Tiago 2

New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Ix wachalal, yix chi i cubam i cʼux che i nim laj Kajwal Jesucrísto, n-ʼus taj we n-xak jun ta quilic i winak qui ʼano.
1 Meus irmãos, vocês que creem no nosso glorioso Senhor Jesus Cristo, nunca tratem as pessoas de modo diferente por causa da aparência delas.
2 Por ejémplo, we que oc queb achiab pa molbalʼib, jun beyom, y jun nibaʼ, we i beyom-le chom u ʼuʼ, ʼo bak che u ʼab, péro i nibaʼ xa cʼojcʼoj u ʼuʼ,
2 Por exemplo, entra na reunião de vocês um homem com anéis de ouro e bem-vestido, e entra também outro, pobre e vestindo roupas velhas.
3 we yix xui ʼutz quiwil i jun chi chom u ʼuʼ, n-ʼus ta ʼuri qui ʼano. We qui bij che i beyom: “Chat cul yet chi, chupam i chom laj cubibal-i”, teʼuri qui bij che i nibaʼ: “Chat tacʼal ni yet chila, o chat cul na pulew”, quix cha che,
3 Digamos que vocês tratam melhor o que está bem-vestido e dizem: “Este é o melhor lugar; sente-se aqui”, mas dizem ao pobre: “Fique de pé” ou “Sente-se aí no chão, perto dos meus pés.”
4 we queje ile qui ʼano, n-ʼus taj, man n-junam ti quilic i winak qui ʼano, chi que upon iwuʼ. Quix tijin ʼuri chu ʼonquil pacha quiqui ʼan i juez chi n-sucʼul ti ʼatbal tzij quiqui ʼano.
4 Nesse caso vocês estão fazendo diferença entre vocês mesmos e estão se baseando em maus motivos para julgar o valor dos outros.
5 Ix wachalal chi quix waj, chi ta peʼ: i Dios je u chom i je nibaʼ chuwach i jyub taʼaj, cu yabej re u cubibal qui cʼux lic nim; are ile are i qui beyomal ique. Xak i ʼatbal tzij re i Dios ʼo que ique che, man u bim can i Dios chi cu ya chique niʼpa i cʼax quiqui na ire.
5 Escutem, meus queridos irmãos! Deus escolheu os pobres deste mundo para serem ricos na fé e para possuírem o Reino que ele prometeu aos que o amam.
6 Xui-ri yix xa junwi u ʼonquil qui ʼano; xa qui ya qui qʼuix i nibaʼib, y qui coj qui ʼij i beyomab. ¿Xataba n-are ti beyomab quix qui ya pa cʼax? Cumal ique qui tij uyej; ¿xataba n-are ti ique quix qui cʼam bi chuwach i ʼatbal tzij?
6 No entanto, vocês desprezam os pobres. Por acaso, não são os ricos que exploram vocês e os arrastam para serem julgados nos tribunais?
7 ¿Xataba n-are ti beyomab quiqui yoʼya i loʼlaj u bi i Jesucrísto, chi Toliwe?
7 São eles que falam mal do bom nome que Deus deu a vocês.
8 Cu bij u tzij i Dios: “Cʼax cha na a loʼcʼanij queje pacha i cʼax u naʼic awib yet ca ʼano.” Are ile are i ʼatz laj ʼatbal tzij re i Dios. We lic qui ʼan cas che i tzij-le, ʼutz ʼuri i qui ʼano.
8 Se vocês obedecerem à lei do Reino, estarão fazendo o que devem, pois nas Escrituras Sagradas está escrito: “Ame os outros como você ama a você mesmo.”
9 Xui-ri, we n-xak jun ta quilic i winak qui ʼano, quix tijin ʼuri chu ʼonquil i mac, xak ʼo i mac chuwach i ʼatbal tzij re i Dios.
