Mateus 9

New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Teʼuri i Jesus xoc chupam jun bárco y xa ʼax chic chʼaka alagun y xupon chic pu tinimit.
1 Jesus entrou num barco, voltou para o lado oeste do lago e chegou à sua cidade .
2 Are ʼuri cʼamtal bi jun achi ruʼ, siquirnak u chʼacul, ʼo chuwa chʼat. Niʼpa i je cʼamawnak lok, lic cul qui cʼux che i Jesus. Ire, are xril ile, xu bij che i iwab: —Wacʼal, cha cowij a cʼux; niʼpa i a mac ya cuytajnak chic —xu bij che.
2 Então algumas pessoas trouxeram um paralítico deitado numa cama. Jesus viu que eles tinham fé e disse ao paralítico:
3 Je ʼo jujun aj tijonel re i ʼatbal tzij je ʼo chila. Ique xqui bij chiquiwach: “I achi-ri cu kajsaj u ʼij i Dios ruʼ u tzij,” xqui bij.
3 Aí alguns mestres da Lei começaram a pensar: — Este homem está
4 I Jesus retaʼam chic wach que tijin chu chʼobic, rumal-i xu bij chique: —¿Wuchac n-ʼus ta qui chʼobo? —xu bij chique—.
4 Porém Jesus sabia o que eles estavam pensando e disse:
5 Ile, n-cʼax tu bixquil chi “Ya xcuytaj a mac.” Are i cʼax u bixquil are iri: “Chat walijok, y chat binok,” are ile cʼax u ʼonquil che jun winak.
5 O que é mais fácil dizer ao paralítico: “Os seus pecados estão perdoados” ou “Levante-se e ande”?
6 Xui-ri, yin chi in Achi aj Chicaj, quin ʼalijinsaj ʼut chi ʼo pinʼab quin cuy ni qui mac i winak waral chuwach i jyub taʼaj —xu bij i Jesus chique. Teʼuri xu bij che i achi chi siquirnak: —Chat walijok, cha yaca bi a soc, y jat che awachoch.
6 Pois vou mostrar a vocês que eu, o Então disse ao paralítico:
7 I achi sic xwalijic y xa ʼe che rachoch.
7 O homem se levantou e foi para casa.
8 I winak, are xquilo, xe oc ʼil che y xqui coj u ʼij i Dios man u yom jun chique chi ʼo puʼab que rutzirsaj i winak, xak cresaj i qui mac.
8 Quando o povo viu isso, ficou com medo e louvou a Deus por dar esse poder a seres humanos.
9 I Jesus xel chila; are ca tijin chi be, xril jun aj tzʼonol alcawal, ma Matéo u bi, chi cul pu qʼuijibal. —Chat terej chwij —xu bij i Jesus che. Ire xwalijic y xterej chirij.
9 Jesus saiu dali e, no caminho, viu um cobrador de impostos, chamado Mateus, sentado no lugar onde os impostos eram pagos. Jesus lhe disse: Mateus se levantou e foi com ele.
10 I Jesus xe ʼe junam cuʼ u tijoxelab pa rachoch i ma Matéo. Are que tijin chi waʼim, xak xe upon juban chic aj tzʼonol alcawal, xak juban chic ajmaquib, que ʼe qui tija qui wa cuʼ.
10 Mais tarde, enquanto Jesus estava jantando na casa de Mateus, muitos cobradores de impostos e outras pessoas de má fama chegaram e sentaram-se à mesa com Jesus e os seus discípulos.
11 ʼO jujun aj Fariséo winak xe quilo, y xqui bij chique u tijoxelab i Jesus: —¿Wuchac i tijonel yix cu tij u wa cuʼ i mal laj tak aj tzʼonol alcawal, xak cuʼ ajmaquib? —xqui bij.
11 Alguns fariseus viram isso e perguntaram aos discípulos: — Por que é que o mestre de vocês come com os cobradores de impostos e com outras pessoas de má fama?
12 I Jesus xu ta ile chi xqui bij, y xu bij chique: —Quin ʼan iri man je pacha iwabib. Are i je iwab cajwax jun ajcun chique; i ʼutz qui wach n-tu chac ajcun chique.
12 Jesus ouviu a pergunta e respondeu:
13 Je i ta u be bien wach usucʼ i tzij-i chi i tzʼibtal can chupam u wuj i Dios chi cu bij: “Are i cwaj yin are quiwil toʼbal qui wach i loʼcʼanij; n-are ti u sujuxic i chicop chinwach.” Queje ile u bim can i Dios —xu bij i Jesus chique—. Yin in cʼun-nak in aj siqʼuil que i ajmaquib, man quiqui jalwachij qui cʼaslemal. N-in ta cʼun-nak cumal i je ʼutz chuwach i Dios —xu bij i Jesus chique.
