Mateus 9
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs VC
1 Teʼuri i Jesus xoc chupam jun bárco y xa ʼax chic chʼaka alagun y xupon chic pu tinimit.
1 Jesus tomou de novo a barca, passou o lago e veio para a sua cidade.
2 Are ʼuri cʼamtal bi jun achi ruʼ, siquirnak u chʼacul, ʼo chuwa chʼat. Niʼpa i je cʼamawnak lok, lic cul qui cʼux che i Jesus. Ire, are xril ile, xu bij che i iwab: —Wacʼal, cha cowij a cʼux; niʼpa i a mac ya cuytajnak chic —xu bij che.
2 Eis que lhe apresentaram um paralítico estendido numa padiola. Jesus, vendo a fé daquela gente, disse ao paralítico: "Meu filho, coragem! Teus pecados te são perdoados."
3 Je ʼo jujun aj tijonel re i ʼatbal tzij je ʼo chila. Ique xqui bij chiquiwach: “I achi-ri cu kajsaj u ʼij i Dios ruʼ u tzij,” xqui bij.
3 Ouvindo isto, alguns escribas murmuraram entre si: "Este homem blasfema."
4 I Jesus retaʼam chic wach que tijin chu chʼobic, rumal-i xu bij chique: —¿Wuchac n-ʼus ta qui chʼobo? —xu bij chique—.
4 Jesus, penetrando-lhes os pensamentos, perguntou-lhes: "Por que pensais mal em vossos corações?
5 Ile, n-cʼax tu bixquil chi “Ya xcuytaj a mac.” Are i cʼax u bixquil are iri: “Chat walijok, y chat binok,” are ile cʼax u ʼonquil che jun winak.
5 Que é mais fácil dizer: Teus pecados te são perdoados, ou: Levanta-te e anda?
6 Xui-ri, yin chi in Achi aj Chicaj, quin ʼalijinsaj ʼut chi ʼo pinʼab quin cuy ni qui mac i winak waral chuwach i jyub taʼaj —xu bij i Jesus chique. Teʼuri xu bij che i achi chi siquirnak: —Chat walijok, cha yaca bi a soc, y jat che awachoch.
6 Ora, para que saibais que o Filho do Homem tem na terra o poder de perdoar os pecados: Levanta-te - disse ele ao paralítico -, toma a tua maca e volta para tua casa."
7 I achi sic xwalijic y xa ʼe che rachoch.
7 Levantou-se aquele homem e foi para sua casa.
8 I winak, are xquilo, xe oc ʼil che y xqui coj u ʼij i Dios man u yom jun chique chi ʼo puʼab que rutzirsaj i winak, xak cresaj i qui mac.
8 Vendo isto, a multidão encheu-se de medo e glorificou a Deus por ter dado tal poder aos homens.
9 I Jesus xel chila; are ca tijin chi be, xril jun aj tzʼonol alcawal, ma Matéo u bi, chi cul pu qʼuijibal. —Chat terej chwij —xu bij i Jesus che. Ire xwalijic y xterej chirij.
9 Partindo dali, Jesus viu um homem chamado Mateus, que estava sentado no posto do pagamento das taxas. Disse-lhe: Segue-me. O homem levantou-se e o seguiu.
10 I Jesus xe ʼe junam cuʼ u tijoxelab pa rachoch i ma Matéo. Are que tijin chi waʼim, xak xe upon juban chic aj tzʼonol alcawal, xak juban chic ajmaquib, que ʼe qui tija qui wa cuʼ.
10 Como Jesus estivesse à mesa na casa desse homem, numerosos publicanos e pecadores vieram e sentaram-se com ele e seus discípulos.
11 ʼO jujun aj Fariséo winak xe quilo, y xqui bij chique u tijoxelab i Jesus: —¿Wuchac i tijonel yix cu tij u wa cuʼ i mal laj tak aj tzʼonol alcawal, xak cuʼ ajmaquib? —xqui bij.
11 Vendo isto, os fariseus disseram aos discípulos: "Por que come vosso mestre com os publicanos e com os pecadores?"
12 I Jesus xu ta ile chi xqui bij, y xu bij chique: —Quin ʼan iri man je pacha iwabib. Are i je iwab cajwax jun ajcun chique; i ʼutz qui wach n-tu chac ajcun chique.
12 Jesus, ouvindo isto, respondeu-lhes: "Não são os que estão bem que precisam de médico, mas sim os doentes.
13 Je i ta u be bien wach usucʼ i tzij-i chi i tzʼibtal can chupam u wuj i Dios chi cu bij: “Are i cwaj yin are quiwil toʼbal qui wach i loʼcʼanij; n-are ti u sujuxic i chicop chinwach.” Queje ile u bim can i Dios —xu bij i Jesus chique—. Yin in cʼun-nak in aj siqʼuil que i ajmaquib, man quiqui jalwachij qui cʼaslemal. N-in ta cʼun-nak cumal i je ʼutz chuwach i Dios —xu bij i Jesus chique.
