Mateus 26
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NTLH
1 I Jesus, are xutzin u bixquil ile chique, teʼuri xu bij chique u tijoxelab:
1 Quando Jesus acabou de ensinar essas coisas, disse aos discípulos:
2 —Iwetaʼam yix, xa queb ʼij chic craj, ca cʼun i nimaʼij páscua. Are ʼuri yin, chi in Achi aj Chicaj quin jachtaj na piquiʼab i je aj chʼoʼoj chwij man quin qui camsaj chuwach cruz —xu bij chique.
2 — Vocês sabem que daqui a dois dias vai ser comemorada a
3 Xak che i ʼij-le, xqui mol quib i ajwab sacerdóte, xak i je tijonel re i ʼatbal tzij, xak i nimak tak mamʼib que i aj Israel. Xqui mol quib chuwaja re i nim laj ja pa ʼo wi i mam Caifas chi ʼatz laj sacerdóte.
3 Os chefes dos sacerdotes e os líderes judeus se reuniram no palácio de Caifás, o Grande Sacerdote ,
4 Chila xqui yijba wi wach u chapic i Jesus quiqui ʼano aliʼal, xak wach i camsabal-re.
4 e fizeram um plano para prender Jesus em segredo e matá-lo.
5 Xui-ri, xqui bij chiquiwach: —N-ʼus taj we caka ʼano tzʼakat je qʼui i winak waral re i nimaʼij, mokxa que oc i winak chi chʼokowic —xe cha.
5 Eles diziam: — Não vamos fazer isso durante a festa, para não haver uma revolta no meio do povo.
6 I Jesus ʼo pa aldéa Betánia ruʼ i rachoch i achi Simon, chi “Lepróso” ca bix che.
6 — ausente —
7 Are ʼuri xtejeb jun ixok ruʼ, rucʼam jun chom laj baxo nojnak che acéite lic muy, lic pakal rajil. I Jesus ca tijin chi waʼim, are ʼuri i ixok xu jam bi i cunbal puwi i Jesus.
7 — ausente —
8 I u tijoxelab, are xquil ile, xpe coywal. —¿Wuchac i ixok-le toʼ xoʼon cʼax che i cunbal muy? —xe cha chiquiwach—.
8 Ao verem aquilo, os discípulos ficaram zangados e disseram: — Que desperdício!
9 We ta xu cʼayij, nim ni mer cu chap na che, cu tobej que i nibaʼib —xe cha.
9 Esse perfume poderia ter sido vendido por uma fortuna, e o dinheiro, dado aos pobres.
10 Xu ta i Jesus wach quiqui bij y xu bij chique: —¿Wuchac queje qui bij ile chirij i ixok-le? I xoʼon ire-le chwe, lic ʼutz.
10 Mas Jesus, sabendo o que eles diziam, disse:
11 I nibaʼib, queʼe ʼij sak je ʼo na iwuʼ; yin n-naj ta chic in ʼo iwuʼ.
11 Pois os pobres estarão sempre com vocês, mas eu não.
12 I ixok-i, are xu jam i cunbal muy che in chʼacul, ʼutz i xu ʼano, man xu cunaj bi in chʼacul re i mukbal-we.
12 O que ela fez foi perfumar o meu corpo para o meu sepultamento.
13 Katzij i quin bij chiwe, xa ipa ca paxsax wi i tzij re i ʼelsabal re i qui mac i winak xak ca tataj ni rason wach u ʼanom i ixok-i chwe. Queje coʼon ile ronojel u wach i jyub taʼaj, cʼunsabal re i ixok-i chi qui cʼux i winak —xu bij i Jesus chique.
13 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: em qualquer lugar do mundo onde o
14 Teʼuri, jun chique i cablajuj u tijoxelab, i jun chi ma Júdas Iscarióte u bi, ire xa ʼe lapan cuʼ i ajwab sacerdóte.
14 Então um dos doze discípulos, chamado Judas Iscariotes, foi falar com os chefes dos sacerdotes.
15 Xu bij chique: —¿Niʼpa i qui ya chwe we quin jach i ma Jesus piʼab? —xu bij chique. Ique xqui ya tréinta sak pwak che.
