Marcos 1

New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Are iri are i jekbal re i ʼutz laj tzij chirij i Jesucrísto, chi u Cʼojol i Dios.
1 Princípio do evangelho de Jesus Cristo, Filho de Deus.
2 I jekbal re u chac i Jesus, xak jun ruʼ pacha u tzʼibam can i ujer ajbil u tzij i Dios, mam Isaías. Ire xu tzʼibaj i tzij-i chi Dios xu bij che u Cʼojol:
2 Como está escrito na profecia de Isaías: “Eis que envio o meu mensageiro adiante de você, o qual preparará o seu caminho.
3 (Queje ile tzʼibtal canok.)
3 Voz do que clama no deserto: Preparem o caminho do Senhor, endireitem as suas veredas.”
4 Xoʼon panok, queje ile xeʼelok. ʼO jun achi, ma Wan u bi, xoc che jun chakij jyub tzʼinilic. Chila xe u pixbaj wi i winak, xak xu kajsaj ya piquiwi. Xu bij chique: “Chi jalwachij i nojbal y chi tzʼonoj u kajsaxic ya piwi, man i Dios cu cuy na i mac.” (Queje ile xu bij.)
4 E foi assim que João Batista apareceu no deserto, pregando batismo de arrependimento para remissão de pecados.
5 Che tak i ʼij-le, je qʼui i winak xe upon ruʼ chila, chu tayiquil u tzij; xe upon i je aj Jerusalen, xak ronojel i juban tinimit re i jyub Judéa. Chila quiqui bij ni qui mac chiquiwach i winak, teʼuri i ma Wan xu kajsaj ya piquiwi chiya Jordan.
5 E toda a região da Judeia e todos os moradores de Jerusalém iam até ele. E, confessando os seus pecados, eram batizados por ele no rio Jordão.
6 I ma Wan, i u ʼuʼ ire xa are i rismal camey ʼantal u ʼuʼ che; i ximbal u pam xa are chʼakap tzʼum. Xak i u wa cu tijo xa wach tak i sacʼ, wach tak i u waʼal cab cu rik pa tak ʼes.
6 A roupa de João era feita de pelos de camelo. Ele usava um cinto de couro e se alimentava de gafanhotos e mel silvestre.
7 Are xe u pixbaj i winak, xu bij chique: —ʼO jun ca pe chwijil yin chi nim ni u ʼij chinwach yin. N-ca majaw ta chwe we quin ʼan mocom che wib chirij, rumal u ʼij nim; mi te ne quin chaqui kaj chuwach chu toric u wach u xajab che.
7 E João pregava, dizendo: — Depois de mim vem aquele que é mais poderoso do que eu, do qual não sou digno de, curvando-me, desamarrar as correias das suas sandálias.
8 Yin, xa ya quin kajsaj piwi, xui-ri ire cu kajsaj ni u Tewal i Dios piwi. (Queje ile xu bij i ma Wan chique i winak.)
8 Eu batizei vocês com água; ele, porém, os batizará com o Espírito Santo.
9 Che tak i ʼij-le i Jesus xel pu tinimit Nazaret, u cwenta i Galiléa, y xa ʼe chiya Jordan. Chila, i ma Wan xu kajsaj ya puwi chiya.
9 Naqueles dias, Jesus veio de Nazaré da Galileia e foi batizado por João no rio Jordão.
10 Xak teʼet, are xel i Jesus pa ya, xril i caj xjaktajic, xak xril i u Tewal i Dios xkaj lok pacha jun palomax. Xcʼunic, y xkaj puwi ire.
10 Logo ao sair da água, Jesus viu os céus se abrindo e o Espírito descendo como pomba sobre ele.
11 Are xa ʼantaj ile, ʼo jun chʼawbal xchʼaw chicaj chi xu bij: —Yet at Wacʼal chi lic cʼax cat in naʼo. Lic quin quicot awumal —xu bij.
11 Então veio uma voz dos céus, que dizia: — Você é o meu Filho amado; em você me agrado.
12 Teʼuri i u Tewal i Dios xu cʼam bi i Jesus che jun chakij jyub tzʼinilic.
12 E logo o Espírito conduziu Jesus ao deserto,
13 Chila xqʼuiji cuarénta ʼij chiquixol itzel chicop. I itzel, chi Satanas, xupon ruʼ, xraj te ire cu tzaksaj i Jesus chupam jun u mac. Xui-ri, i Jesus n-xtzak taj. Are xicʼaw ile, xe upon juban ángel ruʼ, y xqui to wach i rajwaxic che.
13 onde ficou durante quarenta dias, sendo tentado por Satanás. Estava com as feras, e os anjos o serviam.
