Mateus 27
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NVT
1 Are xsakiric, i cajʼatzil i sacerdóte xak i nimak tak mamʼib que i aj Israel, ique xjunamtaj qui noʼoj wach u camsaxic i Jesus quiqui ʼano.
1 De manhã cedo, os principais sacerdotes e líderes do povo se reuniram outra vez para planejar uma maneira de levar Jesus à morte.
2 Xqui xim i Jesus y xqui cʼam bi ruʼ i ma Piláto chi gobernador, y xqui jach puʼab.
2 Então o amarraram, o levaram e o entregaram a Pilatos, o governador romano.
3 I ma Júdas, chi cʼayiwnak i Jesus, are xrilo chi ca camsax na, lic xbison che wach u ʼanom. Are ʼuri xa ʼe u tzalij chic i tréinta sak pwak chique i cajʼatzil i sacerdóte, tak i nimak tak mamʼib.
3 Quando Judas, que o havia traído, viu que Jesus tinha sido condenado à morte, encheu-se de remorso e devolveu as trinta moedas de prata aos principais sacerdotes e líderes do povo,
4 Xu bij chique: —Lic in macun-nak; in jachom jun achi che i camic chi n-tu mac —xu bij. Ique xqui laʼ u wach che: —¿Bi ke-yoj che? —xe cha—. ¡Lic awe yet pa wach wi ile! —xe cha che.
4 dizendo: “Pequei, pois traí um homem inocente”. “Que nos importa?”, retrucaram eles. “Isso é problema seu.”
5 Teʼuri i ma Júdas xu jopij i sak pwak pa rachoch i Dios y xel bic. Are ʼuri xa ʼe u jitzʼaj rib.
5 Então Judas jogou as moedas de prata no templo, saiu e se enforcou.
6 I cajʼatzil i sacerdóte xqui mol i mer y xqui bij: —I mer-i, n-ʼus taj caka ya ruʼ i re i Dios; i ʼatbal tzij re i mam Moises n-cu ya taj, man i mer-i are i rajil u quiqʼuel jun winak —xqui bij.
6 Os principais sacerdotes juntaram as moedas e disseram: “Não seria certo colocar este dinheiro no tesouro do templo, pois é dinheiro manchado de sangue”.
7 Teʼuri xjunamtaj qui noʼoj quiqui loʼ jun ulew re i qui camposant niʼpa i je aj naj que cam pa Jerusalen. I ulew chi xqui loʼo, xa are pa ca ʼan wi boj ujer; “Ulew re ʼAnbal Boj” u bi.
7 Então resolveram comprar o campo do oleiro e transformá-lo num cemitério para estrangeiros.
8 Xui-ri, xqui jalwachij u bi i ulew; “Ulew Quicʼ” xqui bij che, y cʼa are ʼo wi woʼor.
8 Por isso, até hoje ele se chama Campo de Sangue.
9 Queje ile xeʼelok pacha u bim can i mam Jeremías, chi ajbil u tzij i Dios ujer. Ire u bim canok: “Xqui cʼam bi i tréinta sak pwak chi are i rajil bital che cumal i aj Israel;
9 Cumpriu-se, assim, a profecia de Jeremias que diz: “Tomaram as trinta peças de prata, preço pelo qual ele foi avaliado pelo povo de Israel,
10 y ruʼ i mer-le xqui loʼ i ulew pa ca ʼan wi boj ujer. Xeʼelok pacha u bim can i Kajwal chwe.” Queje ile tzʼibtal canok.
10 e compraram o campo do oleiro, conforme o Senhor ordenou”.
11 I Jesus xcʼam bi chuwach i gobernador. Ire xu tzʼonoj che i Jesus: —¿Yet at ʼatol tzij que i aj Israel winak? —coʼono. I Jesus xu bij: —Are ile, pacha i xa bij yet —coʼono.
11 Agora Jesus estava diante de Pilatos, o governador romano, que lhe perguntou: “Você é o rei dos judeus?”. Jesus respondeu: “É como você diz”.
12 Xui-ri, are xocsax u mac cumal i ajwab sacerdóte, xak i nimak tak mamʼib, i Jesus n-ta xu bij.
12 No entanto, quando os principais sacerdotes e os líderes do povo fizeram acusações contra ele, Jesus permaneceu calado.
