Mateus 13
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NAA
1 Che i ʼij-le, i Jesus xel ruʼ ja, xa ʼe chu chiʼ i alagun, y xcubi chila.
1 Naquele mesmo dia, Jesus saiu de casa e se assentou à beira-mar.
2 Are ʼuri xe moltaj tan chic uqʼuial winak ruʼ. Rumal-i, i Jesus xa ʼan chupam jun bárco, y xcubi chupam. Je niʼpa i winak ʼis xe canaj chi tak seneb.
2 E grandes multidões se reuniram em volta dele, de modo que entrou num barco e se assentou. E toda a multidão estava em pé na praia.
3 Teʼuri xu jek u cʼutic juban tak tijojbal tzij chique. Xu bij: —ʼO jun achi ca ʼe chu tiquic u ticon.
3 E de muitas coisas lhes falou por parábolas, dizendo:
4 Are xe u quirij i rijaʼ, ʼo jubiʼ xa ʼe tzak pa be. Teʼuri xe cʼun i tzʼiquin y xqui tij bic.
4 E, ao semear, uma parte caiu à beira do caminho, e, vindo as aves, a comeram.
5 Xak ʼo jubiʼ chic xa ʼe tzak pa tak abaj, chi n-ta kas ulew che. I ija-le, juntir xalax lok, man n-muktajnak ta mas.
5 Outra parte caiu em solo rochoso, onde a terra era pouca, e logo nasceu, visto não ser profunda a terra.
6 Xui-ri, are xel li ʼij, xchakij na, man n-ta raʼ ʼenak pulew.
6 Saindo, porém, o sol, a queimou; e, porque não tinha raiz, secou-se.
7 Xak juban chic xa ʼe tzak pa qʼuix; i qʼuix xqʼuiyic, y xu camsaj i ticon.
7 Outra parte caiu entre os espinhos; e os espinhos cresceram e a sufocaram.
8 Xak ʼo ni ija xa ʼe tzak pa ʼutz laj ulew; lic qʼui ni u wach xu yaʼo. ʼO ni rakan xu ya jun ciénto u wach; xak ʼo i xu ya sesénta; xak ʼo i xu ya tréinta —xu bij. Teʼuri xu bij chic:
8 Outra, enfim, caiu em boa terra e deu fruto: a cem, a sessenta e a trinta por um.
9 —We yix ʼo i xiquin chu tayic, chi ta u be ʼuri —xcha.
9 Quem tem ouvidos para ouvir, ouça.
10 I u tijoxelab i Jesus, are xu bij ire ile, xe tejeb ruʼ. Xqui tzʼonoj che: —¿Wuchac xa tijojbal tzij ca bij are cat tijin chu cʼutic chique i winak? —xqui bij che.
10 Então os discípulos se aproximaram de Jesus e lhe perguntaram: — Por que o senhor fala com eles por meio de parábolas?
11 I Jesus xu bij ʼuri chique: —Yix ʼut, i Dios u yom chiwe qui ta u be wach usucʼ i ʼatbal tzij aj chicaj. I juban winak (chi n-que terej ta chwij) n-quiqui ta tu be.
11 Ao que Jesus respondeu:
12 Queje oʼonom i Dios ile, man niʼpa i quiqui cʼam na wach cu sujuj ire chique, mas cu ya ʼuri chique; queje ile nim ni ʼo cuʼ. Niʼpa i n-cacaj ti u cʼamic wach cu sujuj i Dios chique, quelsax na ʼuri i jubiʼ chi ʼo cuʼ.
12 Pois ao que tem, mais será dado, e terá em abundância; mas, ao que não tem, até o que tem lhe será tirado.
13 Rumal ʼuri, xa ruʼ tijojbal tzij quin cʼut chique i winak, man ique, tupu que tzunic, n-ta quiquilo; tupu que tanic, n-quiqui ta taj, xak n-quiqui ta tu be.
13 Por isso, falo com eles por meio de parábolas: porque, vendo, não veem; e, ouvindo, não ouvem, nem entendem.
14 Queʼel chique pacha u bim i Dios chupam u wuj u tzʼibam can i mam Isaías chi ajbil u tzij i Dios ujer; ire xu bij:
14 Assim, neles se cumpre a profecia de Isaías:
15 (Queje ile u bim i Dios.)
