Marcos 1
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NVT
1 Are iri are i jekbal re i ʼutz laj tzij chirij i Jesucrísto, chi u Cʼojol i Dios.
1 Este é o princípio das boas-novas a respeito de Jesus Cristo, o Filho de Deus.
2 I jekbal re u chac i Jesus, xak jun ruʼ pacha u tzʼibam can i ujer ajbil u tzij i Dios, mam Isaías. Ire xu tzʼibaj i tzij-i chi Dios xu bij che u Cʼojol:
2 Iniciou-se como o profeta Isaías escreveu: “Envio meu mensageiro adiante de ti, e ele preparará teu caminho.
3 (Queje ile tzʼibtal canok.)
3 Ele é uma voz que clama no deserto: ‘Preparem o caminho para a vinda do Senhor! Abram a estrada para ele!’”.
4 Xoʼon panok, queje ile xeʼelok. ʼO jun achi, ma Wan u bi, xoc che jun chakij jyub tzʼinilic. Chila xe u pixbaj wi i winak, xak xu kajsaj ya piquiwi. Xu bij chique: “Chi jalwachij i nojbal y chi tzʼonoj u kajsaxic ya piwi, man i Dios cu cuy na i mac.” (Queje ile xu bij.)
4 Esse mensageiro era João Batista. Ele apareceu no deserto, pregando o batismo como sinal de arrependimento para o perdão dos pecados.
5 Che tak i ʼij-le, je qʼui i winak xe upon ruʼ chila, chu tayiquil u tzij; xe upon i je aj Jerusalen, xak ronojel i juban tinimit re i jyub Judéa. Chila quiqui bij ni qui mac chiquiwach i winak, teʼuri i ma Wan xu kajsaj ya piquiwi chiya Jordan.
5 Gente de toda a Judeia, incluindo os moradores de Jerusalém, saía para ver e ouvir João. Quando confessavam seus pecados, ele os batizava no rio Jordão.
6 I ma Wan, i u ʼuʼ ire xa are i rismal camey ʼantal u ʼuʼ che; i ximbal u pam xa are chʼakap tzʼum. Xak i u wa cu tijo xa wach tak i sacʼ, wach tak i u waʼal cab cu rik pa tak ʼes.
6 João vestia roupas tecidas com pelos de camelo, usava um cinto de couro e alimentava-se de gafanhotos e mel silvestre.
7 Are xe u pixbaj i winak, xu bij chique: —ʼO jun ca pe chwijil yin chi nim ni u ʼij chinwach yin. N-ca majaw ta chwe we quin ʼan mocom che wib chirij, rumal u ʼij nim; mi te ne quin chaqui kaj chuwach chu toric u wach u xajab che.
7 João anunciava: “Depois de mim virá alguém mais poderoso que eu, alguém tão superior que não sou digno de me abaixar e desamarrar as correias de suas sandálias.
8 Yin, xa ya quin kajsaj piwi, xui-ri ire cu kajsaj ni u Tewal i Dios piwi. (Queje ile xu bij i ma Wan chique i winak.)
8 Eu os batizo com água, mas ele os batizará com o Espírito Santo!”.
9 Che tak i ʼij-le i Jesus xel pu tinimit Nazaret, u cwenta i Galiléa, y xa ʼe chiya Jordan. Chila, i ma Wan xu kajsaj ya puwi chiya.
9 Certo dia, Jesus veio de Nazaré da Galileia, e João o batizou no rio Jordão.
10 Xak teʼet, are xel i Jesus pa ya, xril i caj xjaktajic, xak xril i u Tewal i Dios xkaj lok pacha jun palomax. Xcʼunic, y xkaj puwi ire.
10 Enquanto saía da água, viu o céu se abrir e o Espírito Santo descer sobre ele como uma pomba.
11 Are xa ʼantaj ile, ʼo jun chʼawbal xchʼaw chicaj chi xu bij: —Yet at Wacʼal chi lic cʼax cat in naʼo. Lic quin quicot awumal —xu bij.
