Mateus 20
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs BKJ
1 (Are ʼuri i Jesus xu bij jun chic tijojbal tzij chique, xu bij:) —I ʼatbal tzij aj chicaj coʼon pacha jun rajaw ticon chi que u tzucuj rajchaquib quiqui mol ni u wach i úva. Ire weʼ xa ʼec, que u tzucuj u mocom.
1 Porque o reino do céu é semelhante a um homem que é um chefe de família, que saiu de manhã cedo para contratar trabalhadores para a sua vinha.
2 Xu rik u mocom y xu bij chique chi are jun sak pwak i cajil re jun ʼij. Teʼuri xe u tak bi pa chac pa rulew.
2 E, tendo acordado com os trabalhadores um denário por dia, mandou-os para a sua vinha.
3 Xoʼon panok, colo a las nuéve re i raʼanbal ʼij, xa ʼe pa qʼuebal. Xe u rika juban achiab n-ta quiqui ʼano.
3 E ele saindo perto da hora terceira, viu outros que estavam ociosos no mercado,
4 Xu bij chique: “We quiwaj i chac, jix pa wulew, je i molo in cosech; y yin quin toj na pacha ca majaw chiwe,” xu bij chique. Ique xe ʼec.
4 e disse-lhes: Ide vós também para a vinha, e dar-vos-ei o que for justo. E eles foram pelo caminho.
5 Xak queje xoʼon paʼij, xak queje xoʼon a las tres re u kajbal ʼij.
5 Ele saindo outra vez, cerca da hora sexta e da nona, fez da mesma forma.
6 Xak queje tan chic xoʼono are xkaj i ʼij, colo a las cínco: xa ʼe pa qʼuebal, xe u rika juban achiab n-ta quiqui ʼano. Y xu bij chique: “¿Wach qui ʼolba yix chi, jun ʼij? ¿N-ta ba i chac-i?” coʼono.
6 E, ele saindo cerca da hora undécima, encontrou outros que estavam ociosos, e disse-lhes: Por que estais ociosos todo o dia?
7 Y xqui bij ique che: “Mi jun u sujum chac chake,” xe cha che. “Jix pa wulew,” xu bij i achi, “je i molo in cosech; yin quin toj na pacha ca majaw chiwe,” xu bij chique.
7 Eles disseram-lhe: Porque nenhum homem nos contratou. Ele disse-lhes: Ide vós também para a vinha, e tudo quanto for justo, vós recebereis.
8 Are ya xoc aʼab, i rajaw i chac xu bij che i ucʼawnak i mocom: “Che a siqʼuij i ajchaquib y che a tojo. Nabe che a tojo bi niʼpa i xe cʼun qʼuisbal-re. Are i je ocnak nabe, qʼuisbal-re che a tojo bic,” xu bij che.
8 Assim, vindo a tarde, o senhor da vinha disse ao seu mordomo: Chama os trabalhadores, e paga-lhes o salário, começando pelos últimos até aos primeiros.
9 Xeʼelok chi are i xe oc a las cínco re i kajbal ʼij, xyaʼ bi jun sak pwak chique.
9 E, vindo os que foram cerca da hora undécima, receberam cada homem um denário.
10 Are i je ocnak nabe, quiqui bij ique mas nim ni quiqui chʼac ique chiquiwach i je ocnak qʼuisbal-re, quiqui bij ique. Xui-ri, xak xa jun sak pwak xyaʼ chique chiqui jujunal.
10 Vindo, então, os primeiros, eles pensaram que haviam de receber mais; mas do mesmo modo recebeu cada homem um denário.
11 Are xqui chapo, xe oc chu bixquil che i rajaw i chac chi n-ʼus ta xoʼon che i cajil.
11 E, recebendo-o, murmuravam contra o dono da casa,
12 Xqui bij: “Are i je cʼun-nak qʼuisbal-re, xak jun i qui tojic xa ʼan kuʼ yoj. Ique, xa jun ʼor xe chacunic, y yoj jun ʼij entera xka chʼij i chac, xka chʼij i ʼij,” xqui bij che i rajaw.
12 dizendo: Estes últimos trabalharam somente uma hora, e os fizestes iguais a nós, que suportamos o fardo e o calor do dia.
13 Ire xu bij che i jun, “Chatapeʼ, yin n-xix in tʼor taj. ¿Xataba n-xka bij ta wa, chi quix chacun jun ʼij chuwach jun sak pwak? Xka bij pues.
