João 4
Ri utzilaj tzij re ri kanimajawal Jesucristo (ACR_TNT) vs VC
1 Ri Jesús xretaꞌmaj, ri fariseos xquito más e qꞌui rutijoꞌn Rire chiquiwa rutijoꞌn ri Juan, yey más e qꞌui ri caquicꞌul ri bautismo ruma Rire chiquiwa ri caquicꞌul ri bautismo ruma ri Juan.
1 O Senhor soube que os fariseus tinham ouvido dizer que ele recrutava e batizava mais discípulos que João
2 (Tob na e ta cꞌu ri Jesús ri cuya ri bautismo, ma e tak rutijoꞌn ri queyaꞌw re.)
2 {se bem que não era Jesus quem batizava, mas os seus discípulos}.
3 Ruma cꞌu ri Jesús retaꞌam ri xquita rique, xel bi pa ri luwar re Judea y xtzelej tanchi pa ri luwar re Galilea.
3 Deixou a Judéia e voltou para a Galiléia.
4 Yey chirajawaxic che ri Jesús quicꞌow pa ri luwar re Samaria.
4 Ora, devia passar por Samaria.
5 Jecꞌulaꞌ xeꞌela pa jun tinamit Sicar rubiꞌ, cꞌo che ri luwar re Samaria, chunakaj rulew xuya can ri Jacob che rucꞌajol José.
5 Chegou, pois, a uma localidade da Samaria, chamada Sicar, junto das terras que Jacó dera a seu filho José.
6 Chiriꞌ cꞌo wi ri jun pozo ucꞌotom can ri Jacob. Ruma cꞌu cosinak ri Jesús che ri be uꞌanom lok, xtzꞌuyiꞌ chunakaj ri pozo echiriꞌ ya cuꞌana pa tiqꞌuil kꞌij.
6 Ali havia o poço de Jacó. E Jesus, fatigado da viagem, sentou-se à beira do poço. Era por volta do meio-dia.
7 Xcꞌun cꞌu lo jun ixok aj Samaria, e riꞌ coꞌlresaj bi uyaꞌ pa ri pozo, yey ri Jesús xubiꞌij che: —Sipaj la jubikꞌ nuyaꞌ —xchaꞌ.
7 Veio uma mulher da Samaria tirar água. Pediu-lhe Jesus: Dá-me de beber.
8 Yey rutijoꞌn ri Jesús ebenak pa ri tinamit xeꞌquilokꞌo quiwa.
8 {Pois os discípulos tinham ido à cidade comprar mantimentos.}
9 Rixok aj Samaria xubiꞌij cꞌu che: —¿Saꞌ riꞌ laꞌ catzꞌonoj yaꞌ la chwe? Ma rilal lal cuqꞌuil raj judiꞌab yey riꞌin in aj Samaria —xchaꞌ. Xubiꞌij waꞌ ma raj judiꞌab na quechꞌaw ta chiquiwach cucꞌ raj Samaria.
9 Aquela samaritana lhe disse: Sendo tu judeu, como pedes de beber a mim, que sou samaritana!... {Pois os judeus não se comunicavam com os samaritanos.}
10 Ewi ri Jesús xucꞌul uwach: —We ta cꞌu quetaꞌmaj la saꞌ ri cusipaj ri Dios cheꞌla yey we ta quetaꞌmaj la in china riꞌin, ri cantzꞌonoj nuyaꞌ cheꞌla, riꞌ e ne rilal catzꞌonoj la yaꞌ chwe yey riꞌin canya cꞌu cheꞌla ri yaꞌ cuya cꞌaslemal—xchaꞌ.
10 Respondeu-lhe Jesus: Se conhecesses o dom de Deus, e quem é que te diz: Dá-me de beber, certamente lhe pedirias tu mesma e ele te daria uma água viva.
11 Rixok xubiꞌij che ri Jesús: —Wajawal, na jinta ne saꞌ rucꞌ quesaj lo la ri yaꞌ yey ri pozo lic naj upa. ¿Pachawi cꞌu riꞌ quesaj wi lo la ri yaꞌ cuya cꞌaslemal?