15 Porque o coração deste povo
16 Xui-ri yix, n-ix ta queje ile. Lic ʼutz iwe, man i baʼwach yix que tzunic, xak i xiquin que tanic.
16 — Bem-aventurados, porém, são os olhos de vocês, porque veem; e bem-aventurados são os ouvidos de vocês, porque ouvem.
17 Katzij i quin bij chiwe, je qʼui i ajbil u tzij i Dios ujer, xak je qʼui i je terejnak chirij, xcaj te rilic wach quix tijin yix chi rilic woʼor, péro n-xquil taj; xak xcaj u tayic teʼek pacha i quix tijin yix chu tayic woʼor, péro n-xqui ta taj.
17 Pois em verdade lhes digo que muitos profetas e justos desejaram ver o que vocês estão vendo, mas não viram; e quiseram ouvir o que vocês estão ouvindo, mas não ouviram.
18 Teʼuri Jesus xu bij chique: —Chi ta ʼuri u be wach usucʼ i tijojbal tzij chi xin bij mier re i aj ticol ticon.
18 — Ouçam, portanto, o que significa a parábola do semeador.
19 Niʼpa i winak chi quiqui ta i tzij re i ʼatbal tzij aj chicaj, we n-quiqui ta tu be, queʼelok pacha xoʼon ija chi xtzak pa be. Queje i winak-le, man ca cʼun itzel, y cresaj i ʼutz laj tzij chi tictal piqui cʼux.
19 A todos os que ouvem a palavra do Reino e não a compreendem, vem o Maligno e arrebata o que lhes foi semeado no coração. Este é o que foi semeado à beira do caminho.
20 Xak i ija chi xtzak pa abaj, ile pacha i winak chi quiqui ta i ʼutz laj tzij, y que quicotic xqui cojo.
20 O que foi semeado em solo rochoso, esse é o que ouve a palavra e logo a recebe com alegria.
21 Xui-ri, je pacha jun ticon chi n-naj taj ʼenak i raʼ; n-que najtin taj. Are ca pe i cʼax piquiwi rumal i ʼutz laj tzij qui cojom, xak ca pe i qui yoʼyaxic cumal i winak, xa cacoʼtaj canok.
21 Mas ele não tem raiz em si mesmo, sendo de pouca duração. Quando chega a angústia ou a perseguição por causa da palavra, logo se escandaliza.
22 Xak i ija chi xtzak pa qʼuix, ile pacha i winak chi quiqui ta i ʼutz laj tzij, xui-ri, xa que cʼachir rumal i qui cʼaslemal waral chuwach i jyub taʼaj, xak i qui rayijbal re mas ubitak que; ile xa cu chup i ʼutz laj tzij. Rumal-i n-ta ca wachin chique.
22 O que foi semeado entre os espinhos é o que ouve a palavra, porém as preocupações deste mundo e a fascinação das riquezas sufocam a palavra, e ela fica infrutífera.
23 Are ija chi xe ʼe tzak pa ʼutz laj ulew, ile pacha i winak chi quiqui ta i ʼutz laj tzij, xak quiqui ta u be. Ique lic que wachinic; ʼo jujun chique je pacha i rakan chi xu ya cien u wach; xak ʼo jujun quiqui ya sesénta u wach; xak ʼo jujun quiqui ya tréinta. (Queje ile xu bij i Jesus chique.)
23 Mas o que foi semeado em boa terra é o que ouve a palavra e a compreende; este frutifica e produz a cem, a sessenta e a trinta por um.
24 I Jesus xu bij chic jun tijojbal tzij chique, are iri: —I ʼatbal tzij re aj chicaj, queʼelok pacha i tzij-i: ʼO jun achi xu tic i trígo pa rulew; chom laj ija xu tico.
24 Jesus lhes propôs outra parábola, dizendo:
25 Xui-ri, are ʼis que war conojel, xcʼun jun aj chʼoʼoj chirij i rajaw, y xu tic can mal laj ticon ruʼ i trígo (pacha trígo ca tzunic, péro n-are taj).