13 Mas ele, respondendo, disse a um deles: Amigo, eu não te faço injustiça; tu não combinastes comigo um denário?
14 Cha chapa i awajil y jat. Are i cwaj yin, quin ya na che i jun pacha i xin ya chawe yet; n-ta coʼono we xa pa qʼuisbal-re xoquic.
14 Toma o que é teu, e vai-te pelo caminho; eu quero dar a este último tanto como a ti.
15 ¿Xataba n-ta we yin che in mer, wach cwaj quin ʼan che? ʼOlic pues. ¿O xa ca titat a pam che, chi ʼutz xin ʼan yin chique i juban?” Queje ile xu bij i rajaw.
15 Não me é lícito fazer o que eu quero do que é meu? Ou é mau o teu olho porque eu sou bom?
16 Are queʼel ʼuri, niʼpa i je pa qʼuisbal-re, queʼelok je nabe; y xak i je nabe, que ʼelok que canaj cʼa pa qʼuisbal-re. Queje queʼel ni ile, man tupu je qʼui i je sicʼtal na, ne te qʼui je chatalic —xu bij i Jesus chique.
16 Assim os últimos serão os primeiros, e os primeiros os últimos; porque muitos são chamados, mas poucos os escolhidos.
17 Xoʼon panok, i Jesus ca tijin chi be cuʼ u tijoxelab, ʼenam-que pa Jerusalen. Are ʼuri xe u siqʼuij i cablajuj ruʼ, y xe u ʼijla quituquel:
17 E, subindo Jesus para Jerusalém, tomou à parte os seus doze discípulos no caminho, e disse-lhes:
18 —Yix iwetaʼam ya xka maj bi ka be pa Jerusalen. Are coj upon chila, yin chi in Achi aj Chicaj, quin jachtaj na piquiʼab i cajʼatzil i sacerdóte, piquiʼab i tijonel re i ʼatbal tzij. Ique quiqui ʼat na tzij pinwi y quiqui bij na chi ʼo u chac quin camsaxic.
18 Eis que nós subimos para Jerusalém, e o Filho do homem será traído aos principais sacerdotes e aos escribas, e eles o condenarão à morte,
19 Teʼuri quin qui jach na piquiʼab i ne te aj Israel winak: ique ʼut quin qui yoʼya, quin qui chʼay na, quin qui camsaj chuwach cruz. Xui-ri, churox ʼij, quin walijsax tan chic —xu bij i Jesus chique.
19 e o entregarão aos gentios para que dele zombem, e o açoitem e crucifiquem, e ao terceiro dia ele ressuscitará.
20 Teʼuri i qui chuch i ma Jacóbo i ma Wan, chi je u cʼojol i mam Zebedéo, xtejeb pan ruʼ i Jesus je rachiʼil i ralab. Xuqui chuwach i Jesus, tzʼonbal-re jun pawor che.
20 Então se aproximou dele a mãe dos filhos de Zebedeu, com seus filhos, adorando-o, e desejando uma certa coisa.
21 I Jesus xu tzʼonoj che: —¿Wach cawaj yet? —coʼono. I ixok xu bij: —Are at ʼo chic che a ʼatbal tzij, cwaj yin cha ya chique i queb wacʼal-i que cubi jujun pa tak a tzal, jun pa wikabim, y jun pa moxim —xu bij i ixok che.
21 E ele disse para ela: O que tu queres? Ela disse: Concede que estes meus dois filhos se assentem, um à tua direita e outro à tua esquerda, no teu reino.
22 —Yix n-iwetaʼam taj wach i qui tzʼonoj —xu bij i Jesus chique—. Niʼpa i cʼax quin icʼaw na wi yin, ¿quix tiqui yix ʼuri chu chʼijic ile? Niʼpa i uyej chi quin icʼaw na wi yin, ¿quix tiqui yix che ile? —xu bij chique. —Coj tiquiʼic —xe cha.
22 Mas Jesus respondendo disse: Não sabeis o que pedis. Podeis vós beber o cálice que eu hei de beber, e ser batizados com o batismo com que eu sou batizado? Dizem-lhe eles: Nós podemos.