13 Vão e procurem entender o que quer dizer este trecho das
14 Teʼuri i u tijoxelab i ma Wan aj kajsanel ya, xe upon ruʼ i Jesus y xqui bij che: —Yoj, nic are wi caka ʼano, caka chʼij jun ʼij queb ʼij chuwach i Dios, n-ta wa caka tijo; xak queje quiqui ʼan i aj Fariséo. ¿Wuchac ʼuri n-queje ta quiqui ʼan i a tijoxelab yet? —xqui bij che.
14 Então os discípulos de João Batista chegaram perto de Jesus e perguntaram: — Por que é que nós e os
15 I Jesus xu bij ʼuri i tijojbal tzij-i chique: —I winak, we que ʼe pa nimaʼij re jun achi ya ca cʼuliʼic, ¿xataba que bisonic? ¿xataba n-quiqui tij ti wa ruʼ? Quiqui tijo pues, tzʼakat ire ʼo cuʼ. Xui-ri, are cu rik i ʼij chi ʼelsam chic i achi chiquixol, teʼuri quiqui mayij qui nimaʼij.
15 Jesus respondeu:
16 —Mi jun cu cʼojoj jun u ʼuʼ ʼel ruʼ jun chʼakap cʼojbal cʼacʼ, man i cʼojbal cʼacʼ xa ca tzajic y cu rakchʼij i cʼul ʼel; ruʼ ile coʼon mas nim i rakchʼijnak.
16 — Ninguém usa um retalho de pano novo para remendar uma roupa velha; pois o remendo novo encolhe e rasga a roupa velha, aumentando o buraco.
17 Xak queje ile, mi jun cu cʼol i víno cʼacʼ chupam i ʼel tak surum, man we queje quiqui ʼan ile, xa ca rakchʼij i surum. Queʼelok, coʼon mal i surum, y ca sach i víno. Rumal-i, ʼo u chac cocsax i víno cʼacʼ chupam i surum cʼacʼ; queje ile ʼutz queʼelic che queb —xu bij i Jesus chique.
17 Ninguém põe vinho novo em
18 I Jesus, are ca tijin chu bixquil ile chique, xak teʼet xupon jun achi ruʼ, chi nim u patan chiquixol i aj Israel. Xuqui chuwach i Jesus cʼa chuwach ulew y xu bij che: —Cuymac, Ta, jun in miʼal cʼa te xcamic —coʼono—. Xui-ri, we ta cat ʼe yet wuʼ, xui ca ya a ʼab puwi y ca cʼun chic sak chuwach —xu bij.
18 Enquanto Jesus estava falando ao povo, um chefe religioso chegou perto dele, ajoelhou-se e disse: — A minha filha morreu agora mesmo! Venha e ponha as mãos sobre ela para que viva de novo.
19 I Jesus xwalijic y xe ʼe ruʼ, junam cuʼ u tijoxelab.
19 Então Jesus foi com ele, e os seus discípulos também foram.
20 Are que tijin chi be, ʼo jun ixok chiquixol i winak chi je teren chirij. I ixok-le, ʼax iwab wi; cablajuj junab ʼo chic che chi cril i riqʼuil congan; n-ca tani taj. Ire xtejeb pan chirij i Jesus y xu yin pan u chiʼ u ʼuʼ,
20 Certa mulher, que fazia doze anos que estava com uma hemorragia, veio por trás de Jesus e tocou na barra da capa dele.
21 man xu chʼob pu cʼux: “Quin utzir na we tene quin yin pichʼ u ʼuʼ,” xu bij.
21 Pois ela pensava assim: “Se eu apenas tocar na capa dele, ficarei curada.”
22 Are xu chap u ʼuʼ, i Jesus xu naʼo; xu pisquilij rib, xu takej pan i ixok y xu bij che: —Wacʼal, cha cowirsaj a cʼux; ya xat utziric rumal u cubibal a cʼux chwe —coʼono. Are ʼor ʼuri xutzir tan.
22 Jesus virou, viu a mulher e disse: E naquele momento a mulher ficou curada.
23 Xqui maj chubi qui be, y xe upon ruʼ rachoch i achi chi nim u patan. Xril i Jesus chi je yij chic i aj bixanel re i mukunic, xak niʼpa i winak ʼis que siqʼuin che oʼej,
23 Depois Jesus foi para a casa do chefe religioso. Quando viu os que tocavam música fúnebre e viu a multidão numa confusão geral,
24 xu bij ʼuri chique: —Chix el chi, man i ali n-camnak taj, xa cwaric —xu bij chique. I winak xa xpe qui tzej che.
