Romanos 9
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs BKJ
1 Woʼor quin bij jun tzij chiwe chi lic katzij; n-quin tʼoron taj man in re i Crísto. Wetaʼam pin cʼux chi lic katzij wach i quin bij chiwe woʼor man are i u Tewal i Dios cu ʼalijinsaj ile chwe.
1 Eu digo a verdade em Cristo, eu não minto; a minha consciência também me dá testemunho no Espírito Santo,
2 Yin, lic quin bisonic, lic cʼax cu na in cʼux rumal wach tak quiqui ʼan i wach aj Israel winak.
2 que eu tenho grande pesar e contínua tristeza no meu coração.
3 We ta ʼo módo que totajic, quin ya ne wib yin-i tobal-que; quin ya ne wib-i pa qui qʼuexel tupu quin sach in cʼaslemal chuwach i Dios, tupu queʼelok n-ta chic we che in cʼaslemal ruʼ i Crísto. Quin ʼan ne-ri ile we ta coʼon ʼutz che i qui cʼaslemal i wach aj Israel, péro n-ta coʼon re.
3 Porque eu mesmo desejava ser amaldiçoado de Cristo, por meus irmãos, meus parentes segundo a carne;
4 Yoj chi oj aj Israel winak, i Dios xoʼon chake pacha oj mer racʼal ire. I katit ka mam yoj oj aj Israel xkaj li Dios cuʼ, ruʼ i nim laj u ʼij u chomal. I Dios xu yijba u trat cuʼ, xak xu ya i u ʼatbal tzij chique. Chique ique, i Dios xu cʼutu wach u ʼonquil u cojic u ʼij caka ʼano; xak xu bij chi nim ka toʼic coʼon chake.
4 que são israelitas, aos quais pertence a adoção, e a glória, e os pactos, e a entrega da lei, e o serviço de Deus, e as promessas;
5 Yoj, xak oj qui muk qui xiquin can i nimak laj tak katit ka mam ujer chi yatal u trat i Dios chique; xak chake yoj, xalax wi i Crísto chi Tolke. Are ire are i Dios puwi ronojel niʼpa i ʼolic, xak cocsax u ʼij queʼe ʼij sak. Amen (katzij).
5 dos quais são os pais, e dos quais, segundo a carne, veio Cristo, que é sobre todos, Deus bendito para sempre. Amém.
6 Yin n-xin bij taj chi Dios n-xoʼon taj pacha i xu bij chique i aj Israel winak. Xui-ri, i u muk u xiquin i mam Israel, n-conojel taj je aj Israel chuwach i Dios.
6 Não, porém, que a palavra de Deus tenha perdido o seu efeito, porque nem todos os que são de Israel são israelitas.
7 Xak queje chique i u muk u xiquin i mam Abraham, n-conojel taj je sakil laj tak racʼal. Man i Dios u bim can che i mam Abraham: “Xui chique ique chi je riumam awacʼal a-Isaac, xui ique quin bij na, chi je a muk a xiquin yet.” (Queje ile xu bij i Dios.)
7 Nem por serem a semente de Abraão, são todos filhos; mas, em Isaque será chamada a tua semente.
8 Chi, caka ta wi, maka chʼob ʼuri chi oj racʼal i Dios we xa rumal oj u muk u xiquin i mam Abraham, n-queje taj. Xui ique chi xe alax rumal u tzij i Dios chi xu bij che i mam Abraham, xui ique que ʼiltaj na rumal i Dios pacha je sakil laj tak u muk u xiquin i mam Abraham.
8 Isto é: Os que são filhos da carne, estes não são filhos de Deus, mas os filhos da promessa são considerados como semente.
9 Man i tzij chi Dios u bim can che i mam Abraham are iri: “Coʼon panok quin cʼun na, che i ʼij chi in chʼicom, teʼuri i awixokil ati Sára ca qʼuiji na jun awacʼal ruʼ, jun ral ala.” (Queje ile xu bij che.)
9 Porque esta é a palavra da promessa: Por este tempo eu virei, e Sara terá um filho.
10 I acʼal-le are i ka mam, ma Isaac. Y n-xui ta la ile; xoʼon panok, i ma Isaac-le, ruʼ i rixokil chi ati Rebéca, xqʼuiji queb cacʼal, je yox.