11 A mulher lhe replicou: Senhor, não tens com que tirá-la, e o poço é fundo... donde tens, pois, essa água viva?
12 E ri kamam Jacob xuya can wa jun pozo chike ojertan, ma wara xutij wi uyaꞌ rire cucꞌ tak ri ralcꞌoꞌal y tak ri rawaj. ¿Más neba cꞌo wach rilal chwach rire? —xchaꞌ.
12 És, porventura, maior do que o nosso pai Jacó, que nos deu este poço, do qual ele mesmo bebeu e também os seus filhos e os seus rebanhos?
13 Ri Jesús xucꞌul uwach: —Conoje ri quetijow re waꞌ wa yaꞌ, catzajin tanchi quichiꞌ.
13 Respondeu-lhe Jesus: Todo aquele que beber desta água tornará a ter sede,
14 Noꞌj china ri catijow re ri yaꞌ canya riꞌin, riꞌ na cachakij ta chi cꞌana uchiꞌ. Ma ri yaꞌ canya riꞌin, cuꞌan pachaꞌ jun acꞌal calax lo pa ranimaꞌ re cuya ucꞌaslemal na jinta utakexic —xchaꞌ.
14 mas o que beber da água que eu lhe der jamais terá sede. Mas a água que eu lhe der virá a ser nele fonte de água, que jorrará até a vida eterna.
15 Xubiꞌij cꞌu rixok che: —Wajawal, yaꞌa co la weꞌin riꞌ laꞌ la yaꞌ, chaꞌ na cachakij ta chi nuchiꞌ y na quincꞌun ta chi ne riꞌ cꞌa wara re coꞌlnuwesaj bi nuyaꞌ —xchaꞌ.
15 A mulher suplicou: Senhor, dá-me desta água, para eu já não ter sede nem vir aqui tirá-la!
16 Pero ri Jesús xubiꞌij che: —Oj la, jeꞌsiqꞌuij la ri achijil la y cꞌamaꞌ cꞌu lo la wara —xchaꞌ.
16 Disse-lhe Jesus: Vai, chama teu marido e volta cá.
17 Ewi rixok xubiꞌij: —Riꞌin na jinta wachijil —xchaꞌ. Xubiꞌij cꞌu ri Jesús che: —Katzij ri xbiꞌij la, na jinta achijil la.
17 A mulher respondeu: Não tenho marido. Disse Jesus: Tens razão em dizer que não tens marido.
18 Ma e woꞌob lo rachijab e cꞌojiꞌnak ucꞌ la yey rachi cꞌo ucꞌ la woꞌora na achijil ta la. Ruma cꞌu riꞌ, lic katzij ri xbiꞌij la —xchaꞌ.
18 Tiveste cinco maridos, e o que agora tens não é teu. Nisto disseste a verdade.
19 Echiriꞌ xuta waꞌ rixok, xubiꞌij che ri Jesús: —Wajawal, e cunaꞌ nucꞌuꞌx riꞌin, rilal lal kꞌalajisanel re ri Dios.
19 Senhor, disse-lhe a mulher, vejo que és profeta!...
20 Ri katiꞌ-kamam ri oj aj Samaria lic xquilokꞌnimaj ukꞌij ri Dios chwach wa juyub,noꞌj ri alak aj judiꞌab cabiꞌij alak e Jerusalem ri luwar pa chirajawaxic wi calokꞌnimax wi ukꞌij ri Dios —xchaꞌ.
20 Nossos pais adoraram neste monte, mas vós dizeis que é em Jerusalém que se deve adorar.
21 Ri Jesús xubiꞌij che: —Ixok, lic cojo la wa cambiꞌij cheꞌla, ma copon na ri kꞌij na xew ta chi calokꞌnimax ukꞌij ri Dios wara chwa wa juyub o cꞌa chilaꞌ Jerusalem, ma utz caꞌaniꞌ waꞌ pa ronoje luwar.
21 Jesus respondeu: Mulher, acredita-me, vem a hora em que não adorareis o Pai, nem neste monte nem em Jerusalém.
22 Ralak alak aj Samaria, na etaꞌam ta alak china ri calokꞌnimaj alak ukꞌij; noꞌj riꞌoj lic ketaꞌam chi utz china ri cakalokꞌnimaj ukꞌij, ma ri colobetajic cape cucꞌ raj judiꞌab.