25 Mas, enquanto todos estavam dormindo, veio o inimigo dele, semeou o joio no meio do trigo e foi embora.
26 Are xe poʼic, junam xe qʼuiyic; xui-ri, are xpe u wach i trígo, are ʼuri xaʼalijin i juban chi n-trígo taj.
26 E, quando as plantas cresceram e produziram fruto, apareceu também o joio.
27 Teʼuri i ajchaquib xe ʼe chu bixquil ruʼ i rajaw: “Nim laj winak, i ija chi a ticom na, lic chom, ¿pa xpe wi i mal laj ʼes chi ʼo ruʼ?” xe cha.
27 Então os servos do dono da casa chegaram e disseram: “Patrão, o senhor não semeou boa semente no seu campo? De onde, então, vem o joio?”
28 I rajaw xu bij chique: “Xa are jun aj chʼoʼoj chwij xa ʼanaw ile.” Teʼuri i ajchaquib xqui bij che: “¿Cawaj ca ʼe ka michʼa i mal laj ʼes?” xe cha.
28 Ele, porém, lhes respondeu: “Um inimigo fez isso.” Mas os servos lhe perguntaram: “O senhor quer que a gente vá e arranque o joio?”
29 “Mi michʼo,” xu bij i rajaw, “man we qui michʼ i mal laj ʼes, mokxa ca michʼtaj i trígo ruʼ,” xu bij.
29 O dono da casa respondeu: “Não! Porque, ao separar o joio, vocês poderão arrancar também com ele o trigo.
30 “ʼUtz chi ya che ca qʼuiy na, junam ruʼ i trígo. Are cakaj caka jek nu chʼupic u wach i trígo, are ʼuri que in tak bi i aj molonel chi relsaxic i mal laj ʼes. Teʼuri ique quiqui ʼan manoj che, man ca porox na. We xutzin ile, caka mol i trígo y caka ya pu cʼolbal,” xu bij i rajaw. (Are ile are i tijojbal tzij xu bij i Jesus chique.)
30 Deixem que cresçam juntos até a colheita. E, no tempo da colheita, direi aos ceifeiros: ‘Ajuntem primeiro o joio e amarrem-no em feixes para ser queimado; mas recolham o trigo no meu celeiro.’”
31 I Jesus xak xu bij jun chic tijojbal tzij chique. Xu bij: —I ʼatbal tzij re aj chicaj queʼelok pacha coʼon jun ija re i mostas, are jun achi cu tic pa rulew.
31 Jesus lhes propôs outra parábola, dizendo:
32 I ija-le, lic chʼutin na chiquiwach i ronojel ija. Xui-ri, we xpoʼic, mas nim na queʼel chiquiwach i ronojel i ticon. Lic nim queʼelok, pacha jun cheʼ; teʼuri i tzʼiquin que cʼunic y quiqui ʼan qui soc che tak u ʼab.
32 Esse grão é, na verdade, a menor de todas as sementes, mas, quando cresce, é maior do que as hortaliças, e chega a ser uma árvore, de modo que as aves do céu vêm se aninhar nos seus ramos.
33 I Jesus xak xu bij jun chic tijojbal tzij chique. Xu bij: —I ʼatbal tzij re aj chicaj coʼon pacha coʼon i cunbal re i caxlanwa. Ile, we jun ixok cu chapo, y cu coj oxib almul arin ruʼ, tupu xa jubiʼ i cunbal ʼo ruʼ, cwalij u wach i ʼor ronojel. (Xak queje ile coʼon i ʼatbal tzij re aj chicaj.)
33 Jesus lhes contou ainda outra parábola:
34 I Jesus, ronojel i cʼutunic-le, xu bij chique i winak ruʼ tijojbal tzij; n-ta tzij xu bij chique, we n-are ti tijojbal tzij.
34 Jesus disse todas estas coisas às multidões por parábolas e sem parábolas nada lhes dizia.
35 Xeʼelok pacha u bim can jun ajbil u tzij i Dios ujer. Xu bij:(Queje ile tzʼibtal canok.)
35 Isso aconteceu para se cumprir o que foi dito por meio do profeta: “Abrirei a minha boca em parábolas; publicarei coisas ocultas desde a criação do mundo.”