13 Are ʼuri i ma Piláto xu bij che i Jesus: —¿N-ca ta ta-bari wach tak quiqui bij chawij? —coʼono.
13 Então Pilatos perguntou: “Você não ouve essas acusações que fazem contra você?”.
14 Xui-ri, i Jesus xak n-ta xu bij. Are ʼuri, i gobernador lic xu bisoj.
14 Mas, para surpresa do governador, Jesus nada disse.
15 Junab chi junab, are ʼo i nimaʼij páscua, i gobernador ʼo puʼab croʼtaj jun prex, pachique quiqui cha i winak.
15 A cada ano, durante a festa da Páscoa, era costume do governador libertar um prisioneiro, qualquer um que a multidão escolhesse.
16 ʼO jun prex, ma Barabas u bi, ire lic ʼetamam u mac cumal conojel i winak.
16 Nesse ano, havia um prisioneiro, famoso por sua maldade, chamado Barrabás.
17 Are je moltajnak chic i winak, i ma Piláto xu tzʼonoj chique: —¿Pachique quiwaj yix cwoʼtaj bi chiwe? ¿Quiwaj i ma Barabas? ¿O quiwaj i ma Jesus chi “Crísto” ca bix che? —xu bij chique.
17 Quando a multidão se reuniu diante de Pilatos naquela manhã, ele perguntou: “Quem vocês querem que eu solte: Barrabás ou Jesus, chamado Cristo?”.
18 Ire retaʼam chic chi xa tzel quiquil i Jesus; xa rumal ne ile qui cʼamom lo ruʼ.
18 Pois ele sabia muito bem que os líderes religiosos judeus tinham prendido Jesus por inveja.
19 I ma Piláto, are cul pu qʼuijibal, i rixokil xu tak li u bixquil ruʼ; xu bij che: “Ma min awib che u camsaxic i achi-le, man ire n-tu mac. Yin chaʼab xin ʼan jun achicʼ lic xibinʼib rumal ni ire-le y quin cʼachir rumal.” (Queje ile xbix che.)
19 Nesse momento, enquanto Pilatos estava sentado no tribunal, sua esposa lhe mandou o seguinte recado: “Deixe esse homem inocente em paz. Na noite passada, tive um sonho a respeito dele e fiquei muito perturbada”.
20 Xui-ri i cajʼatzil i sacerdóte, xak i nimak tak mamʼib, xe qui tun i winak chi quiqui tzʼonoj i roʼtaxic i ma Barabas, xak quiqui tzʼonoj u camsaxic i Jesus. Queje i qui tunic ile xqui ʼano.
20 Enquanto isso, os principais sacerdotes e os líderes do povo convenceram a multidão a pedir que Barrabás fosse solto e Jesus executado.
21 I gobernador xu tzʼonoj chic chique i winak: —¿Pachique chique i je queb quiwaj yix quin tak nubi roʼtaxic? —xu bij. —A-Barabas —xe cha.
21 Então o governador perguntou outra vez: “Qual dos dois vocês querem que eu lhes solte?”. A multidão gritou em resposta: “Barrabás!”.
22 I ma Piláto xu tzʼonoj chique: —¿Wach quin ʼan ʼuri che i Jesus-i chi “Cristo” ca bix che? —coʼono. Conojel xqui bij: —¡Cha camsaj chuwach cruz! —xe cha.
22 Pilatos perguntou: “E o que farei com Jesus, chamado Cristo?”. “Crucifique-o!”, gritou a multidão.
23 —¿Wach u mac ʼuri u ʼanom? —coʼono. Ique xa xe siqʼuin tan chic; xqui bij: —¡Cha camsaj chuwach cruz! —xe cha.
23 “Por quê?”, quis saber Pilatos. “Que crime ele cometeu?” Mas a multidão gritou ainda mais alto: “Crucifique-o!”.
24 Xril i ma Piláto ʼuri chi n-tu chac cu tzʼonoj mas tzij chique. Ique toʼ chʼokowic quiqui ʼano. Rumal-i ire xresaj rib chupam; xu tak u cʼamic jun palangan ya, y xu chʼaj u ʼab chiquiwach. Xu bij chique: —N-in mac ti yin we qui camsaj i achi-ri chi n-tu mac. Chiwach yix ʼo wi wach qui ʼan che —xu bij chique.
24 Pilatos viu que de nada adiantava insistir e que um tumulto se iniciava. Assim, mandou buscar uma bacia com água, lavou as mãos diante da multidão e disse: “Estou inocente do sangue deste homem. A responsabilidade é de vocês”.
25 Conojel i winak xqui laʼ u wach che: —¡Pakawi yoj ca pe wi i tojpen che u camic i achi-ri! ¡Xak piquiwi i kacʼal! —xqui bij.