14 Xoʼon panok, i ma Wan aj kajsanel ya, xtzʼapix pa cárcel. Are ʼuri xa ʼe i Jesus pa Galiléa chu bixquil i ʼutz laj tzij re i Dios chila, wach u ʼatbal tzij i Dios piquiwi i winak.
14 Depois de João ter sido preso, Jesus foi para a Galileia, pregando o evangelho de Deus.
15 Xu bij chique: —Ya xu rik i ʼij chi u chʼicom i Dios; ya ca jekan ʼuri i ʼutz laj ʼatbal tzij re ire. ¡Chi jalwachij i nojbal chi n-ʼus taj! ¡Chi cuba i cʼux che i tzij re iwelbal chi sak! —xu bij chique.
15 Ele dizia:
16 Xoʼon chupan jubiʼ, i Jesus ca malcat chu chiʼ i alagun, Galiléa u bi. Chila xe ril i ma Simon ruʼ i ma Andres, chi je catz qui chaʼ quib. Que tijin chu cʼakic cataraya pa ya, man je aj chapol car.
16 Caminhando junto ao mar da Galileia, Jesus viu os irmãos Simão e André, que lançavam a rede ao mar, porque eram pescadores.
17 I Jesus xu bij chique: —Chix pet wuʼ, y quin cʼut chiwe wach qui molic i winak qui ʼano, pacha qui ʼan chique uqʼuial car are qui chapo —xu bij chique.
17 Jesus lhes disse:
18 Are xqui ta wach xbix chique, juntir xqui canaj can i cataraya, y xe terej chirij.
18 Então eles deixaram imediatamente as redes e o seguiram.
19 Xbin chupan jubiʼ, xak xe ril i ma Jacóbo ruʼ i ma Wan chi catz qui chaʼ quib; ique je racʼal i mam Zebedéo. Je ʼo chupam jun bárco, que tijin chu yijbaxic tak i cataraya.
19 Pouco mais adiante, Jesus viu Tiago, filho de Zebedeu, e João, seu irmão, que estavam no barco consertando as redes,
20 I Jesus, are xe rilo, juntir xe u siqʼuij ruʼ. Ique-le, xqui canaj can i qui kajaw ruʼ i qui bárco, xak i qui mocom, y xe terej chirij i Jesus.
20 e logo os chamou. E eles seguiram Jesus, deixando o seu pai Zebedeu no barco com os empregados.
21 Xoʼon chupan jubiʼ, xe upon pa tinimit Capernaum. Are xcʼun i uxlambal ʼij, i Jesus xoc pa molbalʼib que i aj Israel winak, y xoc chu cʼutic chique.
21 Depois, entraram em Cafarnaum, e, logo no sábado, Jesus foi ensinar na sinagoga.
22 Lic xqui bisoj i winak wach i cʼutunic xu ʼan chique, man ire, are ca chʼaʼat cuʼ, ʼalaj ʼuri chi lic retaʼam wach i cu bij; n-are ta pacha xqui ʼan i toʼ je tijonel re i ʼatbal tzij.
22 E maravilhavam-se com a sua doutrina, porque os ensinava como alguém que tem autoridade e não como os escribas.
23 Chupam i molbalʼib-le, ʼo jun achi ʼo jun itzel tew che. Ire ca siqʼuin chu bixquil:
23 E logo apareceu na sinagoga um homem possuído de espírito imundo, o qual gritou:
24 —Yet, Jesus aj Nazaret ¿wuchac col a mina awib kuʼ yoj? ¿Mok xat cʼun na, col a sachbej ka wach? Yin wetaʼam a wach: at are i Jun petnak ruʼ i Dios; ¡lic ʼo re i Dios chawe! (Queje ile ca siqʼuin chu bixquil.)
24 — O que você quer conosco, Jesus Nazareno? Você veio para nos destruir? Sei muito bem quem você é: o Santo de Deus!
25 I Jesus xu ʼatij wach i xu bij: —¡Mat chʼawic! —xu bij che—. ¡Chawoʼtaj can i achi-le! —coʼon che.
25 Mas Jesus o repreendeu, dizendo:
26 Are ʼuri i achi co xsicsax rumal itzel tew, teʼuri i itzel tew ca siqʼuinic xel che i achi.
26 Então o espírito imundo, agitando-o violentamente e gritando em alta voz, saiu dele.
27 Conojel i winak lic xqui bisoj, y xe oc chu chʼobic chiquiwach: —¿Wach u ʼonquil ile? ¿Wach usucʼ i cʼacʼ laj cʼutunic coʼon ire-le? I achi-le lic ʼo u choʼab; ʼo puʼab que u tak bi itzel tew, y que cojon che —xqui bij i winak.
27 Todos se admiraram, a ponto de perguntarem entre si: — Que é isto? Uma nova doutrina! Com autoridade ele ordena aos espíritos imundos, e eles lhe obedecem!