24 disse: Então começaram a caçoar dele.
25 N-ta coʼono, ire xe resaj bic; teʼuri xoc bi pa ja, y xu chap che u ʼab i ali; are ʼuri ire xwalijic.
25 Logo que a multidão saiu, Jesus entrou no quarto em que a menina estava, pegou-a pela mão, e ela se levantou.
26 Rumal i u ʼanom-le, weʼ xqui ta rason i winak ronojel i jyub-le, chi Jesus u walijsam i ali.
26 E a notícia a respeito disso se espalhou por toda aquela região.
27 Are xel i Jesus chila, je ʼo queb mawach xe terej chirij; xe oc chi sicʼ che. —¡Nim laj winak, yet at umuk uxiquin i mam David, chawila toʼbal ka wach! —xqui bij.
27 Jesus saiu daquele lugar, e no caminho dois cegos começaram a segui-lo, gritando: —
28 Are xoc i Jesus ruʼ ja, xak i mawach xe tejeb pan ruʼ. Are ʼuri xu bij chique: —¿Cul i cʼux chwe chi quin tiqui na che ile? —coʼono. —Katzij cat tiquiʼic, nim laj winak —xe cha.
28 Assim que Jesus entrou em casa, os cegos chegaram perto dele. Então ele perguntou: — Sim, senhor! Nós cremos! — responderam eles.
29 Teʼuri i Jesus xu yin i qui baʼwach, y xu bij chique, —We qui na pi cʼux chi quix wutzirsaj, queje ca ʼan ni ile chiwe —xu bij chique.
29 Jesus tocou nos olhos deles e disse:
30 Teʼuri i qui baʼwach xutzir na. I Jesus lic xu bij chique: —Chi ʼana cwent, mi lap iri chique i winak, mi xa ta jubiʼ —coʼono.
30 E os olhos deles ficaram curados. Aí Jesus ordenou com severidade:
31 Xui-ri, are xe ʼel bic, xqui jek u bixquil chique conojel i winak re i jyub-le.
31 Porém eles foram embora e espalharam as notícias a respeito de Jesus por toda aquela região.
32 Are xe ʼe ique, xe cʼun chal juban winak, cucʼam li jun achi mem. Memernak na rumal itzel tew ʼo che.
32 Quando eles foram embora, algumas pessoas levaram a Jesus um homem que não podia falar porque estava dominado por um demônio.
33 I Jesus xresaj bi itzel tew che, i achi juntir xu jek chʼawic. I winak lic xqui bisoj rumal. Xqui bij: —Lic n-kilom ta pacha ile, mi tene ronojel i jyub Israel —xe cha.
33 Logo que o demônio foi expulso, o homem começou a falar. Todos ficaram admirados e afirmavam: — Nunca vimos em Israel uma coisa assim!
34 Xui-ri, i aj Fariséo xqui bij: —I achi-le cresaj i itzel tew chique i winak xa rumal u choʼab itzel ʼo ruʼ; i choʼab ʼo ruʼ-le, are i cajʼatzil itzel tew yawnak che —xe cha.
34 Mas os fariseus diziam: — O chefe dos demônios é quem dá a esse homem poder para expulsar demônios.
35 I Jesus xe u solij ronojel tak i tinimit, ronojel tak i aldéa. ʼIs xoc pa tak molbalʼib que i aj Israel winak, xa ʼe u tijojbej que i winak chila; xa ʼe u paxsaj i ʼutz laj tzij chique i winak, xu bij chi petnak chic i u ʼatbal tzij i Dios chique. Xak xe rutzirsaj bi chi cʼaxil, bi chi yobil, ʼo chique.
35 Jesus andava visitando todas as cidades e povoados. Ele ensinava nas sinagogas , anunciava a boa notícia sobre o Reino e curava todo tipo de enfermidades e doenças graves das pessoas.
36 Are xe ril i winak, lic cʼax xu na pu cʼux, man que cʼachiric, lic n-ta jun que towic; xe rilo pacha juban chij, n-ta que ucʼaw u tzam chique.
36 Quando Jesus viu a multidão, ficou com muita pena daquela gente porque eles estavam aflitos e abandonados, como ovelhas sem pastor.
37 Are ʼuri xu bij chique u tijoxelab: —Lic ʼo i jachʼic craj; xui-ri, i ajchac ne te qʼui.
37 Então disse aos discípulos:
38 Rumal-i, chi tzʼonoj che i Rajaw i chac chi que u tak bi mas mocom pa jachʼ —xu bij chique.
38 Peçam ao dono da plantação que mande mais trabalhadores para fazerem a colheita.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.