36 Teʼuri i Jesus xe u ʼijla bi i winak y xoc pa ja. Are ʼuri i u tijoxelab xe tejeb pan ruʼ y xqui tzʼonoj che: —Cha sakij chake wach usucʼ i tijojbal tzij xa bij, che i mal laj ʼes tictal can pa ticon.
36 Então, despedindo as multidões, Jesus foi para casa. E, aproximando-se dele os seus discípulos, disseram: — Explique-nos a parábola do joio do campo.
37 Teʼuri i Jesus xu bij: —Are i ca ticaw i ʼutz laj ija, are yin chi in Achi aj Chicaj.
37 E Jesus respondeu:
38 Are i pa quin tic wi, are i jyub taʼaj. Are i ʼutz laj ija, are i winak chi qui jachom quib pa ʼatbal tzij re i Dios; are i mal laj tak ʼes, are i winak ʼuri chi je re itzel.
38 O campo é o mundo. A boa semente são os filhos do Reino; o joio são os filhos do Maligno.
39 Are i aj chʼoʼoj chirij i rajaw i ticon, are itzel chi ca ticaw i mal laj ija. Are i molonic re i ticon, are i qui molic i winak pa qʼuisbal ʼij. I ajchaquib chi quiqui mol i ticon, je are i ángel.
39 O inimigo que o semeou é o diabo. A colheita é o fim dos tempos, e os ceifeiros são os anjos.
40 I mal laj tak ʼes, ca mol u chiʼ, y ca cʼak pa ʼaʼ porobal-re. Xak queje ca ʼan ni ile pa qʼuisbal re u wach i jyub taʼaj.
40 Pois, assim como o joio é colhido e jogado no fogo, assim será no fim dos tempos.
41 Yin, chi in Achi aj Chicaj, que in tak li in ángel ruʼ in ticon, col qui molbej-que niʼpa i je qui tacpum i cachiʼil pa mal, xak conojel niʼpa i que ʼanaw i mal.
41 O Filho do Homem mandará os seus anjos, que ajuntarão do seu Reino todos os que servem de pedra de tropeço e os que praticam o mal
42 Teʼuri que cʼak na pa ʼaʼ pa orno. Chila que oʼ na; xak quiqui kachʼachʼej uwaque rumal ni uyej quiqui tijo.
42 e os lançarão na fornalha acesa; ali haverá choro e ranger de dentes.
43 Teʼuri, niʼpa i je ʼutz chuwach i Dios, que qʼuiji pa cu ʼat wi tzij ire. I qui ʼij qui chomal ique, pacha ca tzun i ʼij. We yix ʼo i xiquin chu tayic, chi ta u be ʼuri. (Queje ile xu bij i Jesus chique u tijoxelab.)
43 Então os justos resplandecerão como o sol, no Reino de seu Pai. Quem tem ouvidos para ouvir, ouça.
44 (Teʼuri xu bij jun chic tijojbal tzij. Xu bij:) —I ʼatbal tzij re aj chicaj queje pacha uqʼuial mer muktal chupam juban ulew. Ca cʼun jun achi y cu riko. N-xresaj ta lok, xa cu muk chic can u wi, y lic ca quicotic ca ʼec; ʼis que u cʼayij na niʼpa i ʼo ruʼ. Teʼuri ca petic y cu loʼ i ulew man ʼo i beyomal chupam. (Queje ile i ʼatbal tzij re aj chicaj.)
44 — O Reino dos Céus é semelhante a um tesouro escondido no campo, que um homem achou e escondeu. Então, transbordante de alegria, vai, vende tudo o que tem e compra aquele campo.
45 (ʼO jun chic tijojbal tzij xu bij chique, are iri:) —I ʼatbal tzij re aj chicaj are pacha jun chom laj ral abaj, lic pakal rajil, pérla ca bix che. Jun aj cʼay pérla, ca ʼe chu tzucuxic i tak i pérla, y cu loʼo.
45 — O Reino dos Céus é também semelhante a um homem que negocia e procura boas pérolas.
46 Ire, we xu rik jun chi lic chom, lic pakal rajil, ca ʼe chu cʼayixic ronojel i ubitak-re, loʼbal-re. (Queje coʼon ire ile man lic chom; xak queje ile i ʼatbal tzij re aj chicaj.)