10 E não somente isso, mas também quando Rebeca concebeu de um, de nosso pai Isaque;
11 I Dios xu cha jun chique i queb acʼalab-le are maja que alaxic. Ique, n-qui ʼanom ti ʼutz, xak n-qui ʼanom ti mal, xui-ri, i Dios retaʼam qui chayic chiquixol i winak pachin i craj ire; n-are ta pacha i ʼutz quiqui ʼan i winak.
11 (porque, não tendo os filhos ainda nascido, nem tendo feito algo bom ou mal, para que o propósito de Deus pudesse permanecer segundo a eleição, não por obras, mas por aquele que chama),
12 ʼIlbal re i tzij-i, queje iri xu bij i Dios che i qui chuch i queb acʼalab-le: “Are awacʼal ʼatz, queʼelok ajchac chirij i chʼutin,” xbix che.
12 isto foi dito a ela: O mais velho servirá ao mais jovem.
13 Xak cu bij u wuj i Dios: “Cʼax xin na i a-Jacob, chi chaʼaxel; i a-Esau n-xwaj taj”. (Queje ile xu bij i Dios.)
13 Como está escrito: Jacó eu tenho amado, mas Esaú eu tenho odiado.
14 ¿Wach caka bij, ʼut? ¿Xataba i Dios n-sucʼul taj wach i cu ʼano? ¡Sucʼulic pues!
14 O que diremos então? Há em Deus injustiça? De forma alguma!
15 Xu bij i Dios che i mam Moises ujer: “Cwil toʼbal qui wach pachin chique cwaj quin ʼan wi, xak cʼax ni que in naʼo pachin chique cwaj quin ʼan wi,” xu bij che.
15 Porque ele diz a Moisés: Eu terei misericórdia de quem eu tiver misericórdia, e eu terei compaixão de quem eu tiver compaixão.
16 Chi caka ta wi chi Dios n-cu ya ti utzil chomal puwi jun we toʼ pacha craj i jun; xak n-cu ya ta che we toʼ cu tij u ʼij chu rikic. I Dios cu ya i utzil chomal chique pachin che craj cu ya wi.
16 Assim, pois, não é daquele que quer, nem daquele que corre, mas de Deus, que manifesta misericórdia.
17 Chupam u wuj i Dios cakil wi u tzij che i ma Faraon, chi ʼatol tzij ujer que i aj Egípto winak. I Dios xu bij che: “Chu ʼanic xin ʼan chawe at nim laj ʼatol tzij, man ca ʼiltaj i nim laj in choʼab yin, xak caquetamaj ronojel u wach i jyub taʼaj in pachin yin,” xu bij che.
17 Porque a escritura diz a faraó: Para este mesmo propósito eu te levantei; para mostrar o meu poder em ti, e para que o meu nome seja declarado em toda a terra.
18 Cakil ʼut chi Dios, pachin che craj wi, cril toʼbal qui wach; xak pachin che craj wi, coʼon buy chique pacha xu ʼan che i ʼatol tzij-le.
18 Portanto, ele tem misericórdia de quem ele quer ter misericórdia, e endurece a quem quer.
19 Mok ʼo jun cu bij: “We queje coʼon i Dios ile ¿wuchac ʼuri i Dios cu coj u mac i achi? ¿Pachin ca ʼatiw u rayijbal i Dios?” mok cu bij.
19 Tu dirás a mim então: Por que ele ainda achou culpa? Pois quem tem resistido à sua vontade?
20 ¡Cha ʼana cwent! Yet at winak, ma tzucuj u mac i Dios. ¿Xataba ʼo jun boj cu bij che i xyijbawic: “¿Wuchac queje iri xa ʼan chwe?” coʼon che? No, n-cu bij ti ile.
20 Mas, ó homem, quem és tu, para que contestes a Deus? Dirá a coisa formada ao que a formou: Por que tu me fizeste assim?
21 I aj ʼanol boj, ʼo puʼab wach craj coʼon che i xoʼol. Che i mísmo xoʼol-le, ca yiji queb boj che. Quel jun che, chi cu rik u chac lic chom, mas ʼo u ʼij; xak quel jun chic che, chi n-kas ta chom u chac yatal che.
21 Não tem o oleiro poder sobre o barro, para da mesma massa fazer um vaso para honra e outro para desonra?
22 Xak queje ile i Dios, ʼo puʼab wach craj cu ʼan chique i winak. We craj cu cʼut i roywal chique niʼpa i n-ʼus ti quiqui ʼano, cʼutbal-re u choʼab chique, cu ʼan na. Xak we craj cu ya u nimal u cʼux chique, cu ʼan na.