13 Ide e aprendei o que significam estas palavras: Eu quero a misericórdia e não o sacrifício {Os 6,6}. Eu não vim chamar os justos, mas os pecadores."
14 Teʼuri i u tijoxelab i ma Wan aj kajsanel ya, xe upon ruʼ i Jesus y xqui bij che: —Yoj, nic are wi caka ʼano, caka chʼij jun ʼij queb ʼij chuwach i Dios, n-ta wa caka tijo; xak queje quiqui ʼan i aj Fariséo. ¿Wuchac ʼuri n-queje ta quiqui ʼan i a tijoxelab yet? —xqui bij che.
14 Então os discípulos de João, dirigindo-se a ele, perguntaram: "Por que jejuamos nós e os fariseus, e os teus discípulos não?"
15 I Jesus xu bij ʼuri i tijojbal tzij-i chique: —I winak, we que ʼe pa nimaʼij re jun achi ya ca cʼuliʼic, ¿xataba que bisonic? ¿xataba n-quiqui tij ti wa ruʼ? Quiqui tijo pues, tzʼakat ire ʼo cuʼ. Xui-ri, are cu rik i ʼij chi ʼelsam chic i achi chiquixol, teʼuri quiqui mayij qui nimaʼij.
15 Jesus respondeu: Podem os amigos do esposo afligir-se enquanto o esposo está com eles? Dias virão em que lhes será tirado o esposo. Então eles jejuarão.
16 —Mi jun cu cʼojoj jun u ʼuʼ ʼel ruʼ jun chʼakap cʼojbal cʼacʼ, man i cʼojbal cʼacʼ xa ca tzajic y cu rakchʼij i cʼul ʼel; ruʼ ile coʼon mas nim i rakchʼijnak.
16 Ninguém põe um remendo de pano novo numa veste velha, porque arrancaria uma parte da veste e o rasgão ficaria pior.
17 Xak queje ile, mi jun cu cʼol i víno cʼacʼ chupam i ʼel tak surum, man we queje quiqui ʼan ile, xa ca rakchʼij i surum. Queʼelok, coʼon mal i surum, y ca sach i víno. Rumal-i, ʼo u chac cocsax i víno cʼacʼ chupam i surum cʼacʼ; queje ile ʼutz queʼelic che queb —xu bij i Jesus chique.
17 Não se coloca tampouco vinho novo em odres velhos; do contrário, os odres se rompem, o vinho se derrama e os odres se perdem. Coloca-se, porém, o vinho novo em odres novos, e assim tanto um como outro se conservam.
18 I Jesus, are ca tijin chu bixquil ile chique, xak teʼet xupon jun achi ruʼ, chi nim u patan chiquixol i aj Israel. Xuqui chuwach i Jesus cʼa chuwach ulew y xu bij che: —Cuymac, Ta, jun in miʼal cʼa te xcamic —coʼono—. Xui-ri, we ta cat ʼe yet wuʼ, xui ca ya a ʼab puwi y ca cʼun chic sak chuwach —xu bij.
18 Falava ele ainda, quando se apresentou um chefe da sinagoga. Prostrou-se diante dele e lhe disse: Senhor, minha filha acaba de morrer. Mas vem, impõe-lhe as mãos e ela viverá.
19 I Jesus xwalijic y xe ʼe ruʼ, junam cuʼ u tijoxelab.
19 Jesus levantou-se e o foi seguindo com seus discípulos.
20 Are que tijin chi be, ʼo jun ixok chiquixol i winak chi je teren chirij. I ixok-le, ʼax iwab wi; cablajuj junab ʼo chic che chi cril i riqʼuil congan; n-ca tani taj. Ire xtejeb pan chirij i Jesus y xu yin pan u chiʼ u ʼuʼ,
20 Ora, uma mulher atormentada por um fluxo de sangue, havia doze anos, aproximou-se dele por trás e tocou-lhe a orla do manto.
21 man xu chʼob pu cʼux: “Quin utzir na we tene quin yin pichʼ u ʼuʼ,” xu bij.
21 Dizia consigo: Se eu somente tocar na sua vestimenta, serei curada.
22 Are xu chap u ʼuʼ, i Jesus xu naʼo; xu pisquilij rib, xu takej pan i ixok y xu bij che: —Wacʼal, cha cowirsaj a cʼux; ya xat utziric rumal u cubibal a cʼux chwe —coʼono. Are ʼor ʼuri xutzir tan.
22 Jesus virou-se, viu-a e disse-lhe: Tem confiança, minha filha, tua fé te salvou. E a mulher ficou curada instantaneamente.