15 Ele disse: — Quanto vocês me pagam para eu lhes entregar Jesus? E eles lhe pagaram trinta moedas de prata.
16 Are ʼuri i ma Júdas xu jek u tzucuxic wach i jachbal re i Jesus coʼon piquiʼab.
16 E daí em diante Judas ficou procurando uma oportunidade para entregar Jesus.
17 Xcʼun i nabe ʼij re i nimaʼij chi ca tijaw i caxlanwa chi n-ti cunbal che. I u tijoxelab i Jesus xe tejeb ruʼ y xqui bij che: —¿Pa cawaj wi yet queʼe ka yijba wi i a waʼim re i nimaʼij páscua? —xe cha che.
17 No primeiro dia da Festa dos Pães sem Fermento , os discípulos chegaram perto de Jesus e perguntaram: — Onde é que o senhor quer que a gente prepare o jantar da
18 —Jix pa tinimit —xu bij chique—. Jix ruʼ jun achi ʼo chila y queje iri chi bij che: “Xu bij li ka tijonel: Ya cu rik i ʼor chwij re in camic, cu bij. Chawachoch yet caka ʼan wi ka waʼim re i nimaʼij páscua, yin cuʼ in tijoxelab, cu bij.” Queje ile chix chok che —xu bij chique.
18 Ele respondeu:
19 I u tijoxelab xqui ʼano pacha i xbix chique. Xe ʼe chu yijbaxic i waʼim re i nimaʼij.
19 Os discípulos fizeram como Jesus havia mandado e prepararam o jantar da Páscoa.
20 Are xoc aʼab, i Jesus ʼo cuʼ i cablajuj u tijoxelab chi mexa.
20 Quando anoiteceu, Jesus e os doze discípulos sentaram para comer.
21 Are que tijin chi waʼim, xu bij chique: —Katzij i quin bij chiwe, ʼo jun chiwe yix quin u jach na piquiʼab i je aj chʼoʼoj chwij —xu bij.
21 Durante o jantar Jesus disse:
22 Ique, are xqui ta, lic xe oc chi bis. Chiqui jujunal xe oc chu tzʼonoxic che: —Kajwal, ¿mokxa yin? —xqui bij che.
22 Eles ficaram muito tristes e, um por um, começaram a perguntar: — O senhor não está achando que sou eu; está?
23 Ire xu bij: —Pachin cu mu u wa pa lak wuʼ yin, are ni ire ʼuri quin jachaw na.
23 Jesus respondeu:
24 Katzij, yin chi in Achi aj chicaj, quin camsax na, pacha tzʼibtal can chupam u wuj i Dios, xui-ri toʼwach i achi chi quin jachaw na piquiʼab i aj chʼoʼoj chwij. Mas ʼutz queʼel che i achi-le ma ta xalaxic —xu bij chique.
24 Pois o
25 Teʼuri xchʼaw i ma Júdas, chi ca jachaw ni Jesus: —Tijonel, ¿xataba yin quin ʼanaw ile? —xu bij. I Jesus xu bij che: —Ruʼ a chiʼ xa bij —coʼono.
25 Então Judas, o traidor, perguntou: — Mestre, o senhor não está achando que sou eu; está? Jesus respondeu:
26 Are que tijin chi waʼim, i Jesus xu chap jun caxlanwa, xu tioxij che i Dios, teʼuri xu piro. Xu ya chique u tijoxelab, y xu bij chique: —Chi tija, are iri are in chʼacul.
26 Enquanto estavam comendo, Jesus pegou o pão e deu graças a Deus. Depois partiu o pão e o deu aos discípulos, dizendo:
27 Teʼuri xu chap jun tuʼbal víno, xu tioxij che i Dios, y xu ya chique. —Chi tuʼu yix iri, iwonojel —xu bij chique—.
27 Em seguida, pegou o cálice de vinho e agradeceu a Deus. Depois passou o cálice aos discípulos, dizendo:
28 Are iri are in quiqʼuel chi ca yijbaw ni trat cʼacʼ ruʼ i Dios. Ca turuw na, sachsabal re i qui mac uqʼuial winak.
28 porque isto é o meu sangue, que é derramado em favor de muitos para o perdão dos pecados, o sangue que garante a
29 Katzij quin bij chiwe, n-quin tuʼ ta chic u waʼal úva, cʼa cu rik ni ʼij quin tuʼ julaj chic junam iwuʼ yix, pa cu ʼat wi tzij in Kajaw —xu bij chique.