11 E uma voz do céu disse: “Você é meu Filho amado, que me dá grande alegria”.
12 Teʼuri i u Tewal i Dios xu cʼam bi i Jesus che jun chakij jyub tzʼinilic.
12 Em seguida, o Espírito conduziu Jesus ao deserto,
13 Chila xqʼuiji cuarénta ʼij chiquixol itzel chicop. I itzel, chi Satanas, xupon ruʼ, xraj te ire cu tzaksaj i Jesus chupam jun u mac. Xui-ri, i Jesus n-xtzak taj. Are xicʼaw ile, xe upon juban ángel ruʼ, y xqui to wach i rajwaxic che.
13 onde ele foi tentado por Satanás durante quarenta dias. Estava entre animais selvagens, e anjos o serviam.
14 Xoʼon panok, i ma Wan aj kajsanel ya, xtzʼapix pa cárcel. Are ʼuri xa ʼe i Jesus pa Galiléa chu bixquil i ʼutz laj tzij re i Dios chila, wach u ʼatbal tzij i Dios piquiwi i winak.
14 Depois que João foi preso, Jesus foi para a Galileia, onde anunciou as boas-novas de Deus.
15 Xu bij chique: —Ya xu rik i ʼij chi u chʼicom i Dios; ya ca jekan ʼuri i ʼutz laj ʼatbal tzij re ire. ¡Chi jalwachij i nojbal chi n-ʼus taj! ¡Chi cuba i cʼux che i tzij re iwelbal chi sak! —xu bij chique.
15 “Enfim chegou o tempo prometido!”, proclamava. “O reino de Deus está próximo! Arrependam-se e creiam nas boas-novas!”
16 Xoʼon chupan jubiʼ, i Jesus ca malcat chu chiʼ i alagun, Galiléa u bi. Chila xe ril i ma Simon ruʼ i ma Andres, chi je catz qui chaʼ quib. Que tijin chu cʼakic cataraya pa ya, man je aj chapol car.
16 Enquanto andava à beira do mar da Galileia, Jesus viu Simão e seu irmão André. Jogavam redes ao mar, pois viviam da pesca.
17 I Jesus xu bij chique: —Chix pet wuʼ, y quin cʼut chiwe wach qui molic i winak qui ʼano, pacha qui ʼan chique uqʼuial car are qui chapo —xu bij chique.
17 Jesus lhes disse: “Venham! Sigam-me, e eu farei de vocês pescadores de gente”.
18 Are xqui ta wach xbix chique, juntir xqui canaj can i cataraya, y xe terej chirij.
18 No mesmo instante, deixaram suas redes e o seguiram.
19 Xbin chupan jubiʼ, xak xe ril i ma Jacóbo ruʼ i ma Wan chi catz qui chaʼ quib; ique je racʼal i mam Zebedéo. Je ʼo chupam jun bárco, que tijin chu yijbaxic tak i cataraya.
19 Pouco mais adiante, Jesus viu Tiago e João, filhos de Zebedeu, consertando redes num barco.
20 I Jesus, are xe rilo, juntir xe u siqʼuij ruʼ. Ique-le, xqui canaj can i qui kajaw ruʼ i qui bárco, xak i qui mocom, y xe terej chirij i Jesus.
20 Chamou-os de imediato e eles também o seguiram, deixando seu pai, Zebedeu, no barco com os empregados.
21 Xoʼon chupan jubiʼ, xe upon pa tinimit Capernaum. Are xcʼun i uxlambal ʼij, i Jesus xoc pa molbalʼib que i aj Israel winak, y xoc chu cʼutic chique.
21 Jesus e seus seguidores foram à cidade de Cafarnaum. Quando chegou o sábado, entrou na sinagoga e começou a ensinar.
22 Lic xqui bisoj i winak wach i cʼutunic xu ʼan chique, man ire, are ca chʼaʼat cuʼ, ʼalaj ʼuri chi lic retaʼam wach i cu bij; n-are ta pacha xqui ʼan i toʼ je tijonel re i ʼatbal tzij.