25 Todo o povo gritou em resposta: “Que nós e nossos descendentes sejamos responsabilizados pela morte dele!”.
26 Are ʼuri i ma Piláto xroʼtaj bi a-Barabas; teʼuri xu tak u yaʼic u loʼxic i Jesus y xu jach bi piquiʼab i que camsaw chuwach cruz.
26 Então Pilatos lhes soltou Barrabás. E, depois de mandar açoitar Jesus, entregou-o para ser crucificado.
27 Teʼuri i u soldádo i gobernador xqui cʼam bi i Jesus pa palácio. Chila conojel i cachiʼil xqui mol quib chirij chuwach.
27 Alguns dos soldados do governador levaram Jesus ao quartel e chamaram todo o regimento.
28 Xquesaj u ʼuʼ y xqui coj jun chom laj u ʼuʼ cak.
28 Tiraram as roupas de Jesus e puseram nele um manto vermelho.
29 Teʼuri xqui coj jun sotosic qʼuix che u jolom, y xqui ya jun cheʼ puʼab wikabim. Teʼuri xe xuqui chuwach, y xe oc chu yoʼyaxic; xqui bij: —¡Naj u ʼij i ʼatol tzij que i aj Israel! —xqui bij.
29 Teceram uma coroa de espinhos e a colocaram em sua cabeça. Em sua mão direita, puseram um caniço, como se fosse um cetro. Ajoelhavam-se diante dele e zombavam: “Salve, rei dos judeus!”.
30 Xqui chubaj qui cʼaxaj chirij, xak xqui maj i cheʼ che, chi qui yom puʼab, y xqui chʼay u jolom ruʼ.
30 Cuspiam nele, tomavam-lhe o caniço da mão e com ele batiam em sua cabeça.
31 Are xe utzin chu yoʼyaxic, xquesaj i cʼul cak chi qui cojom che, y xqui coj chic i u ʼuʼ ire. Teʼuri xqui cʼam bic, xe ʼe chu camsaxic chuwach cruz.
31 Quando se cansaram de zombar dele, tiraram o manto e o vestiram novamente com suas roupas. Então o levaram para ser crucificado.
32 Are que tijin chi be, xqui cʼulaj jun achi aj Ciréne, chi ma Simon u bi. Xqui ʼan pen che, xu cʼam bi u cruz i Jesus.
32 No caminho, encontraram um homem chamado Simão, de Cirene, e os soldados o obrigaram a carregar a cruz.
33 Queje ile xe upon che jun jyub, Gólgota u bi; i usucʼ i tzij-le queʼelok: “jyub pacha u jolom anma.”
33 Então saíram para um lugar chamado Gólgota (que quer dizer “Lugar da Caveira”).
34 Are xe upon chila, xqui sujuj jubiʼ víno che i Jesus, chi ʼo cunbal cʼa che, tobal na re u cʼaxcʼol. I Jesus, are xu naʼo, n-xraj taj.
34 Os soldados lhe deram para beber vinho misturado com fel, mas, quando Jesus o provou, recusou-se a beber.
35 Are qui ripom chic chuwach i cruz, i soldádo xe oc chi saquinic chirij u ʼuʼ i Jesus, ʼilbal-re pachin ca chʼacaw bi chique. Xeʼel ʼuri pacha u bim can i ajbil u tzij i Dios ujer. Xu bij ire: “Xqui jach na in ʼuʼ chiquiwach; xe saquin chirij in ʼuʼ, pachin ca chʼacaw nubic.” Queje ile u tzʼibam canok.
35 Depois de pregá-lo na cruz, os soldados tiraram sortes para dividir suas roupas.
36 Teʼuri xe cubi chila chu chajixic, tzʼakat ca camic.
36 Então, sentaram-se em redor e montaram guarda.
37 Puwi ʼan i cruz xqui tzʼibaj juban tzij, ʼalijinsabal-re wach u mac. Cu bij i tzʼib: “Are iri, are i Jesus, chi ʼatol tzij que i aj Israel winak,” coʼono.
37 Acima de sua cabeça estava presa uma tabuleta com a acusação feita contra ele: “Este é Jesus, o Rei dos judeus”.
38 Xak je ʼo queb iliʼomab xe qui rip chuwach qui cruz, junam ruʼ i Jesus. Jun xqʼuiji pu wikabim, y jun pu moxim.
38 Dois criminosos foram crucificados com ele, um à sua direita e outro à sua esquerda.
39 Niʼpa i que icʼaw chila, xqui yoʼya. Quiqui sutsa qui jolom
39 O povo que passava por ali gritava insultos e sacudia a cabeça, em zombaria:
40 y quiqui bij: —Yet a bim na chi ca wulijsaj ni rachoch i Dios, y ca yac chic churox ʼij. ¡Bay, cha to ʼuri awib! We yet at u Cʼojol i Dios, cha kajsaj li awib chuwach i cruz —xe cha.