29 Eu afirmo a vocês que nunca mais beberei deste vinho até o dia em que beber com vocês um vinho novo no
30 Teʼuri xqui bixaj jun bix, cojbal re u ʼij i Dios; are xe utzinic, xe ʼe chuwi jyub Olívos.
30 Então eles cantaram canções de louvor e foram para o monte das Oliveiras.
31 I Jesus xu bij chique: —Woʼor chaʼab, iwonojel yix quin iwoʼtaj na canok. Wetaʼam queje ile queʼelok, man queje iri u bim can i Dios chupam u wuj: “Quin ya na, chi ca camsax ni aj yuʼul chij,” xu bij, “teʼuri i chij que jacher bic.” Queje ile tzʼibtal canok.
31 E Jesus disse aos discípulos:
32 Xui-ri, are in walijnak chic che i camic, quin nabeaj na chiwach pa Galiléa —xu bij chique.
32 Mas, depois que eu ressuscitar, irei adiante de vocês para a Galileia.
33 Are ʼuri xu bij i ma Pédro: —We conojel ʼis cat coʼtaj canok, yin lic n-cat woʼtaj taj —xu bij.
33 Então Pedro disse a Jesus: — Eu nunca abandonarei o senhor, mesmo que todos o abandonem.
34 I Jesus xu bij che: —Katzij i quin bij chawe, che i aʼab-i, are maja ca chʼaw i acʼ re u sakirbal, oxmul ca bij na, chi n-awetaʼam ta in wach —coʼono.
34 Mas Jesus lhe disse:
35 —Yin lic n-cat wuwaj taj —xu bij i ma Pédro— n-ta coʼono we junam awuʼ coj camsaxic. Xak queje ile xqui bij conojel i u tijoxelab.
35 Pedro respondeu: — Eu nunca vou dizer que não o conheço, mesmo que eu tenha de morrer com o senhor! E todos os outros discípulos disseram a mesma coisa.
36 Teʼuri xe ʼe chic che jun lugar, Getsemani u bi. I Jesus xu bij chique u tijoxelab: —Chix cul na can chi, tzʼakat quin ʼe na yin jela chu tzʼonoxic che i Dios —xu bij.
36 Jesus foi com os discípulos para um lugar chamado Getsêmani e lhes disse:
37 Teʼuri xe u cʼam bi i ma Pédro, xak i queb u cʼojol i mam Zebedéo ruʼ, y xpe jun nim laj bis, jun nim laj cʼax pu cʼux.
37 Então Jesus foi, levando consigo Pedro e os dois filhos de Zebedeu. Aí ele começou a sentir uma grande tristeza e aflição
38 Xu bij chique: —I bis ʼo pa wanima, quin cam rumal, quin na yin. Chix canaj yix waral y chix cʼascʼatok —xu bij chique.
38 e disse a eles:
39 I Jesus xa ʼe chupan jubiʼ, xu jupij rib pulew, y xoc chu tzʼonoxic che i Dios: —Ta, cwaj yin, we ta ʼo módo, cawesaj i cʼax ʼo chinwach. Xui-ri, ma ya chwe pacha i toʼ cwaj yin; are, cha ʼana pacha i cawaj yet —xu bij.
39 Ele foi um pouco mais adiante, ajoelhou-se, encostou o rosto no chão e orou:
40 Teʼuri xtzalij chic cuʼ i u tijoxelab; xe u rika que waric. Xu ʼijla i ma Pédro: —¿N-xi chʼij ta bari xix cʼascʼat jun ʼor wuʼ? —xu bij—.
40 Depois voltou e encontrou os três discípulos dormindo. Então disse a Pedro:
41 Chix cʼascʼat na, y chi tzʼonoj che i Dios man n-quix tzak ta chupam i mac. Katzij, yix piwanima quiwaj quix cʼascʼatic, xui-ri i chʼacul n-tu choʼab —xu bij.