9 Mas, se vocês tratam as pessoas pela aparência, estão pecando, e a lei os condena como culpados.
10 Jun, we ca tijin chu ʼanic ronojel pacha cu bij i lajuj tzij pixab re i Dios, péro we cu canaj can u ʼonquil jun che, queʼel ʼuri ʼo u mac chuwach ronojel i lajuj tzij pixab.
10 Porque quem quebra um só mandamento da lei é culpado de quebrar todos.
11 Man are i Dios chi xu bij i tzij-i: “Jun winak, we cʼulanic, mu min rib ruʼ chic jun chic;” xak are ire xu bij: “Mat camsanic.” Bay, jun achi, tupu n-cu min ta rib ruʼ jun chic ixok, xui-ri we cu ʼan i camic, siémpre ʼo u mac; queʼelok chi n-coʼon ta cas ʼuri che ronojel tak i tzij pixab.
11 Pois o mesmo que disse: “Não cometa adultério” também disse: “Não mate”. Mesmo que você não cometa adultério, será culpado de quebrar a lei se matar.
12 Yix ix ʼelsam puʼab i ujer ʼatbal tzij; woʼor ix ocsam puʼab i ʼatbal tzij cʼacʼ chi quix resaj chi sak. Rumal-i chi na iwib wach i qui bij, xak wach i qui ʼano, man ca ʼat ni tzij piwi ruʼ i mísmo tzij chi xix resaj chi sak. (Rumal i cʼaxnabal u cʼux i Dios, xix ʼel chi sak; rumal-i xak ʼo u chac chi yix ʼo u cʼaxnabal i cʼux.)
12 Falem e vivam como pessoas que serão julgadas pela lei que nos dá a liberdade.
13 Man i Dios n-cril ta toʼbal u wach jun winak we n-rilom ta toʼbal u wach i rachiʼil. Xui-ri, we yoj kilom toʼbal qui wach i winak, i Dios cril ʼuri toʼbal ka wach yoj are cu ʼan i ʼatbal tzij chake.
13 Quando Deus julgar, não terá misericórdia das pessoas que não tiveram misericórdia dos outros. Mas as pessoas que tiveram misericórdia dos outros não serão condenadas no Dia do Juízo Final.
14 Wachalal, n-tu chac we caka bij chi ʼo u cubibal ka cʼux che i Dios we n-caka ʼalijinsaj taj ruʼ wach tak i caka ʼano; we queje u cubibal ka cʼux ile, n-ta coʼon re ʼuri chake. (Lic ʼo u chac chi ʼo u cʼaxnabal ka cʼux chique i winak.)
14 Meus irmãos, que adianta alguém dizer que tem fé se ela não vier acompanhada de ações? Será que essa fé pode salvá-lo?
15 Por ejémplo, we ʼo jun kachiʼil, lic nibaʼ, n-tu wa, n-tu ʼuʼ,
15 Por exemplo, pode haver irmãos ou irmãs que precisam de roupa e que não têm nada para comer.
16 we caka bij che: “Chawila awib; cwaj yin n-ta tew ca tijo, n-ta numic ca tijo,” coj cha che, péro we n-caka ya ta che wach i rajwaxic che, n-ta queʼel wi ʼuri.
16 Se vocês não lhes dão o que eles precisam para viver, não adianta nada dizer: “Que Deus os abençoe! Vistam agasalhos e comam bem.”
17 Mokxa caka bij chi ʼo u cubibal ka cʼux che i Kajwal, péro we n-ta jun ʼutz caka ʼan chique i winak, n-tu chac ʼuri; n-ca ʼalijin taj we oj re i Kajwal.
