Mateus 20

New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 (Are ʼuri i Jesus xu bij jun chic tijojbal tzij chique, xu bij:) —I ʼatbal tzij aj chicaj coʼon pacha jun rajaw ticon chi que u tzucuj rajchaquib quiqui mol ni u wach i úva. Ire weʼ xa ʼec, que u tzucuj u mocom.
1 Jesus disse:
2 Xu rik u mocom y xu bij chique chi are jun sak pwak i cajil re jun ʼij. Teʼuri xe u tak bi pa chac pa rulew.
2 Ele combinou com eles o salário de costume, isto é, uma moeda de prata por dia, e mandou que fossem trabalhar na sua plantação.
3 Xoʼon panok, colo a las nuéve re i raʼanbal ʼij, xa ʼe pa qʼuebal. Xe u rika juban achiab n-ta quiqui ʼano.
3 Às nove horas, saiu outra vez, foi até a praça do mercado e viu ali alguns homens que não estavam fazendo nada.
4 Xu bij chique: “We quiwaj i chac, jix pa wulew, je i molo in cosech; y yin quin toj na pacha ca majaw chiwe,” xu bij chique. Ique xe ʼec.
4 Então disse: “Vão vocês também trabalhar na minha plantação de uvas, e eu pagarei o que for justo.”
5 Xak queje xoʼon paʼij, xak queje xoʼon a las tres re u kajbal ʼij.
5 — E eles foram. Ao meio-dia e às três horas da tarde o dono da plantação fez a mesma coisa com outros trabalhadores.
6 Xak queje tan chic xoʼono are xkaj i ʼij, colo a las cínco: xa ʼe pa qʼuebal, xe u rika juban achiab n-ta quiqui ʼano. Y xu bij chique: “¿Wach qui ʼolba yix chi, jun ʼij? ¿N-ta ba i chac-i?” coʼono.
6 Eram quase cinco horas da tarde quando ele voltou à praça. Viu outros homens que ainda estavam ali e perguntou: “Por que vocês estão o dia todo aqui sem fazer nada?”
7 Y xqui bij ique che: “Mi jun u sujum chac chake,” xe cha che. “Jix pa wulew,” xu bij i achi, “je i molo in cosech; yin quin toj na pacha ca majaw chiwe,” xu bij chique.
7 — “É porque ninguém nos contratou!” — responderam eles.
8 Are ya xoc aʼab, i rajaw i chac xu bij che i ucʼawnak i mocom: “Che a siqʼuij i ajchaquib y che a tojo. Nabe che a tojo bi niʼpa i xe cʼun qʼuisbal-re. Are i je ocnak nabe, qʼuisbal-re che a tojo bic,” xu bij che.
8 — No fim do dia, ele disse ao administrador: “Chame os trabalhadores e faça o pagamento, começando com os que foram contratados por último e terminando pelos primeiros.”
9 Xeʼelok chi are i xe oc a las cínco re i kajbal ʼij, xyaʼ bi jun sak pwak chique.
9 — Os homens que começaram a trabalhar às cinco horas da tarde receberam uma moeda de prata cada um.
10 Are i je ocnak nabe, quiqui bij ique mas nim ni quiqui chʼac ique chiquiwach i je ocnak qʼuisbal-re, quiqui bij ique. Xui-ri, xak xa jun sak pwak xyaʼ chique chiqui jujunal.
10 Então os primeiros que tinham sido contratados pensaram que iam receber mais; porém eles também receberam uma moeda de prata cada um.
11 Are xqui chapo, xe oc chu bixquil che i rajaw i chac chi n-ʼus ta xoʼon che i cajil.
11 Pegaram o dinheiro e começaram a resmungar contra o patrão,
12 Xqui bij: “Are i je cʼun-nak qʼuisbal-re, xak jun i qui tojic xa ʼan kuʼ yoj. Ique, xa jun ʼor xe chacunic, y yoj jun ʼij entera xka chʼij i chac, xka chʼij i ʼij,” xqui bij che i rajaw.
12 dizendo: “Estes homens que foram contratados por último trabalharam somente uma hora, mas nós aguentamos o dia todo debaixo deste sol quente. No entanto, o pagamento deles foi igual ao nosso!”