40 “Você disse que destruiria o templo e o reconstruiria em três dias. Pois bem, se é o Filho de Deus, salve a si mesmo e desça da cruz!”.
41 Xak queje xqui ʼan i ajwab sacerdóte, xak i tijonel re i ʼatbal tzij, xak queje i aj Fariséo, xak i nimak tak mamʼib, lic xqui yoʼya na. Ique xqui bij chiquiwach:
41 Os principais sacerdotes, os mestres da lei e os líderes do povo também zombavam de Jesus.
42 —Ire-le je qʼui xe u to na, xui-ri n-ca tiqui ta chu toʼic rib. Ire, we lic are i ka ʼatol tzij yoj chi oj aj Israel, cha kaj lo ʼuri chuwach i cruz, teʼuri caka coj na.
42 “Salvou os outros, mas não pode salvar a si mesmo!”, diziam. “Quer dizer que ele é o rei de Israel? Que desça da cruz agora mesmo e creremos nele!
43 Ire u cubam u cʼux che i Dios, xak u bim chi ire u Cʼojol i Dios; bay, i Dios ʼut chu to na we cʼax cu naʼo —xe cha.
43 Ele confiou em Deus, então que Deus o salve agora, se quiser. Pois ele disse: ‘Eu sou o Filho de Deus’.”
44 Xak i iliʼomab chi je riptal ruʼ ire, xak ique quiqui yoʼya panok.
44 Até os criminosos que tinham sido crucificados com ele o insultavam da mesma forma.
45 Are tiqʼuil ʼij, xoʼon ʼekum ronojel u wach i jyub taʼaj; queje xoʼon ile cʼa a las tres re u kajbal ʼij.
45 Ao meio-dia, desceu sobre toda a terra uma escuridão que durou três horas.
46 Are ʼuri, co xchʼaw i Jesus, xu bij: —Eli, Eli, ¿láma sabactáni? —xu bij. I usucʼ i tzij-i queʼelok: Wajwal Dios, Wajwal Dios, ¿wuchac in awoʼtam canok? Queje usucʼ u tzij ile.
46 Por volta das três da tarde, Jesus clamou em alta voz: “ Eli, Eli, lamá sabactâni ?”, que quer dizer: “Meu Deus, meu Deus, por que me abandonaste?”.
47 Je ʼo jujun chila xqui ta; ique xqui bij: —I achi-le cu siqʼuij i ujer ajbil u tzij i Dios, mam Elías —xe cha.
47 Alguns dos que estavam ali pensaram que ele chamava o profeta Elias.
48 Juntir, ʼo jun chique xa ʼe paʼanem, xu mu jun espónja chupam juban víno chʼam. Teʼuri xu chʼap tzam cheʼ y xu ya ʼan che, man cu tzʼub-bej re.
48 Um deles correu, ensopou uma esponja com vinagre e a ergueu num caniço para que ele bebesse.
49 I juban xqui bij: —Chawoyʼej na, we kas ca cʼun i mam Elías chu toʼic —xe cha che.
49 Os outros, porém, disseram: “Esperem! Vamos ver se Elias vem salvá-lo”.
50 Teʼuri i Jesus xsiqʼuin julaj chic y xel u cʼux.
50 Então Jesus clamou em alta voz novamente e entregou seu espírito.
51 Are ʼuri i nim laj cortin pim, pa rachoch i Dios, xel pa nicʼaj, xmajan li pujaʼ, cʼa pulew. I ulew lic xa sicsatic; i tak i abaj xpax u pam.
51 Naquele momento, a cortina do santuário do templo se rasgou em duas partes, de cima até embaixo. A terra estremeceu, rochas se partiram
52 Niʼpa i qui mukbal i camnak xe jaktaj na; je qʼui i creyent je camnak xe walij na.
52 e sepulturas se abriram. Muitos do povo santo que haviam morrido ressuscitaram.
53 Xe ʼel ʼuri chi sak; y chirijil nu walijic i Jesus, xe oc pa tinimit Jerusalen. Chila xe ʼiltaj wi cumal uqʼuial winak.
53 Saíram do cemitério depois da ressurreição de Jesus, entraram na cidade santa de Jerusalém e apareceram a muita gente.
54 ʼO jun capitan que tijin chu chajixic i Jesus cuʼ u soldádo. Are xqui na i ucabrakan, xak xquil niʼpa i ʼanic-le, lic xqui xij quib. Xqui bij: —Katzij i achi-ri, lic are u Cʼojol i Dios —xqui bij.