41 Vigiem e orem para que não sejam tentados. É fácil querer resistir à tentação; o difícil mesmo é conseguir.
42 Are ʼuri xtzalij chic ucamul chu tzʼonoxic che i Dios. Xu bij: —Ta, we n-ʼus taj chi quelsax ni cʼax chi ʼo chinwach, we lic ʼo ni u chac quin chʼijo, ʼutz ʼuri ca ʼani chwe pacha i cawaj yet —xu bij.
42 Pela segunda vez Jesus foi e orou, dizendo:
43 Are xtzalij chalok, xe ʼe u rika tan chic u tijoxelab que war tan chic; i qui baʼwach ique lic waram craj.
43 Ele voltou de novo e encontrou os discípulos dormindo. Eles estavam com sono e não conseguiam ficar com os olhos abertos.
44 Ire xe u canaj canok, y xa ʼe chic; are uroxmul xa ʼe chu tzʼonoxic che i Dios, xak jun chi tzij xu bij chic che.
44 Jesus tornou a sair de perto deles e orou pela terceira vez, dizendo as mesmas palavras.
45 Teʼuri xa ʼe chic chila cuʼ u tijoxelab. —Bay, chix warok; chix uxlanok —xu bij chique—. Ya xu rik i ʼor chi yin, chi in Achi aj Chicaj, quin jachtaj na piquiʼab i ajmaquib.
45 Então voltou até onde os discípulos estavam e perguntou:
46 Chix walijok. Joʼ. Ya xcʼun ire chi quin jachaw na piquiʼab i aj chʼoʼoj chwij —xu bij chique.
46 Levantem-se, e vamos embora. Vejam! Aí vem chegando o homem que está me traindo!
47 I Jesus cʼa ca tijin chi tzij are xupon i ma Júdas, chi jun chique i cablajuj u tijoxelab. Ire je rucʼam li uqʼuial winak; ʼo i cucʼam chʼichʼ, ʼo i cucʼam cheʼ. Ique je taktal li cumal i ajwab sacerdóte xak i nimak tak mamʼib que i aj Israel.
47 Jesus ainda estava falando, quando chegou Judas, um dos doze discípulos. Vinha com ele uma grande multidão armada com espadas e porretes, que tinha sido mandada pelos chefes dos sacerdotes e pelos líderes judeus.
48 I ma Júdas, chi aj jachanel re i Jesus, u bim can chique wach i séña coʼon chique, cʼutbal re i Jesus: “Are i jun chi quin tzʼubaj, are ile,” u bim chique. “Chi chapa ʼuri,” u bim can chique.
48 O traidor tinha combinado com eles um sinal. Ele tinha dito: “Prendam o homem que eu beijar, pois é ele.”
49 I ma Júdas, are xuponic, xtejeb pan ruʼ i Jesus. —Naʼab, in Tijonel —xu bij che. Y xa ʼe u tzʼubaj.
49 Judas foi até perto de Jesus e disse: — Mestre, que a paz esteja com o senhor! E o beijou.
50 I Jesus xu bij che: —Achi, ¿Wach cawaj chwe? —xu bij. Are ʼuri i juban xe tejeb ruʼ i Jesus y xqui chapo; lic co i u chapic xqui ʼano.
50 Jesus respondeu: Então eles chegaram, prenderam Jesus e o amarraram.
51 Are ʼuri, jun chique i rachiʼil i Jesus xresaj li u chʼichʼ y xu cʼatzij u xiquin i aj takon re i ʼatz laj sacerdóte.
51 Mas um dos que estavam ali com Jesus tirou a espada, atacou um empregado do Grande Sacerdote e cortou uma orelha dele.
52 I Jesus xu bij che: —Cha cʼolo a chʼichʼ pa rachoch, man niʼpa i que ʼanaw chʼoʼoj ruʼ chʼichʼ, xak ruʼ chʼichʼ que camsax wi —xu bij che—.
52 Aí Jesus disse:
53 ¿N-awetaʼam ta bari, chi we ta cwaj yin, quin tzʼonoj che in Kajaw y cu tak li uqʼuial ángel chin toʼic? ¡Mas ne chuwach i seténta mil que u tak neli-ri wuʼ!