22 O povo ficou admirado com seu ensino, pois ele falava com verdadeira autoridade, diferentemente dos mestres da lei.
23 Chupam i molbalʼib-le, ʼo jun achi ʼo jun itzel tew che. Ire ca siqʼuin chu bixquil:
23 De repente, um homem ali na sinagoga, possuído por um espírito impuro, gritou:
24 —Yet, Jesus aj Nazaret ¿wuchac col a mina awib kuʼ yoj? ¿Mok xat cʼun na, col a sachbej ka wach? Yin wetaʼam a wach: at are i Jun petnak ruʼ i Dios; ¡lic ʼo re i Dios chawe! (Queje ile ca siqʼuin chu bixquil.)
24 “Por que vem nos importunar, Jesus de Nazaré? Veio para nos destruir? Sei quem é você: o Santo de Deus!”.
25 I Jesus xu ʼatij wach i xu bij: —¡Mat chʼawic! —xu bij che—. ¡Chawoʼtaj can i achi-le! —coʼon che.
25 “Cale-se!”, repreendeu-o Jesus. “Saia deste homem!”
26 Are ʼuri i achi co xsicsax rumal itzel tew, teʼuri i itzel tew ca siqʼuinic xel che i achi.
26 Então o espírito impuro soltou um grito, sacudiu o homem violentamente e saiu dele.
27 Conojel i winak lic xqui bisoj, y xe oc chu chʼobic chiquiwach: —¿Wach u ʼonquil ile? ¿Wach usucʼ i cʼacʼ laj cʼutunic coʼon ire-le? I achi-le lic ʼo u choʼab; ʼo puʼab que u tak bi itzel tew, y que cojon che —xqui bij i winak.
27 Todos os presentes ficaram admirados e começaram a discutir o que tinha acontecido. “Que ensinamento novo é esse?”, perguntavam. “Como tem autoridade! Até os espíritos impuros obedecem às ordens dele!”
28 Y juntir xpax u tzijol i Jesus ronojel i jyub re i Galiléa.
28 As notícias a respeito de Jesus se espalharam rapidamente por toda a região da Galileia.
29 Are xel pa molbalʼib, xe ʼe che i cachoch i ma Simon y ma Andres, xak xe ʼe i ma Jacóbo y ma Wan cuʼ.
29 Depois que Jesus saiu da sinagoga com Tiago e João, foram à casa de Simão e André.
30 Are xe upon chila, i u chuch u jiʼ i ma Simon iwab, cotzʼol chuwi u chʼat, ʼo ʼaʼ chirij. I je ʼo chila xqui bij che i Jesus chi iwab i ixok.
30 A sogra de Simão estava de cama, com febre. Imediatamente, falaram a seu respeito para Jesus.
31 Are ʼuri, ire xtejeb ruʼ ixok; xu chap che u ʼab, y xu walijsaj. Juntir xchup i ʼaʼ chirij. Teʼuri xoc chi qui tzukic.
31 Ele foi até ela, tomou-a pela mão e ajudou-a a levantar-se. A febre a deixou, e ela passou a servi-los.
32 Are xkaj i ʼij, ya xoc aʼab, teʼuri i winak xqui ticba li u cʼamic iwabib ruʼ i Jesus.Xak xqui cʼam li niʼpa i ʼo itzel tew chique.
32 Ao entardecer, depois que o sol se pôs, trouxeram a Jesus muitos enfermos e possuídos por demônios.
33 Conojel i winak re i tinimit xqui rik quib pa ocbal bic ruʼ ja, pa ʼo wi i Jesus.
33 Toda a cidade se reuniu à porta da casa para observar.
34 Je qʼui xe rutzirsaj, xa bi chi cʼaxil ʼo chique, xak xe resaj niʼpa itzel tew ʼo chique. Xui-ri, n-xu ya ta chique itzel tew que chʼawic, man ique-le quetaʼam u wach.
34 Então Jesus curou muitas pessoas que sofriam de diversas enfermidades e expulsou muitos demônios. Não permitia, porém, que os demônios falassem, pois sabiam quem ele era.
