Atos 18

Ri utzilaj tzij re ri kanimajawal Jesucristo (ACR_TNT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Icꞌowinak chi tak waꞌ, ri Pablo xel bi pa ri tinamit Atenas y xeꞌec Corinto.
1 Depois disso, Paulo saiu de Atenas e foi para a cidade de Corinto.
2 Chilaꞌ xurik jun achi e cuqꞌuil raj judiꞌab, Aquila rubiꞌ. Waꞌ waꞌchi alaxinak pa ri luwar re Ponto. Ri Aquila rucꞌ ri rixokil Priscila cꞌacꞌ e petinak pa ri luwar re Italia, ma ri takanel Claudio xtakan che quebel bi pa ri tinamit Roma conoje raj judiꞌab. Ecꞌu riꞌ ri Pablo xeꞌbina cucꞌ.
2 Encontrou ali um judeu chamado Áquila, que era da província do Ponto. Fazia pouco tempo que ele tinha chegado da Itália com Priscila, a sua esposa. Eles tinham saído de lá porque o imperador Cláudio havia mandado que todos os judeus fossem embora de Roma. Paulo foi visitá-los
3 Ri quichac rique e xaki junam rucꞌ ri curik ri Pablo, waꞌ e caquiꞌan carpas. E uwariꞌche xcanaj ri Pablo cucꞌ y junam quechacunic.
3 e acabou ficando ali para trabalhar com eles, porque a profissão de Paulo e a deles era a mesma, isto é, fazer barracas.
4 Yey ronoje kꞌij re uxlanibal xtzijon pa ri sinagoga, cachꞌaꞌt cucꞌ ri e aj judiꞌab y ri na e ta aj judiꞌab y cucoj ri lic usucꞌ pa quijolom.
4 E todos os sábados ele falava na sinagoga e procurava convencer os judeus e os não judeus.
5 Echiriꞌ ri Silas y ri Timoteo xepe pa ri luwar re Macedonia y xebopon Corinto, ri Pablo xa jumul xuya rib che utzijoxic ri Utzilaj Tzij, cukꞌalajisaj waꞌ chiquiwach raj judiꞌab: Ri Jesús e ri Cristo, Ruchaꞌoꞌn lo ri Dios.
5 Depois que Silas e Timóteo chegaram da província da Macedônia, Paulo começou a dar todo o seu tempo para anunciar a mensagem. Ele afirmava aos judeus que Jesus é o Messias .
6 Pero raj judiꞌab xquijek caquikꞌatej ri Pablo y caquibiꞌij itzel tak chꞌaꞌtem chirij. Ecꞌu ri Pablo xujabajaꞌ rukꞌuꞌ chiquiwach, cꞌutubal re na utz ta ri caquiꞌano, y jewaꞌ xubiꞌij chique: «Chiꞌij cꞌu alak quel wi ri cacam alak pa mac; na numac ta chi riꞌin che alak. Chwi cꞌu woꞌora quiꞌntzijoj ri Utzilaj Tzij chique ri na e ta aj judiꞌab» xchaꞌ.
6 Mas alguns deles ficaram contra Paulo e o xingaram. Então, em sinal de protesto, ele sacudiu o pó das suas roupas e disse: — Se vocês se perderem, os culpados serão vocês mesmos. A responsabilidade não será minha. De agora em diante vou anunciar a mensagem aos não judeus.
7 Xel cꞌu bi pa ri sinagoga y xeꞌec chirocho jun achi Justo rubiꞌ. Rire lic cꞌo xiꞌin ib pa ranimaꞌ chwach ri Dios, yey ri rocho xa putzal ri sinagoga cꞌo wi.
7 Então ele saiu de lá e foi morar na casa de um homem chamado Tício Justo, um não judeu que adorava a Deus. A casa dele ficava ao lado da sinagoga.
8 Ecꞌu raj wach re ri sinagoga, jun achi Crispo rubiꞌ, xucoj rubiꞌ ri Kanimajawal cucꞌ conoje ri e cꞌo pa rocho. Y lic e qꞌui chique raj Corinto xquita ri Utzilaj Tzij, xquicoj rubiꞌ ri Cristo y xquicꞌul ri bautismo.
8 Crispo, que era o chefe da sinagoga, também creu no Senhor Jesus, e todas as pessoas da sua casa também creram. Muitas pessoas da cidade de Corinto ouviram a mensagem, creram e foram batizadas.
9 Cꞌo cꞌu jun akꞌab ri Kanimajawal xukꞌalajisaj jun cꞌutubal chwach ri Pablo, jewaꞌ xubiꞌij che: «Maxiꞌij awib; e chatzijoj ri Utzilaj Tzij y matanabaꞌ ubiꞌxiquil.