22 Vós adorais o que não conheceis, nós adoramos o que conhecemos, porque a salvação vem dos judeus.
23 Noꞌj copon na cꞌu ri kꞌij yey ecꞌu ukꞌijol waꞌ xoponic echiriꞌ e janipa ri caquilokꞌnimaj ukꞌij ri Kakaw Dios pa sakil wi, caquiꞌano ruma ri Ruxlabixel cꞌo pa canimaꞌ. Ma e caraj waꞌ ri Kakaw Dios chique conoje ri quelokꞌniman re.
23 Mas vem a hora, e já chegou, em que os verdadeiros adoradores hão de adorar o Pai em espírito e verdade, e são esses adoradores que o Pai deseja.
24 Ma ri Dios e Uxlabixel; Rire na quilitaj ta uwach. E uwariꞌche conoje ri quelokꞌniman ukꞌij, lic chirajawaxic wi quiꞌana waꞌ pa sakil wi ruma ri Ruxlabixel cꞌo pa canimaꞌ —xchaꞌ.
24 Deus é espírito, e os seus adoradores devem adorá-lo em espírito e verdade.
25 Xubiꞌij cꞌu rixok che ri Jesús: —Riꞌin wetaꞌam cacꞌun Ruchaꞌoꞌn lo ri Dios, ri cabiꞌx “Cristo” che; y echiriꞌ cacꞌun Rire, cukꞌalajisaj ronoje chike —xchaꞌ.
25 Respondeu a mulher: Sei que deve vir o Messias {que se chama Cristo}; quando, pois, vier, ele nos fará conhecer todas as coisas.
26 Ri Jesús xubiꞌij che: —Waꞌ wa cabiꞌij la e riꞌin, ri quinchꞌaꞌt ucꞌ la —xchaꞌ.
26 Disse-lhe Jesus: Sou eu, quem fala contigo.
27 Ecꞌuchiriꞌ, xetzelej lo rutijoꞌn y lic xcam canimaꞌ che ma ri Jesús cachꞌaꞌt rucꞌ jun ixok. Na rucꞌ ta cꞌu riꞌ, na jinta junok chique xutzꞌonoj saꞌ puwiꞌ cachꞌaꞌt wi rucꞌ rixok.
27 Nisso seus discípulos chegaram e maravilharam-se de que estivesse falando com uma mulher. Ninguém, todavia, perguntou: Que perguntas? Ou: Que falas com ela?
28 Ecꞌuchiriꞌ, rixok xuya can rucꞌambaꞌ, xeꞌec pa ri tinamit y jewaꞌ cubiꞌij chique ri winak:
28 A mulher deixou o seu cântaro, foi à cidade e disse àqueles homens:
29 —Peta alak, jeꞌilaꞌ alak jun achi ubiꞌim chwe janipa ri nuꞌanom. ¿Na e ta nawi rire ri Cristo? —cachaꞌ.
29 Vinde e vede um homem que me contou tudo o que tenho feito. Não seria ele, porventura, o Cristo?
30 Ecꞌuchiriꞌ, xebel bi ri winak pa ri tinamit y xebec chilaꞌ pa cꞌo wi ri Jesús.
30 Eles saíram da cidade e vieram ter com Jesus.
31 Echiriꞌ cꞌamajaꞌ quebopon ri winak, rutijoꞌn xquitij riꞌ che, jewaꞌ xquibiꞌij: —Lal tijonel, tija wa la —xecha che.
31 Entretanto, os discípulos lhe pediam: Mestre, come.
32 Ri Jesús xubiꞌij chique: —Riꞌin cꞌo ri nuwa cantijo, tob riꞌix na iwetaꞌam taj saꞌ waꞌ —xchaꞌ.
32 Mas ele lhes disse: Tenho um alimento para comer que vós não conheceis.
33 Ecꞌu rutijoꞌn xquijek caquibiꞌij chiquiwach: «¿Cꞌo nawi junok xcꞌamaw lo uwa?» xechaꞌ.
33 Os discípulos perguntavam uns aos outros: Alguém lhe teria trazido de comer?
34 Ecꞌu ri Jesús xubiꞌij chique: «Ri nuwa riꞌin e ri canꞌan ri rajawal ucꞌuꞌx ri takayom lo weꞌin y canqꞌuis na cꞌu ruchac.