13 Ire xu bij che i jun, “Chatapeʼ, yin n-xix in tʼor taj. ¿Xataba n-xka bij ta wa, chi quix chacun jun ʼij chuwach jun sak pwak? Xka bij pues.
13 — Aí o dono disse a um deles: “Escute, amigo! Eu não fui injusto com você. Você não concordou em trabalhar o dia todo por uma moeda de prata?
14 Cha chapa i awajil y jat. Are i cwaj yin, quin ya na che i jun pacha i xin ya chawe yet; n-ta coʼono we xa pa qʼuisbal-re xoquic.
14 Pegue o seu pagamento e vá embora. Pois eu quero dar a este homem, que foi contratado por último, o mesmo que dei a você.
15 ¿Xataba n-ta we yin che in mer, wach cwaj quin ʼan che? ʼOlic pues. ¿O xa ca titat a pam che, chi ʼutz xin ʼan yin chique i juban?” Queje ile xu bij i rajaw.
15 Por acaso não tenho o direito de fazer o que quero com o meu próprio dinheiro? Ou você está com inveja somente porque fui bom para ele?”
16 Are queʼel ʼuri, niʼpa i je pa qʼuisbal-re, queʼelok je nabe; y xak i je nabe, que ʼelok que canaj cʼa pa qʼuisbal-re. Queje queʼel ni ile, man tupu je qʼui i je sicʼtal na, ne te qʼui je chatalic —xu bij i Jesus chique.
16 E Jesus terminou, dizendo:
17 Xoʼon panok, i Jesus ca tijin chi be cuʼ u tijoxelab, ʼenam-que pa Jerusalen. Are ʼuri xe u siqʼuij i cablajuj ruʼ, y xe u ʼijla quituquel:
17 Quando Jesus estava subindo para Jerusalém, chamou os discípulos para um lado e falou com eles em particular, enquanto caminhavam. Ele disse:
18 —Yix iwetaʼam ya xka maj bi ka be pa Jerusalen. Are coj upon chila, yin chi in Achi aj Chicaj, quin jachtaj na piquiʼab i cajʼatzil i sacerdóte, piquiʼab i tijonel re i ʼatbal tzij. Ique quiqui ʼat na tzij pinwi y quiqui bij na chi ʼo u chac quin camsaxic.
18 — Escutem! Nós estamos indo para Jerusalém, onde o
19 Teʼuri quin qui jach na piquiʼab i ne te aj Israel winak: ique ʼut quin qui yoʼya, quin qui chʼay na, quin qui camsaj chuwach cruz. Xui-ri, churox ʼij, quin walijsax tan chic —xu bij i Jesus chique.
19 e o entregarão aos não judeus. Estes vão zombar dele, bater nele e crucificá-lo; mas no terceiro dia ele será ressuscitado.
20 Teʼuri i qui chuch i ma Jacóbo i ma Wan, chi je u cʼojol i mam Zebedéo, xtejeb pan ruʼ i Jesus je rachiʼil i ralab. Xuqui chuwach i Jesus, tzʼonbal-re jun pawor che.
20 Então a mãe dos filhos de Zebedeu chegou com os seus filhos perto de Jesus, curvou-se e pediu a ele um favor.
21 I Jesus xu tzʼonoj che: —¿Wach cawaj yet? —coʼono. I ixok xu bij: —Are at ʼo chic che a ʼatbal tzij, cwaj yin cha ya chique i queb wacʼal-i que cubi jujun pa tak a tzal, jun pa wikabim, y jun pa moxim —xu bij i ixok che.
21 — O que é que você quer? — perguntou Jesus. Ela respondeu: — Prometa que, quando o senhor se tornar Rei, estes meus dois filhos sentarão à sua direita e à sua esquerda.
22 —Yix n-iwetaʼam taj wach i qui tzʼonoj —xu bij i Jesus chique—. Niʼpa i cʼax quin icʼaw na wi yin, ¿quix tiqui yix ʼuri chu chʼijic ile? Niʼpa i uyej chi quin icʼaw na wi yin, ¿quix tiqui yix che ile? —xu bij chique. —Coj tiquiʼic —xe cha.