53 Você não sabe que, se eu pedisse ajuda ao meu Pai, ele me mandaria agora mesmo doze exércitos de anjos?
54 Xui-ri, we ta quin ʼan yin ile, n-queʼel ta ʼuri pacha tzʼibtal can chupam u wuj i Dios. Lic ʼo ni u chac queʼel na pacha i tzʼibtal canok —xu bij che.
54 Mas, nesse caso, como poderia se cumprir aquilo que as
55 Teʼuri xu bij chique i winak: —¿Wuchac xix cʼun yix ruʼ i chʼichʼ xak ruʼ i cheʼ, qui cʼambej bi we, pacha qui ʼan che jun iliʼom? Yin ʼij ʼij in cul chixol yix pa rachoch i Dios, quin tijin chu cʼutic chique i winak, y n-xin i chap taj.
55 Depois Jesus disse para aquela gente:
56 Xui-ri, ʼo ni u chac ca ʼani iri chwe, pacha qui tzʼibam can i ajbil u tzij i Dios ujer —xu bij chique. Teʼuri, niʼpa i u tijoxelab i Jesus xqui canaj canok y xe ʼanmajic.
56 Mas tudo isso está acontecendo para se cumprir o que os Então todos os discípulos abandonaram Jesus e fugiram.
57 Niʼpa i qui chapom i Jesus, xqui cʼam bi che i rachoch i mam Caifas, chi ʼatz laj sacerdóte. Chila qui molom wi quib i je tijonel re i ʼatbal tzij xak i nimak tak mamʼib.
57 Os homens que prenderam Jesus o levaram até a casa do Grande Sacerdote Caifás, onde estavam reunidos alguns mestres da Lei e alguns líderes judeus.
58 I ma Pédro, toʼ chi naj xterej bi chiquij, cʼa xupon chuwaja re i rachoch i mam Caifas. Xoc bi chuwaja, chila xcubi wi cuʼ i policía, cu takejbej-re wach ca ʼani che i Jesus.
58 Pedro seguiu Jesus de longe até o pátio da casa do Grande Sacerdote. Entrou e sentou-se com os guardas para ver como aquilo ia terminar.
59 I cajʼatzil i sacerdóte, xak i nimak tak mamʼib, xak ronojel i nucʼbal tʼisbal, ʼis xqui tzucuj u mac i Jesus. Cacaj ique quiqui coj u mac chuwach i ʼatbal tzij, tupu n-katzij taj, xa camsabel-re cacaj ique.
59 Os chefes dos sacerdotes e todo o Conselho Superior estavam procurando alguma acusação falsa contra Jesus a fim de o condenar à morte.
60 Lic n-ta jun u mac xqui rik chirij, tupu je qʼui xe cʼunic y xqui bij mentir chirij. Pa qʼuisbal-re, xe upon chic queb testígo chi xa mentir quiqui bij.
60 Mas não puderam encontrar nada contra ele, embora muitos se levantassem para dizer mentiras a respeito dele. Afinal dois homens se apresentaram
61 Xqui bij ique: —I achi-ri xu bij: “Yin quin tiqui chu wulijsaxic i rachoch i Dios, teʼuri che oxib ʼij quin walijsaj wi chic,” xu bij —xe cha.
61 e disseram: — Este homem afirmou: “Eu posso destruir o Templo de Deus e construí-lo de novo em três dias.”
62 Are ʼuri i ʼatz laj sacerdóte xwalijic, y xu bij che i Jesus: —Yet, ¿lic n-ca laʼ tu wach chique? ¿Wach usucʼ ile quiqui bij chawij? —xu bij.
62 Aí o Grande Sacerdote se levantou e perguntou a Jesus: — Você não vai se defender desta acusação?
63 I Jesus lic n-xchʼaw taj. Are ʼuri i ʼatz laj sacerdóte xu bij: —Yin, chuwach i Dios cʼaslic, quin ya chakul: cha bij i sak laj tzij chake; cha bij ʼuri we yet at Crísto, chi u Cʼojol i Dios —xu bij che.
63 Mas Jesus ficou calado. Então o Grande Sacerdote tornou a perguntar: — Em nome do Deus vivo, eu exijo que você diga para nós: você é o
64 I Jesus xu bij: —Katzij i xa bij. Xak quin iwil ni yin chi in Achi aj Chicaj, in cul na pu wikabim i Dios chi ʼatz u choʼab; xak quin iwil na quin cʼun chali pa sutzʼ chicaj —xu bij chique.