46 Quando encontrou uma pérola de grande valor, ele foi, vendeu tudo o que tinha e comprou a pérola.
47 (Teʼuri xu bij i Jesus chique:) —I ʼatbal tzij re aj chicaj queje pacha jun ataraya. I je aj chapol car, are quiqui cʼak bi i ataraya pa ya, ʼis bi chi caril cu chap lok.
47 — O Reino dos Céus é ainda semelhante a uma rede que foi lançada ao mar e apanhou peixes de toda espécie.
48 Are nojnak chic i ataraya, caquesaj li ʼuri chu chiʼ i ya. Teʼuri que cubi chi qui tzucuxic i ʼutz chique i car. Niʼpa i ʼutz, que qui cʼol na chupam jun chicach; i ne te ʼutz, que qui cʼak bic.
48 E, quando já estava cheia, os pescadores a arrastaram para a praia e, assentados, escolheram os bons para os cestos e jogaram fora os ruins.
49 Queje coʼon ni ile pa qʼuisbal ʼij; que ʼel ni ángel chi qui chayic i ne te ʼutz chiquixol i je ʼutz.
49 Assim será no fim dos tempos: os anjos sairão, separarão os maus dentre os justos
50 Teʼuri que cʼak na pa ʼaʼ pa orno. Chila que oʼ na; xak quiqui kachʼachʼej uwaque rumal qui bis. (Queje ile i tijojbal tzij xu bij i Jesus chique.)
50 e os lançarão na fornalha acesa; ali haverá choro e ranger de dentes.
51 Teʼuri i Jesus xu tzʼonoj chique: —¿Xi ta u be ronojel iri? —coʼono. Katzij —xqui bij—, xka ta.
51 Então Jesus perguntou: Eles responderam: — Sim!
52 Teʼuri xu bij chique: —Jun tijonel re i ʼatbal tzij tzʼibtal can rumal i mam Moises, we ire nawnak che i tzij chi quin bij yin re i ʼatbal tzij aj chicaj, ʼutz re ire ʼuri. Queʼel ire pacha jun rajaw ja chi ʼo ubitak-re cʼacʼ, xak ʼo i re ujer. Che i queb-le ʼis cu chapo.(Queje ile xu bij chique u tijoxelab.)
52 Então Jesus lhes disse:
53 I Jesus, are xutzin chu bixquil i tak tijojbal tzij-le, xel chila pa Capernaum y xa ʼe pa Nazaret.
53 Quando Jesus acabou de contar essas parábolas, retirou-se dali.
54 Chila xoc chu cʼutic chique i aj Israel winak pa qui molbalʼib. Ique, are xqui ta, lic xqui bisoj che. Xqui bij ʼuri: —¿Ipa xa ʼe u nawsaj wi rib i achi-le, chi lic ʼo u nojbal? ¿Wach u tiquilem che i milágro-le?
54 E, chegando à sua terra, ensinava-os na sinagoga, de modo que se maravilhavam e diziam: — De onde lhe vêm esta sabedoria e estes poderes miraculosos?
55 Ire xa are racʼal i mam chi aj ʼanol mexa, xak i u chuch xa are ati Mariy. I je u chaʼ xa are i a-Jacóbo, i a-Jose, xak i a-Simon, i a-Júdas.
55 Não é este o filho do carpinteiro? A sua mãe não se chama Maria, e seus irmãos não são Tiago, José, Simão e Judas?
56 Xak i ranab je jekel chi kuʼ yoj. ¿Ipa xretamaj wi ʼut ronojel ile? —xqui bij.
56 Todas as suas irmãs não vivem entre nós? Então, de onde lhe vem tudo isto?
57 Rumal-i, lic n-xcaj taj wach i xu bij, wach i xu ʼano. Are ʼuri i Jesus xu bij chique: —Jun ajbil u tzij i Dios, conojel i winak quiqui coj u ʼij, xui i je rach aj tinimit n-quiqui coj tu ʼij, xak queje i je aj ruʼ rachoch —xu bij.
57 E escandalizavam-se por causa dele. Jesus, porém, lhes disse:
58 Ire n-ta kas milágro ʼuri xu ʼan chila, man ique n-ta u cubibal qui cʼux che.
58 E não fez ali muitos milagres, por causa da incredulidade deles.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 13, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.