9 Certa noite Paulo teve uma visão, e nela o Senhor disse:
10 Ma Riꞌin in cꞌo awucꞌ y na jinta cꞌo caꞌanaw ri na utz taj chawe; ma lic e qꞌui ri e nutinamit e cꞌo chupa wa tinamit» xchaꞌ.
10 porque eu estou com você. Ninguém poderá lhe fazer nenhum mal, pois muitas pessoas desta cidade são minhas.
11 Ecꞌu ri Pablo xcanaj chiriꞌ pa ri tinamit Corinto jun junab rucꞌ wakib icꞌ; ewi cacꞌutun chwi ri Utzilaj Tzij re ri Dios chiquiwach ri ticawex.
11 E Paulo ficou ali um ano e meio, ensinando a palavra de Deus àquela gente.
12 Yey xuꞌana chupa tak ri kꞌij echiriꞌ ri Galión catakan puwi tak ri luwar re Acaya, raj judiꞌab xquiꞌan tzij chiquiwach chaꞌ queyactaj chirij ri Pablo. Xquicꞌam cꞌu bi pa kꞌatbal tzij
12 Quando Gálio se tornou o governador da província da Acaia, os judeus se juntaram contra Paulo. Eles o agarraram, o levaram ao tribunal
13 y jewaꞌ xquibiꞌij: —Waꞌ waꞌchi catajin che ucojic pa quijolom ri ticawex chaꞌ caquilokꞌoj ukꞌij ri Dios rucꞌ junwi chi cꞌutunic, na e ta pachaꞌ ri cubiꞌij tak ri tzijpixab ke riꞌoj —xechaꞌ.
13 e disseram ao Governador: — Este homem está querendo convencer o povo a adorar a Deus de um modo que é contra a nossa
14 Yey echiriꞌ ri Pablo xraj cachꞌaꞌtic, ri takanel Galión jewaꞌ xubiꞌij chique: —Alak aj judiꞌab, we uꞌanom ri na usucꞌ taj o juna mac lic nim chirij ri kꞌatbal tzij, riꞌ lic ube canto saꞌ ri cabiꞌij alak y cankꞌat cꞌu tzij puwiꞌ.
14 Quando Paulo ia falar, Gálio disse aos judeus: — Judeus, se isso fosse alguma falta grave ou um grande crime, seria justo que eu tivesse paciência para escutá-los.
15 Noꞌj we xa e petowinak chwi tak chꞌaꞌtem, chwi tak biꞌaj y chwi tak ri tzijpixab e alak, yijbaꞌ cꞌu riꞌ alak chiwach ralak. Ma na cuaj taj quinuꞌan aj kꞌatal tzij riꞌin puwi tak waꞌ —xchaꞌ.
15 Mas, como é só uma questão de palavras, de nomes e da própria lei de vocês, resolvam vocês mesmos. Eu não vou ser juiz nesses assuntos.
16 Y rucꞌ waꞌ xeberesaj lo chupa ri kꞌatbal tzij.
16 Em seguida os expulsou do tribunal.
17 Ecꞌuchiriꞌ, conoje ri e aj Grecia xquichap ri Sóstenes,ri aj wach re ri sinagoga. E laꞌ chwach ri kꞌatbal tzij xquijek caquiꞌan cꞌax che; pero ri takanel Galión na xoc ta cꞌana il che waꞌ.
17 Então eles agarraram Sóstenes, o chefe da sinagoga, e o surraram diante do tribunal. Porém Gálio não se importou com isso.
18 Ecꞌu ri Pablo lic uqꞌuiyal kꞌij xuꞌan chiriꞌ cucꞌ ri hermanos. Tecꞌuchiriꞌ xuya can ri qꞌuisbal uchꞌaꞌtem chique, xoc pa barco y xeꞌec pa ri luwar re Siria, junam cucꞌ ri Priscila y ri Aquila. Echiriꞌ xebicꞌow chupa ri tinamit Cencrea, ri Pablo xusocaj bi ruwiꞌ ruma uꞌanom jun biꞌtisinic che ri Dios.
18 Paulo ficou muitos dias com os cristãos em Corinto. Depois se despediu deles e embarcou num navio para a província da Síria, junto com Priscila e o seu marido Áquila. Antes de embarcar em Cencreia, ele rapou a cabeça como sinal de que havia cumprido uma promessa que tinha feito a Deus.
19 Chwi cꞌu riꞌ xebopon pa ri tinamit Éfeso y chiriꞌ xecanaj can ri Priscila y ri Aquila. Xoc cꞌu ri Pablo chupa ri sinagoga y xujek catzijon chiquiwach raj judiꞌab.