35 Sakir chucab ʼij, cʼa ʼekum na, i Jesus xwalijic, xel ruʼ ja, xa ʼe che jun lugar tzʼinilic. Chila xu tzʼonoj wi che i Dios.
35 No dia seguinte, antes do amanhecer, Jesus se levantou e foi a um lugar isolado para orar.
36 Teʼuri i ma Simon cuʼ i rachiʼil, xe ʼe chu tzucuxic.
36 Mais tarde, Simão e os outros saíram para procurá-lo.
37 Are xqui riko, xqui bij che: —Conojel i winak que tijin cha tzucuxic —xqui bij.
37 Quando o encontraram, disseram: “Todos estão à sua procura!”.
38 Xui-ri, i Jesus xu bij chique: —Coj ʼe chic che juban tak aldéa; ʼo u chac xak quin bij u tzij i Dios chique i winak chila. Are i rumal ile xin petic —xu bij chique.
38 Jesus respondeu: “Devemos prosseguir para outras cidades e lá também anunciar minha mensagem. Foi para isso que vim”.
39 Teʼuri, xe ʼe che ronojel i jyub re i Galiléa, chu bixquil u tzij i Dios chique i winak pa tak molbalʼib que i aj Israel. N-xui ta la ile xu ʼano, xak xe resaj itzel tak tew chique i je niʼpa je chaptajnak cumal.
39 Então ele viajou por toda a região da Galileia, pregando nas sinagogas e expulsando demônios.
40 Xoʼon panok, ʼo jun achi xupon ruʼ i Jesus, ʼo yobil che, lépraca bixic. Lic xu tzʼonoj utzil chomal che. Xuqui chuwach y xu bij che: —We ta cawaj, cat tiqui chi rutzirsaxic i yobil ʼo chwe —coʼono.
40 Um leproso veio e ajoelhou-se diante de Jesus, implorando para ser curado: “Se o senhor quiser, pode me curar e me deixar limpo”.
41 I Jesus lic xril toʼbal u wach. Xu yin pan ruʼ u ʼab; xu bij che: —Cwaj —xu bij—. ¡Chel ni yobil ʼo chawe! —xcha.
41 Cheio de compaixão, Jesus estendeu a mão e tocou nele. “Eu quero”, respondeu. “Seja curado e fique limpo!”
42 Are xu bij ire ile, juntir xel i yobil che; xcanaj canok chom chic u chʼacul.
42 No mesmo instante, a lepra desapareceu e o homem foi curado.
43 Teʼuri i Jesus xu ʼijla bic; lic xu pixbaj y xu bij che:
43 Então Jesus se despediu dele com uma forte advertência:
44 —Chatapeʼ, mi jun ma lapla che wach in ʼanom chawe; xui-ri, ja cʼutu awib che i sacerdóte, cʼutbal-re che chi n-ta chic i yobil lépra chawe. Cha jacha can a sipon che, chi cu sujuj chuwach i Dios pacha u bim can i mam Moises ujer. Queje ile caquetamaj i winak chi utzirnak chic i cʼax chawe —xu bij i Jesus che.
44 “Não conte isso a ninguém. Vá e apresente-se ao sacerdote para que ele o examine. Leve a oferta que a lei de Moisés exige pela sua purificação. Isso servirá como testemunho”.
45 Xui-ri, i achi, are xa ʼec xoc chu bixquil chique conojel i winak wach i ʼantal che; lic xu paxsaj u tzijol. Rumal ile, lic xe qʼuiar i winak ruʼ i Jesus, xa ipa xa ʼe wi. Rumal-i, ire n-xoc ta chic mer pa tak tinimit, xui xcanaj can pa tak jyub tzʼinilic. Xui-ri, cʼa je qʼui ni winak xe upon ruʼ xa bi chi tinimital.
45 O homem, porém, saiu e começou a contar a todos o que havia acontecido. Por isso, em pouco tempo, grandes multidões cercaram Jesus, e ele já não conseguia entrar publicamente em cidade alguma. E, embora se mantivesse em lugares isolados, gente de toda parte vinha até ele.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.