23 Xqui maj chubi qui be, y xe upon ruʼ rachoch i achi chi nim u patan. Xril i Jesus chi je yij chic i aj bixanel re i mukunic, xak niʼpa i winak ʼis que siqʼuin che oʼej,
23 Chegando à casa do chefe da sinagoga, viu Jesus os tocadores de flauta e uma multidão alvoroçada. Disse-lhes:
24 xu bij ʼuri chique: —Chix el chi, man i ali n-camnak taj, xa cwaric —xu bij chique. I winak xa xpe qui tzej che.
24 Retirai-vos, porque a menina não está morta; ela dorme. Eles, porém, zombavam dele.
25 N-ta coʼono, ire xe resaj bic; teʼuri xoc bi pa ja, y xu chap che u ʼab i ali; are ʼuri ire xwalijic.
25 Tendo saído a multidão, ele entrou, tomou a menina pela mão e ela levantou-se.
26 Rumal i u ʼanom-le, weʼ xqui ta rason i winak ronojel i jyub-le, chi Jesus u walijsam i ali.
26 Esta notícia espalhou-se por toda a região.
27 Are xel i Jesus chila, je ʼo queb mawach xe terej chirij; xe oc chi sicʼ che. —¡Nim laj winak, yet at umuk uxiquin i mam David, chawila toʼbal ka wach! —xqui bij.
27 Partindo Jesus dali, dois cegos o seguiram, gritando: Filho de Davi, tem piedade de nós!
28 Are xoc i Jesus ruʼ ja, xak i mawach xe tejeb pan ruʼ. Are ʼuri xu bij chique: —¿Cul i cʼux chwe chi quin tiqui na che ile? —coʼono. —Katzij cat tiquiʼic, nim laj winak —xe cha.
28 Jesus entrou numa casa e os cegos aproximaram-se dele. Disse-lhes: Credes que eu posso fazer isso? Sim, Senhor, responderam eles.
29 Teʼuri i Jesus xu yin i qui baʼwach, y xu bij chique, —We qui na pi cʼux chi quix wutzirsaj, queje ca ʼan ni ile chiwe —xu bij chique.
29 Então ele tocou-lhes nos olhos, dizendo: Seja-vos feito segundo vossa fé.
30 Teʼuri i qui baʼwach xutzir na. I Jesus lic xu bij chique: —Chi ʼana cwent, mi lap iri chique i winak, mi xa ta jubiʼ —coʼono.
30 No mesmo instante, os seus olhos se abriram. Recomendou-lhes Jesus em tom severo: Vede que ninguém o saiba.
31 Xui-ri, are xe ʼel bic, xqui jek u bixquil chique conojel i winak re i jyub-le.
31 Mas apenas haviam saído, espalharam a sua fama por toda a região.
32 Are xe ʼe ique, xe cʼun chal juban winak, cucʼam li jun achi mem. Memernak na rumal itzel tew ʼo che.
32 Logo que se foram, apresentaram-lhe um mudo, possuído do demônio.
33 I Jesus xresaj bi itzel tew che, i achi juntir xu jek chʼawic. I winak lic xqui bisoj rumal. Xqui bij: —Lic n-kilom ta pacha ile, mi tene ronojel i jyub Israel —xe cha.
33 O demônio foi expulso, o mudo falou e a multidão exclamava com admiração: Jamais se viu algo semelhante em Israel.
34 Xui-ri, i aj Fariséo xqui bij: —I achi-le cresaj i itzel tew chique i winak xa rumal u choʼab itzel ʼo ruʼ; i choʼab ʼo ruʼ-le, are i cajʼatzil itzel tew yawnak che —xe cha.
34 Os fariseus, porém, diziam: É pelo príncipe dos demônios que ele expulsa os demônios.
35 I Jesus xe u solij ronojel tak i tinimit, ronojel tak i aldéa. ʼIs xoc pa tak molbalʼib que i aj Israel winak, xa ʼe u tijojbej que i winak chila; xa ʼe u paxsaj i ʼutz laj tzij chique i winak, xu bij chi petnak chic i u ʼatbal tzij i Dios chique. Xak xe rutzirsaj bi chi cʼaxil, bi chi yobil, ʼo chique.
35 Jesus percorria todas as cidades e aldeias. Ensinava nas sinagogas, pregando o Evangelho do Reino e curando todo mal e toda enfermidade.
36 Are xe ril i winak, lic cʼax xu na pu cʼux, man que cʼachiric, lic n-ta jun que towic; xe rilo pacha juban chij, n-ta que ucʼaw u tzam chique.
36 Vendo a multidão, ficou tomado de compaixão, porque estava enfraquecida e abatida como ovelhas sem pastor.
37 Are ʼuri xu bij chique u tijoxelab: —Lic ʼo i jachʼic craj; xui-ri, i ajchac ne te qʼui.
37 Disse, então, aos seus discípulos: A messe é grande, mas os operários são poucos.
38 Rumal-i, chi tzʼonoj che i Rajaw i chac chi que u tak bi mas mocom pa jachʼ —xu bij chique.
38 Pedi, pois, ao Senhor da messe que envie operários para sua messe.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.