54 O oficial romano e os outros soldados que vigiavam Jesus ficaram aterrorizados com o terremoto e com tudo que havia acontecido, e disseram: “Este homem era verdadeiramente o Filho de Deus!”.
55 Je ʼo uqʼuial ixokib que taken li cʼa naj chi je terejnak chirij i Jesus. Je terejnak li chirij, quiqui tobej na re; cʼa pa Galiléa je terejnak lok.
55 Muitas mulheres que tinham vindo da Galileia com Jesus para servi-lo olhavam de longe.
56 Chiquixol ique je ʼo i ati Mariy Magdaléna, xak i ati Mariy chi qui chuch i ma Jacóbo y ma Jose, xak i qui chuch i u cʼojol i mam Zebedéo.
56 Entre elas estavam Maria Madalena, Maria, mãe de Tiago e José, e a mãe dos filhos de Zebedeu.
57 Are xoc aʼab, xcʼun jun achi beyom aj Arimatéa, ma Jose u bi. I achi-le xak terejnak chirij u cʼutunic i Jesus.
57 Ao entardecer, José, um homem rico de Arimateia que tinha se tornado seguidor de Jesus,
58 Xoc ire ruʼ i ma Piláto y xu tzʼonoj i u chʼacul i Jesus. I ma Piláto xu tak u jachic che.
58 foi a Pilatos e pediu o corpo de Jesus. Pilatos ordenou que lhe entregassem o corpo.
59 Teʼuri i ma Jose xu cʼam bic y xu pasij bi chupam jun sawan lic chʼam.
59 José tomou o corpo e o envolveu num lençol limpo, feito de linho,
60 Teʼuri xe u mina chupam jun pantion re ire; are jun jul chi cʼa te u takom u woric chupam jun péña. Xu tzʼapij can u chiʼ i jul ruʼ jun nim laj abaj, y xa ʼec.
60 e o colocou num túmulo novo, de sua propriedade, escavado na rocha. Então rolou uma grande pedra na entrada do túmulo e foi embora.
61 I ati Mariy Magdaléna, xak i ati Mariy jun, xe cubi can chila chuwach i jul.
61 Maria Madalena e a outra Maria estavam ali, sentadas em frente ao túmulo.
62 Are xa ʼani ile, are i ʼij chi yijbal na re i uxlambal ʼij. Chucab ʼij ʼuri, i ajwab sacerdóte, xak i aj Fariséo, xe ʼe ruʼ i ma Piláto
62 No dia seguinte, no sábado, os principais sacerdotes e os fariseus foram a Pilatos
63 y xqui bij che: —Nim laj winak, xcʼun chaka cʼux chi i achi aj tʼoronel-le u bim na chi ca cʼun sak chuwach churox ʼij. Queje ile u bim na are cʼa cʼaslic.
63 e disseram: “Senhor, lembramos que, quando ainda vivia, aquele mentiroso disse: ‘Depois de três dias ressuscitarei’.
64 Rumal-i cha taka u chajixic i jul pa muktal wi, cʼa churox ʼij. Mokxa que cʼun i u tijoxelab chaʼab, caquelʼaj bi u chʼacul, teʼuri quiqui bij chique i winak chi walijnak chic. We queje quiqui ʼan ni ique ile, i mentir-le mas nim na chuwach i-jun chi u bim can i achi. (Queje ile xqui bij che i ma Piláto.)
64 Por isso, pedimos que lacre o túmulo até o terceiro dia. Isso impedirá que seus discípulos roubem o corpo e depois digam a todos que ele ressuscitou. Se isso acontecer, estaremos em pior situação que antes”.
65 Teʼuri ire xu bij chique: —Che i cʼama bi i soldádo; che i ya chila chu chajixic i jul. ʼUtz u chajixic chi ʼana che —xu bij chique.
65 Pilatos respondeu: “Levem soldados e guardem o túmulo como acharem melhor”.
66 Ique xe ʼec, que ʼe qui yijba u chiʼ i jul man n-ta jun ca ʼe yinawok. I abaj chi ʼo che u chiʼ i jul, xqui coj cʼam chuwach, xqui nacʼ ixcab che tak u tzam. Queje xqui ʼan ile, ʼilbal-re we n-ta jun ca ʼe yinawok. Xak xe qui canaj can i soldádo chi je chajinel re u chiʼ i jul.
66 Então eles lacraram o túmulo e puseram guardas para protegê-lo.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 27, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.