34 Disse-lhes Jesus: Meu alimento é fazer a vontade daquele que me enviou e cumprir a sua obra.
35 Riꞌix quibiꞌij: “Cajib icꞌ chic copon wi chaꞌ caꞌan ri molonic.” Noꞌj riꞌin cambiꞌij chiwe: Chixtzuꞌn apanok y chiwila chi utz ri ticoꞌn, ma ya riꞌj chic, utz chic camolic.
35 Não dizeis vós que ainda há quatro meses e vem a colheita? Eis que vos digo: levantai os vossos olhos e vede os campos, porque já estão brancos para a ceifa.
36 Ri cachacun che ri molonic, cucꞌul na ri tojbal re yey janipa ri cumolo, cꞌo cutikoj che rucꞌaslemal na jinta utakexic. Jecꞌulaꞌ, ri caticow re junam quequiꞌcot rucꞌ ri camolonic.
36 O que ceifa recebe o salário e ajunta fruto para a vida eterna; assim o semeador e o ceifador juntamente se regozijarão.
37 Ma e cuꞌana pachaꞌ ri cabiꞌxic: “Jun ri caticow re yey jun chic ri caꞌanaw re ri molonic.”
37 Porque eis que se pode dizer com toda verdade: Um é o que semeia outro é o que ceifa.
38 Riꞌin xixintak bi re quimol ri na xitic ta riꞌix; ma e jujun chic ri xeticow re. Ecꞌu woꞌora cꞌo quicꞌul riꞌix che ri chac que rique» xchaꞌ.
38 Enviei-vos a ceifar onde não tendes trabalhado; outros trabalharam, e vós entrastes nos seus trabalhos.
39 E qꞌui chique ri e aj Samaria xcubiꞌ quicꞌuꞌx rucꞌ ri Jesús ruma ri xutzijoj rixok echiriꞌ xubiꞌij chique: «Rire xubiꞌij chwe janipa ri nuꞌanom.»
39 Muitos foram os samaritanos daquela cidade que creram nele por causa da palavra da mulher, que lhes declarara: Ele me disse tudo quanto tenho feito.
40 Ruma cꞌu laꞌ, rique xecꞌun rucꞌ ri Jesús y lic xebelaj che chaꞌ cacanaj cucꞌ. Ewi Rire queb kꞌij xcanaj can cucꞌ.
40 Assim, quando os samaritanos foram ter com ele, pediram que ficasse com eles. Ele permaneceu ali dois dias.
41 Yey más e qꞌui ri xcubiꞌ quicꞌuꞌx rucꞌ ruma ri xutzijoj Rire chiquiwach.
41 Ainda muitos outros creram nele por causa das suas palavras.
42 Xquibiꞌij cꞌu che rixok: —Woꞌora lic cubul kacꞌuꞌx rucꞌ rire na xew ta ruma ri xatzijoj riꞌat chike, ma e ruma ri xkata ruchꞌaꞌtem rire. Ketaꞌam cꞌu riꞌ rire pakatzij wi e ri Cristo, ri Colobenel re ruwachulew —xechaꞌ.
42 E diziam à mulher: Já não é por causa da tua declaração que cremos, mas nós mesmos ouvimos e sabemos ser este verdadeiramente o Salvador do mundo.
43 Echiriꞌ icꞌowinak chi caꞌib kꞌij, ri Jesús xel bi chiriꞌ Samaria, xumaj bi ube y xeꞌec cꞌa Galilea.
43 Passados os dois dias, Jesus partiu para a Galiléia.
44 Ubiꞌim chi cꞌu ri Jesús: “Juna kꞌalajisanel na cayac ta ukꞌij pa rutinamit.”
44 {Ele mesmo havia declarado que um profeta não é honrado na sua pátria.}
45 Na rucꞌ ta cꞌu riꞌ, echiriꞌ xopon chilaꞌ Galilea, ri aj chiriꞌ lic xquicꞌul chi utz, ma rique xebopon pa ri nimakꞌij Pascua chilaꞌ Jerusalem y xquilo janipa tak ri xuꞌan ri Jesús pa ri nimakꞌij.