19 Eles chegaram à cidade de Éfeso, e Priscila e Áquila ficaram ali. Paulo entrou na sinagoga e falou com os judeus.
20 Waꞌ lic xebelaj che chaꞌ cacanaj can uqꞌuiyal kꞌij chiriꞌ cucꞌ; noꞌj rire xubiꞌij na utz taj cacanajic.
20 Então lhe pediram que ficasse com eles mais tempo, porém ele não quis.
21 Xew cꞌu xuya can ri qꞌuisbal uchꞌaꞌtem chique, jewaꞌ xubiꞌij: «Lic chirajawaxic in cꞌo Jerusalem chupa wa nimakꞌij catajin lok; yey quincꞌun tanchi ucꞌ alak we ri Dios cuya luwar chwe quintzelej lok» xchaꞌ. Xoc cꞌu chupa jun barco y xel bi Éfeso.
21 E, quando foi embora, disse: — Eu voltarei, se Deus quiser. Então Paulo embarcou e partiu de Éfeso.
22 Echiriꞌ xopon pa ri tinamit Cesarea, xumaj bi ube Jerusalem chaꞌ cuꞌyaꞌa rutzil quiwach ri quicojom rubiꞌ ri Cristo chilaꞌ. Tecꞌuchiriꞌ, xkaj pa ri tinamit Antioquía
22 Quando desembarcou em Cesareia, foi logo para Jerusalém. Ali ele fez uma curta visita à igreja e depois seguiu para Antioquia da Síria. A terceira viagem missionária de Paulo
23 y xcꞌojiꞌ jujun kꞌij chiriꞌ. Tecꞌuchiriꞌ, xel tanchi ubi y xicꞌow tanchi pa tak ri luwar re Galacia y re Frigia chaꞌ cuꞌnimarisaj can quicꞌuꞌx conoje ri quicojom rubiꞌ ri Cristo.
23 Depois de ficar algum tempo em Antioquia, ele foi embora. Atravessou a província da Galácia e o distrito da Frígia, indo de um lugar para outro e animando todos os cristãos.
24 Xopon cꞌu jun achi pa ri tinamit Éfeso, Apolos rubiꞌ. Waꞌ e cuqꞌuil raj judiꞌab yey alaxinak pa ri tinamit Alejandría. E jun achi lic curiko catzijonic y lic cꞌo retaꞌam puwi ri tzꞌibital can chupa Ruchꞌaꞌtem ri Dios.
24 Um judeu chamado Apolo, nascido na cidade de Alexandria, havia chegado a Éfeso. Ele falava muito bem e tinha um conhecimento profundo das Escrituras Sagradas .
25 Waꞌ waꞌchi tijotal lo chupa rube ri Kanimajawal. Ruma cꞌu lic cacha ucꞌuꞌx che tak ri cuꞌano, uyaꞌom rib che catzijonic y cacꞌutun chwi janipa ri retaꞌam chwi ri Kanimajawal, tob xew retaꞌam ri xucꞌut can ri Juan puwi ri bautismo.
25 Era também instruído no Caminho do Senhor , falava com grande entusiasmo, e o seu ensinamento a respeito de Jesus era correto; porém conhecia somente o batismo de João.
26 Rucꞌ cꞌu ronoje ruchukꞌab, ri Apolos xujek cacꞌutun pa ri sinagoga. Pero echiriꞌ ri Priscila y ri Aquila xquita rucꞌutunic, xquisiqꞌuij bi cucꞌ utuquel y xquikꞌalajisaj rusucꞌliquil ri be re ri Dios che.
26 Ele começou a falar com coragem na sinagoga . Priscila e o seu marido Áquila o ouviram falar; então o levaram para a casa deles e lhe explicaram melhor o Caminho de Deus.
27 Echiriꞌ ri Apolos xraj cakꞌax pan pa tak ri luwar re Acaya, ri hermanos xquinimarisaj bi ucꞌuꞌx y xquitzꞌibaj bi jun carta chique rutinamit ri Dios chilaꞌ chaꞌ caquicꞌul chi utz. Ecꞌuchiriꞌ xopon chilaꞌ, ri Apolos lic xuꞌana toꞌbel chique ri quicojom rubiꞌ ri Cristo ruma ri unimal rutzil ucꞌuꞌx ri Dios.
27 Quando Apolo resolveu ir para a província da Acaia, os cristãos de Éfeso o animaram e escreveram cartas para os irmãos de lá, pedindo que o recebessem bem. Chegando lá, ele ajudou muito aqueles que, pela graça de Deus, haviam crido.
28 Ma na cuxiꞌij ta cꞌana rib, e laꞌ chiwachil cucꞌutu lic katzij ri cubiꞌij rire y na je ta laꞌ pachaꞌ ri caquibiꞌij raj judiꞌab. E cuchapabej ri tzꞌibital can pa Ruchꞌaꞌtem ri Dios re cukꞌalajisaj: Ri Jesús e ri Cristo, Ruchaꞌoꞌn lo ri Dios.
28 Pois Apolo, com argumentos fortes, derrotava os judeus nas discussões públicas, provando pelas Escrituras Sagradas que Jesus é o Messias .

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 18, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.