22 E se Deus, disposto a demonstrar a sua ira e dar a conhecer o seu poder, suportou com muita paciência os vasos da ira, preparados para a destruição,
23 Queje ile xu ʼan chake yoj, ʼalijinsabal re i nim laj u ʼij u chomal. Xril toʼbal ka wach yoj chi oj u yijbam chu xebal lok man caka rikbej re u ʼij u chomal.
23 para que ele também desse a conhecer as riquezas da sua glória nos vasos de misericórdia, que antes ele já preparou para glória,
24 Man yoj oj u siqʼuim ruʼ. ʼO i oj sicʼtal chiquixol i aj Israel winak, xak ʼo i oj sicʼtal chiquixol i ne te aj Israel.
24 até nós, a quem ele chamou, não só dentre os judeus, mas também dentre os gentios?
25 Xeʼelok pacha xu tzʼibaj i mam Oséas ujer chi xu bij i Dios:
25 Assim como ele também diz em Oseias: Eu os chamarei meu povo, os quais não eram meu povo; e amada à que não era amada.
26 (Queje ile tzʼibtal can chupam u wuj i Dios.)
26 E acontecerá que, no lugar em que lhes foi dito: Vós não sois meu povo; ali serão chamados filhos do Deus vivo.
27 Xak i mam Isaías ujer xu tzʼibaj i tzij-i chiquij i aj Israel: “Coʼon panok, i aj Israel winak, tupu je qʼui pacha u qʼuial seneb chu chiʼ i ya, xui-ri, ne te qʼui que totajic,
27 Isaías também clamava acerca de Israel: Ainda que o número dos filhos de Israel seja como a areia do mar, o remanescente será salvo;
28 man i Kajwal are coʼon ni u ʼatbal tzij puwi ronojel i jyub taʼaj, juntir cu ʼano, y lic tzʼakat u wach.” (Queje ile xu bij i mam Isaías.)
28 porque ele concluirá a obra e a abreviará em justiça; porque o Senhor fará breve a obra sobre a terra.
29 Xak queje iri xu bij:(Queje ile xu tzʼibaj canok.)
29 E como Isaías disse antes: Se o Senhor Sabaoth não nos tivesse deixado semente, teríamos nos tornado como Sodoma, e teríamos sido feitos semelhante a Gomorra.
30 ¿Wach caka bij ʼut? Caka bij na iri: i ne te aj Israel winak, ujer n-xqui tzucuj ti qui yijbaxic chuwach i Dios, xui-ri, woʼor qui rikom chic, rumal u cubibal qui cʼux che i Kajwal.
30 O que diremos então? Que os gentios, que não seguiam a justiça, alcançaram justiça, a justiça que é pela fé.
31 I aj Israel winak junwi xqui ʼano. Ujer xqui tzucuj qui yijbaxic chuwach i Dios rumal u ʼonquil i ʼatbal tzij tzʼibtal can rumal i mam Moises. We tene xe tiqui chu ʼonquil, que ʼel ʼuri je ʼutz chuwach i Dios, péro n-xe tiqui ta che.
31 Mas Israel, que seguia a lei da justiça, não alcançou a lei da justiça.
32 ¿Wuchac n-xe tiqui ta che? Xa rumal n-xqui cuba ti qui cʼux che i Jesucrísto. Ique xa xqui cuba qui cʼux che wach tak i ʼutz quiqui ʼano. Quiqui bij ique, i Dios ʼutz que rilo rumal ile. Xeʼel chique pacha xqui taquij cakan che jun abaj, tzaksabal que, man n-xqui cuba ti qui cʼux che i Crísto.
32 Por quê? Porque eles não a buscaram pela fé, mas como que pelas obras da lei; pois eles tropeçaram na pedra de tropeço.
33 (Xeʼel ʼuri pacha u bim i Dios. Ire, oʼonom lok xu junamsaj i Jesucrísto ruʼ jun abaj.) Queje iri tzʼibtalic chi xu bij:(Queje ile tzʼibtal canok.)
33 Como está escrito: Eis que eu ponho em Sião uma pedra de tropeço, e uma rocha de ofensa; e todo aquele que crer nela não será envergonhado.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.