17 Portanto, a fé é assim: se não vier acompanhada de ações, é coisa morta.
18 Pent ʼo jun cu bij: “Yet ca coj u ʼij i Dios ruʼ tak i ʼutz ca ʼano; yin quin coj u ʼij i Dios ruʼ u cubibal in cʼux che. Cha ʼalijinsaj chwe chi katzij ʼo u cubibal a cʼux che,” mok cu bij. Yin quin laʼ ʼuri u wach che: Yin quin cʼut chawe chi ʼo u cubibal in cʼux che i Kajwal man quin ʼan i ʼutz chique i winak; xui-ri i u cubibal a cʼux yet che i Kajwal n-ca ʼalijin taj.
18 Mas alguém poderá dizer: “Você tem fé, e eu tenho ações.” E eu respondo: “Então me mostre como é possível ter fé sem que ela seja acompanhada de ações. Eu vou lhe mostrar a minha fé por meio das minhas ações.”
19 Yet ca bij chi cul a cʼux chi xa jun i Dios; pues ʼutz i ca chʼobo-le, xui-ri, xak i itzel quiqui coj ile, y que sicsat chuwach rumal qui xibriquil.
19 Você crê que há somente um Deus? Ótimo! Os demônios também creem e tremem de medo.
20 Ma ʼan tont che awib; cha ta u be: i u cubibal ka cʼux n-ta queʼel wi we n-ta jun ʼutz caka ʼano, ʼalijinsabal-re u cubibal ka cʼux che i Dios.
20 Seu tolo! Vou provar-lhe que a fé sem ações não vale nada.
21 Ujer, i ka mam, mam Abraham, ʼutz xeʼel chuwach i Dios rumal wach i xu ʼano, man xu ʼan cas che i Dios, are xtzʼonox i racʼal che, chi a-Isaac u bi. Xu sujuj u camsaxic i racʼal puwi i altar chuwach i Dios.
21 Como é que o nosso antepassado Abraão foi aceito por Deus? Foi pelo que fez quando ofereceu o seu filho Isaque sobre o altar.
22 Chawila ʼut: i mam Abraham xu cʼutu chi ʼo u cubibal u cʼux rumal wach i xu ʼano. Queje ile xu tzʼakatsaj u cubibal u cʼux ruʼ wach i xu ʼano.
22 Veja como a sua fé e as suas ações agiram juntas. Por meio das suas ações, a sua fé se tornou completa.
23 Queje ile xeʼelok pacha i tzʼibtalic: “I mam Abraham xu coj i Dios, rumal-i i Dios xu bij chi ʼutz xeʼel chuwach ire.” Rumal-i, ca bixic chi i mam Abraham, ramig i Dios.
23 Assim aconteceu o que as Escrituras Sagradas dizem: “Abraão creu em Deus, e por isso Deus o aceitou.” E Abraão foi chamado de “amigo de Deus”.
24 Chi, quiwil wi chi jun achi, ʼutz queʼel chuwach i Dios, n-xui ta rumal u cubibal u cʼux, xak rumal i ʼutz cu ʼano.
24 Assim, vocês veem que a pessoa é aceita por Deus por meio das suas ações e não somente pela fé.
25 Xak queje ile i ati Rahab ujer, jun ixok lic ajmac, xui-ri, i Dios ʼutz xrilo rumal wach i xu ʼano. Ire xu ya qui posar i winak chi je re i Dios, xe u to y xe resaj aliʼal piquiʼab i winak chi je aj chʼoʼoj chiquij. Rumal-i, i Dios ʼutz xrilo.
25 Foi o que aconteceu com a prostituta Raabe, quando hospedou os espiões israelitas e os ajudou a sair da cidade por outro caminho. Deus a aceitou pelo que ela fez.
26 I cubibal cʼuxij queʼel ʼuri pacha coʼon jun chʼaculaj. Jun chʼaculaj, we n-ta ranima, camnak ʼuri. Xak queje ile coʼon i u cubibal ka cʼux; we n-caka ʼan ti ʼutz rumal, camnak ʼuri u cubibal ka cʼux.
26 Portanto, assim como o corpo sem o espírito está morto, assim também a fé sem ações está morta.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Tiago 2, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.