64 Jesus respondeu:
65 Are ʼuri i ʼatz laj sacerdóte xu rakchʼij u ʼuʼ, cʼutbal-re i roywal. Xu bij: —¡Tzel cu ta i Dios ile! ¡Ya n-ta chic u chac we ʼo juban chic col qui bij u mac! Ya xi ta yix waral wach i itzel tzij xu bij.
65 Aí o Grande Sacerdote rasgou as suas próprias roupas e disse: — Ele
66 ¿Wach qui chʼob yix che ile? —xu bij chique i rachiʼil. I juban je ʼo ruʼ xqui bij: —Ire lic ʼo u mac; cu maj che chi ca camsaxic —xe cha.
66 Então, o que resolvem? Eles responderam: — Ele é culpado e deve morrer!
67 Are ʼuri xqui chubaj qui cʼaxaj chu palaj y xqui chʼayo. ʼO juban chic xqui chʼay chu palaj
67 Em seguida cuspiram no rosto de Jesus e deram bofetadas nele. E os que batiam nele
68 y xqui bij che: —Yet chi at Crísto, cha bij ʼu chake pachin xat chʼayawic —xe cha che.
68 diziam: — Ei, Messias, adivinhe para nós quem foi que bateu em você!
69 Tzʼakat are xqui ʼan ile, i ma Pédro cul chuwaja. Are ʼuri, xupon jun ali, aj chac pa rachoch i cajʼatzil i sacerdóte; xu bij che: —Xak yet at rachiʼil i ma Jesus aj Galiléa —xu bij.
69 Pedro estava sentado lá fora no pátio, quando uma das empregadas chegou perto dele e disse: — Você também estava com Jesus da Galileia.
70 Xui-ri, i ma Pédro xruwaj u wach chiquiwach conojel: —N-wetaʼam ti yin wach i ca bij —xu bij che i ali.
70 Mas ele negou diante de todos, dizendo: — Eu não sei do que é que você está falando.
71 I ma Pédro ya ca ʼec, ʼo chic che uchibe. Are ʼuri xa ʼiltaj chic rumal jun chic. Xu bij ʼuri chique i je ʼo chila: —I achi-le, rachiʼil i ma Jesus chi aj Nazaret —coʼono.
71 Depois foi para a entrada do pátio. Outra empregada o viu e disse às pessoas que estavam ali: — Ele estava com Jesus de Nazaré.
72 I ma Pédro xu bij chic chi n-retaʼam tu wach. Xu cuxtaj u bi i Dios puwi u tzij y xu bij: —Lic n-wetaʼam tu wach i achi-le —xcha.
72 Pedro negou outra vez, respondendo: — Juro que não conheço esse homem!
73 Xoʼon chupan jubiʼ, niʼpa i je ʼo chila xe tejeb ruʼ y xqui bij: —Katzij, xak yet at cachiʼil ique. Ca ʼalijin che a chʼawbal —xqui bij che.
73 Pouco depois, os que estavam ali chegaram perto de Pedro e disseram: — O seu modo de falar mostra que, de fato, você também é um deles.
74 Teʼuri i ma Pédro xu bij chique: —Chu ya ni tojpen i Dios pinwi, we n-katzij ti quin bij. Lic n-wetaʼam tu wach i achi-le —xu bij. Are ʼuri xchʼaw jun teren.
74 Então Pedro disse: — Juro que não conheço esse homem! Que Deus me castigue se não estou dizendo a verdade! Naquele instante o galo cantou,
75 Juntir xcʼun chu cʼux wach i bital che rumal i Jesus, man u bim che: “Are maja ca chʼaw i acʼ re u sakirbal, quin awuwaj na oxmul,” u bim i Jesus che. Teʼuri i ma Pédro xel chila, lic cʼax xu na u cʼux, lic xoʼ rumal.
75 e Pedro lembrou que Jesus lhe tinha dito: “Antes que o galo cante, você dirá três vezes que não me conhece.” Então Pedro saiu dali e chorou amargamente.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 26, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.