23 Are ʼuri i Jesus xu bij: —Katzij, yix ʼis quix icʼaw na chupam i cʼax-i, xak qui tij ni uyej pacha quin icʼaw wi yin. Xui-ri, n-ta pinʼab yin quin bij pachin ca cubi pin wikabim xak pin moxim. Xui in Kajaw ʼo puʼab; ire u yijbam chic i cʼolbal-le, ire retaʼam pachin que qʼuiji che —xu bij i Jesus chique.
23 E diz-lhes ele: Na verdade bebereis o meu cálice e sereis batizados com o batismo com que eu sou batizado, mas o assentar-se à minha direita ou à minha esquerda não me pertence dá-lo, mas o será dado àqueles para quem meu Pai o tem preparado.
24 I lajuj chic u tijoxelab, are xqui ta wach i xqui bij i je queb-le chi je catz qui chaʼ quib, ique xpe coywal chique.
24 E, quando os dez ouviram isso, indignaram-se contra os dois irmãos.
25 Are ʼuri i Jesus xe u siqʼuij y xu bij chique: —Yix iwetaʼam chi i nimak tak ʼatol tzij quiqui ʼan che quib pacha je cajaw i winak chi je ʼo piquiʼab; i winak chi nimak qui patan que rajawin piquiwi i cach winak.
25 Mas Jesus chamando-os, disse: Sabeis que os príncipes dos gentios exercem domínio sobre eles, e os seus grandes exercem autoridade sobre eles.
26 Xui-ri; n-ix ta queje yix ile. Are i qui ʼan ni yix, pachin craj queʼelok nim u ʼij, cha chacun ʼuri chiquij i rachiʼil.
26 Mas não será assim entre vós; mas quem dentre vós deseja ser grande, seja o vosso servidor;
27 Are pachin craj cu ya rib chu nabeal, chu ʼana ʼuri che rib pacha mocom chiquij i rachiʼil.
27 e, quem deseja ser o primeiro, seja o vosso servo.
28 Chu ʼana ʼuri che rib pacha quin ʼan yin chi in Achi aj Chicaj; in cʼun-nak na, pacha mocom chiquij i winak; n-are ti ique je in mocom yin. In cʼun-nak man quin ya na wib chi camic, tojbal-re i quelbal pa cʼax chique uqʼuial winak —xu bij i Jesus chique.
28 Assim como o Filho do homem não veio para ser servido, mas para servir, e para dar a sua vida em resgate de muitos.
29 Xoʼon chupanok, ique que tijin quelic pa tinimit Jerico, je qʼui i winak je teren chirij i Jesus.
29 E, partindo eles de Jericó, uma grande multidão o seguia.
30 Chila je ʼo wi queb mawach je chʼuquernak pa be. Are xqui ta chi ya quicʼaw i Jesus, ique xe siqʼuin chu bixquil: —¡Nim laj winak! ¡Yet chi at umuk uxiquin can i mam David, chawila toʼbal ka wach! —xqui bij.
30 E eis que dois homens cegos, assentados junto do caminho, ouvindo que Jesus passava, clamaram, dizendo: Tem misericórdia de nós, ó Senhor, Filho de Davi!
31 I winak chi je teren bi chirij i Jesus xe qui yajo y xe qui ʼatij. Xui-ri, ique xa xqui cowij mas u bixquil che i Jesus: —¡Nim laj winak! ¡Yet chi at umuk uxiquin can i mam David, chawila toʼbal ka wach! —xe cha.
31 E a multidão os repreendia, para que se calassem; mas eles gritavam ainda mais, dizendo: Tem misericórdia de nós, ó Senhor, Filho de Davi.
32 Teʼuri i Jesus xtacʼ canic y xe u siqʼuij ruʼ. Xu bij chique: —¿Wach quiwaj quin ʼan chiwe? —xu bij.
32 E Jesus, parando, chamou-os, e disse: O que quereis que eu vos faça?
33 Ique xqui bij che: —Nim laj winak, cakaj coj tzunic —xe cha.
33 Disseram-lhe eles: Senhor, que os nossos olhos possam ser abertos.
34 Are ʼuri i Jesus cʼax xe u naʼo. Xu chap qui baʼwach y juntir xe tzunic. Teʼuri xak ique xe terej bi chirij i Jesus.
34 Então Jesus teve compaixão deles, e tocou seus olhos; e imediatamente seus olhos receberam visão, e eles o seguiram.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 20, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.