45 Chegando à Galiléia, acolheram-no os galileus, porque tinham visto tudo o que fizera durante a festa em Jerusalém; pois também eles tinham ido à festa.
46 Ecꞌuchiriꞌ, ri Jesús xtzelej pa ri tinamit Caná re Galilea pa xuꞌan wi vino che ri yaꞌ. Cꞌo cꞌu jun aj wach raj chac ri rey chilaꞌ Capernaúm, y rire cꞌo jun ucꞌajol lic yewaꞌ.
46 Ele voltou, pois, a Caná da Galiléia, onde transformara água em vinho. Havia então em Cafarnaum um oficial do rei, cujo filho estava doente.
47 Wa waꞌchi echiriꞌ xuto ri Jesús petinak Judea y cꞌo chi chiriꞌ Galilea, xeꞌec cꞌu che rilic y lic xeꞌelaj che chaꞌ queꞌec chirocho re cuꞌcunaj rucꞌajol cajecꞌowic.
47 Ao ouvir que Jesus vinha da Judéia para a Galiléia, foi a ele e rogou-lhe que descesse e curasse seu filho, que estava prestes a morrer.
48 Xubiꞌij cꞌu ri Jesús che: —Ralak na cacubiꞌ ta cꞌuꞌx alak wucꞌ we na quil ta tak cꞌutubal re ri nuchukꞌab o tak milagros canꞌano —xchaꞌ.
48 Disse-lhe Jesus: Se não virdes milagres e prodígios, não credes...
49 Ri raj chac ri rey xubiꞌij tanchi che ri Jesús: —Wajawal, peta co la wucꞌ chiwocho, ma ri nucꞌajol cajecꞌowic —xchaꞌ.
49 Pediu-lhe o oficial: Senhor, desce antes que meu filho morra!
50 Xubiꞌij cꞌu ri Jesús che: —Oj la chi ocho la, ma ri cꞌajol la na cacam taj —xchaꞌ. Rachi xucoj ri xbiꞌx che ruma ri Jesús y xeꞌec.
50 Vai, disse-lhe Jesus, o teu filho está passando bem! O homem acreditou na palavra de Jesus e partiu.
51 Echiriꞌ catajin roponic chirocho, ri raj chaquib xebel lo che ucꞌulic y xquibiꞌij che: —¡Ri cꞌajol la na xcam taj ma xcunutajic! —xechaꞌ.
51 Enquanto ia descendo, os criados vieram-lhe ao encontro e lhe disseram: Teu filho está passando bem.
52 Ecꞌu rire xutzꞌonoj chique jampalaꞌ xujeko utz uwach rucꞌajol. Y rique xquibiꞌij che: —Iwir che ri nabe orabenak kꞌij xicꞌow ri akꞌ chirij —xechaꞌ.
52 Indagou então deles a hora em que se sentira melhor. Responderam-lhe: Ontem à sétima hora a febre o deixou.
53 Jecꞌulaꞌ rukaw rala xretaꞌmaj e ora riꞌ xubiꞌij ri Jesús che: «Ri cꞌajol la na cacam taj.» Ruma cꞌu riꞌ laꞌ, rire cucꞌ conoje ri e cꞌo pa rocho xcubiꞌ quicꞌuꞌx rucꞌ ri Jesús.
53 Reconheceu o pai ser a mesma hora em que Jesus dissera: Teu filho está passando bem. E creu tanto ele como toda a sua casa.
54 Wa jun cunanic e ucaꞌm cꞌutubal re ruchukꞌab ri Dios xuꞌan ri Jesús chilaꞌ Galilea echiriꞌ tzelejinak lo Judea.
54 Esse foi o segundo milagre que Jesus fez, depois de voltar da Judéia para a Galiléia.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.