22 Jesus disse aos dois filhos dela: — Podemos! — responderam eles.
23 Are ʼuri i Jesus xu bij: —Katzij, yix ʼis quix icʼaw na chupam i cʼax-i, xak qui tij ni uyej pacha quin icʼaw wi yin. Xui-ri, n-ta pinʼab yin quin bij pachin ca cubi pin wikabim xak pin moxim. Xui in Kajaw ʼo puʼab; ire u yijbam chic i cʼolbal-le, ire retaʼam pachin que qʼuiji che —xu bij i Jesus chique.
23 Então Jesus disse:
24 I lajuj chic u tijoxelab, are xqui ta wach i xqui bij i je queb-le chi je catz qui chaʼ quib, ique xpe coywal chique.
24 Quando os outros dez discípulos ouviram isso, ficaram zangados com os dois irmãos.
25 Are ʼuri i Jesus xe u siqʼuij y xu bij chique: —Yix iwetaʼam chi i nimak tak ʼatol tzij quiqui ʼan che quib pacha je cajaw i winak chi je ʼo piquiʼab; i winak chi nimak qui patan que rajawin piquiwi i cach winak.
25 Então Jesus chamou todos para perto de si e disse:
26 Xui-ri; n-ix ta queje yix ile. Are i qui ʼan ni yix, pachin craj queʼelok nim u ʼij, cha chacun ʼuri chiquij i rachiʼil.
26 Mas entre vocês não pode ser assim. Pelo contrário, quem quiser ser importante, que sirva os outros,
27 Are pachin craj cu ya rib chu nabeal, chu ʼana ʼuri che rib pacha mocom chiquij i rachiʼil.
27 e quem quiser ser o primeiro, que seja o escravo de vocês.
28 Chu ʼana ʼuri che rib pacha quin ʼan yin chi in Achi aj Chicaj; in cʼun-nak na, pacha mocom chiquij i winak; n-are ti ique je in mocom yin. In cʼun-nak man quin ya na wib chi camic, tojbal-re i quelbal pa cʼax chique uqʼuial winak —xu bij i Jesus chique.
28 Porque até o
29 Xoʼon chupanok, ique que tijin quelic pa tinimit Jerico, je qʼui i winak je teren chirij i Jesus.
29 Quando Jesus e os discípulos estavam saindo de Jericó, uma grande multidão seguia Jesus.
30 Chila je ʼo wi queb mawach je chʼuquernak pa be. Are xqui ta chi ya quicʼaw i Jesus, ique xe siqʼuin chu bixquil: —¡Nim laj winak! ¡Yet chi at umuk uxiquin can i mam David, chawila toʼbal ka wach! —xqui bij.
30 Dois cegos, sentados na beira do caminho, ouviram alguém dizer que ele estava passando e começaram a gritar: — Senhor,
31 I winak chi je teren bi chirij i Jesus xe qui yajo y xe qui ʼatij. Xui-ri, ique xa xqui cowij mas u bixquil che i Jesus: —¡Nim laj winak! ¡Yet chi at umuk uxiquin can i mam David, chawila toʼbal ka wach! —xe cha.
31 A multidão os repreendeu e mandou que calassem a boca, mas eles gritaram ainda mais: — Senhor, Filho de Davi, tenha pena de nós!
32 Teʼuri i Jesus xtacʼ canic y xe u siqʼuij ruʼ. Xu bij chique: —¿Wach quiwaj quin ʼan chiwe? —xu bij.
32 Então Jesus parou, chamou os cegos e perguntou:
33 Ique xqui bij che: —Nim laj winak, cakaj coj tzunic —xe cha.
33 — Senhor, queremos poder enxergar! — responderam eles.
34 Are ʼuri i Jesus cʼax xe u naʼo. Xu chap qui baʼwach y juntir xe tzunic. Teʼuri xak ique xe terej bi chirij i Jesus.
34 Jesus teve pena dos cegos e tocou nos olhos deles. No mesmo instante eles puderam ver e então seguiram Jesus.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 20, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.