞌ rucꞌ —xechaꞌ.
33 Na ressurreição, de qual deles será a mulher? Porque os sete a tiveram por mulher.
34 Y ri Jesús xucꞌul uwach: —Wara che ruwachulew ri ticawex cꞌo quixokilal y cꞌo cachijilal yey caquiya ri calcꞌoꞌal pa cꞌulaniquil.
34 Jesus respondeu: Os filhos deste mundo casam-se e dão-se em casamento,
35 Noꞌj ri cayaꞌtaj chique quecꞌastajic y cꞌo quicꞌaslemal na jinta utakexic chilaꞌ chicaj, rique na jinta chi quixokilal, na jinta chi cachijilal y na jinta chi ne cꞌo cuya ralcꞌoꞌal pa cꞌulaniquil.
35 mas os que serão julgados dignos do século futuro e da ressurreição dos mortos não terão mulher nem marido.
36 Ma chilaꞌ chicaj na jinta chi camic chique, quebuꞌana cꞌu pachaꞌ ri ángeles. Yey e ralcꞌoꞌal ri Dios; e uwariꞌche yaꞌtal chique quecꞌastaj chiquixoꞌl ri ecaminak.
36 Eles jamais poderão morrer, porque são iguais aos anjos e são filhos de Deus, porque são ressuscitados.
37 Yey puwi cꞌu ri cꞌastajibal que ri ecaminak, cꞌuna pe chicꞌuꞌx alak ri xutzꞌibaj can ri Moisés puwi ri xubiꞌij ri Dios che echiriꞌ xchꞌaꞌt rucꞌ chupa ri jumocaj xuluquej, jewaꞌ xubiꞌij ri Dios che: “In ri Dios re ri Abraham, re ri Isaac y re ri Jacob” xchaꞌ. Chiriꞌ cꞌu riꞌ xukꞌalajisaj ri Moisés cꞌo cꞌastajibal,
37 Por outra parte, que os mortos hão de ressuscitar é o que Moisés revelou na passagem da sarça ardente {Ex 3,6}, chamando ao Senhor: Deus de Abraão, Deus de Isaac, Deus de Jacó .
38 ma ri Dios na e ta Dios que ri ecaminak ma e Dios que ri e cꞌaslic.Ma conoje ri e ralcꞌoꞌal ri Dios, tob ecaminak chic, e cꞌas chwach ri Dios —xchaꞌ.
38 Ora, Deus não é Deus dos mortos, mas dos vivos; porque todos vivem para ele.
39 Ecꞌuchiriꞌ jujun chique raj cꞌutunel re ri tzijpixab, jewaꞌ xquibiꞌij che ri Jesús: —Lal tijonel, lic utz ri xbiꞌij la —xechaꞌ.
39 Alguns dos escribas disseram, então: Mestre, falaste bem.
40 Y ri Saduceos na jinta chi cꞌo xquitzꞌonoj che ruma xquinaꞌ quib chwach.
40 E já não se atreviam a fazer-lhe pergunta alguma.
41 Ecꞌuchiriꞌ ri Jesús xubiꞌij: «¿Suꞌbe cabiꞌx che ri Cristo e “Ralcꞌoꞌal can ri rey David”?
41 Jesus perguntou-lhes: Como se pode dizer que Cristo é filho de Davi?
42 Ma ri David jewaꞌ xutzꞌibaj can chupa ri libro re Salmos:
42 Pois o próprio Davi, no livro dos Salmos, diz: Disse o Senhor a meu Senhor: Senta-te à minha direita,
43 — ausente —
43 até que eu ponha os teus inimigos por escabelo dos teus pés {Sl 109,1}.
44 Ecꞌu ri David cubiꞌij “Wajawal” che Ruchaꞌoꞌn lo ri Dios. ¿Suꞌbe cꞌu riꞌ cabiꞌxic e Ralcꞌoꞌal can ri rey David?» xchaꞌ.
44 Portanto, Davi o chama de Senhor! Como, pois, é ele seu filho?
45 Chiquiwach cꞌu ri winak quetaw re, ri Jesús xubiꞌij chique rutijoꞌn:
45 Enquanto todo o povo o ouvia, disse a seus discípulos:
46 «Lic chichajij iwib; miꞌan cꞌu iweꞌix pachaꞌ ri caquiꞌan raj cꞌutunel re ri tzijpixab. Ma rique lic cucꞌul quicꞌuꞌx ri quejurur chupa ri quikꞌuꞌ chaꞌ quilitajic lic cꞌo quiwach. Lic cucꞌul quicꞌuꞌx ri cayaꞌ rutzil quiwach pa quebilitaj wi. Yey pa tak sinagogas y pa tak waꞌim e lic cucꞌul quicꞌuꞌx ri quetzꞌuyiꞌ chupa ri tzꞌulibal que ri lic cꞌo quiwach.
46 Guardai-vos dos escribas, que querem andar de roupas compridas e gostam das saudações nas praças públicas, das primeiras cadeiras nas sinagogas e dos primeiros lugares dos banquetes;
47 Rique caquimaj ri cocho quicꞌolibal rixokib e malcaꞌnib; yey chaꞌ na cakꞌalajin ta ri na utz taj caquiꞌano, caquiwererej unimal chꞌabal echiriꞌ caquiꞌan orar. Ruma cꞌu wa caquiꞌano, lic unimal cꞌaxcꞌolil caquicꞌul na echiriꞌ cakꞌat tzij paquiwiꞌ» xchaꞌ.
47 que devoram as casas das viúvas, fingindo fazer longas orações. Eles receberão castigo mais rigoroso.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 20, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.