28 Y juntir xpax u tzijol i Jesus ronojel i jyub re i Galiléa.
28 E a fama de Jesus se espalhou depressa em todas as direções, por toda a região da Galileia.
29 Are xel pa molbalʼib, xe ʼe che i cachoch i ma Simon y ma Andres, xak xe ʼe i ma Jacóbo y ma Wan cuʼ.
29 E, saindo da sinagoga, foram, com Tiago e João, para a casa de Simão e André.
30 Are xe upon chila, i u chuch u jiʼ i ma Simon iwab, cotzʼol chuwi u chʼat, ʼo ʼaʼ chirij. I je ʼo chila xqui bij che i Jesus chi iwab i ixok.
30 A sogra de Simão estava de cama, com febre; e logo deram essa notícia a Jesus.
31 Are ʼuri, ire xtejeb ruʼ ixok; xu chap che u ʼab, y xu walijsaj. Juntir xchup i ʼaʼ chirij. Teʼuri xoc chi qui tzukic.
31 Então, aproximando-se, Jesus pegou na mão dela e fez com que ela se levantasse. A febre a deixou, e ela passou a servi-los.
32 Are xkaj i ʼij, ya xoc aʼab, teʼuri i winak xqui ticba li u cʼamic iwabib ruʼ i Jesus.Xak xqui cʼam li niʼpa i ʼo itzel tew chique.
32 À tarde, depois do pôr do sol, trouxeram a Jesus todos os enfermos e endemoniados.
33 Conojel i winak re i tinimit xqui rik quib pa ocbal bic ruʼ ja, pa ʼo wi i Jesus.
33 Toda a cidade estava reunida à porta da casa.
34 Je qʼui xe rutzirsaj, xa bi chi cʼaxil ʼo chique, xak xe resaj niʼpa itzel tew ʼo chique. Xui-ri, n-xu ya ta chique itzel tew que chʼawic, man ique-le quetaʼam u wach.
34 E ele curou muitos que se achavam doentes de todo tipo de enfermidades. Também expulsou muitos demônios, não lhes permitindo que falassem, porque sabiam quem ele era.
35 Sakir chucab ʼij, cʼa ʼekum na, i Jesus xwalijic, xel ruʼ ja, xa ʼe che jun lugar tzʼinilic. Chila xu tzʼonoj wi che i Dios.
35 Tendo-se levantado de madrugada, quando ainda estava escuro, Jesus saiu e foi para um lugar deserto, e ali orava.
36 Teʼuri i ma Simon cuʼ i rachiʼil, xe ʼe chu tzucuxic.
36 Simão e os que estavam com ele procuraram Jesus por toda parte.
37 Are xqui riko, xqui bij che: —Conojel i winak que tijin cha tzucuxic —xqui bij.
37 Quando o encontraram, lhe disseram: — Todos estão à sua procura.
38 Xui-ri, i Jesus xu bij chique: —Coj ʼe chic che juban tak aldéa; ʼo u chac xak quin bij u tzij i Dios chique i winak chila. Are i rumal ile xin petic —xu bij chique.
38 Jesus, porém, lhes disse:
39 Teʼuri, xe ʼe che ronojel i jyub re i Galiléa, chu bixquil u tzij i Dios chique i winak pa tak molbalʼib que i aj Israel. N-xui ta la ile xu ʼano, xak xe resaj itzel tak tew chique i je niʼpa je chaptajnak cumal.
39 Então ele foi por toda a Galileia, pregando nas sinagogas deles e expulsando os demônios.
40 Xoʼon panok, ʼo jun achi xupon ruʼ i Jesus, ʼo yobil che, lépraca bixic. Lic xu tzʼonoj utzil chomal che. Xuqui chuwach y xu bij che: —We ta cawaj, cat tiqui chi rutzirsaxic i yobil ʼo chwe —coʼono.
40 Um leproso se aproximou de Jesus e lhe pediu, de joelhos: — Se o senhor quiser, pode me purificar.
41 I Jesus lic xril toʼbal u wach. Xu yin pan ruʼ u ʼab; xu bij che: —Cwaj —xu bij—. ¡Chel ni yobil ʼo chawe! —xcha.
41 E Jesus, profundamente compadecido, estendeu a mão, tocou nele e disse:
42 Are xu bij ire ile, juntir xel i yobil che; xcanaj canok chom chic u chʼacul.
42 No mesmo instante, a lepra desapareceu dele, e ele ficou limpo.
43 Teʼuri i Jesus xu ʼijla bic; lic xu pixbaj y xu bij che:
43 E, advertindo-o severamente, logo o despediu.
44 —Chatapeʼ, mi jun ma lapla che wach in ʼanom chawe; xui-ri, ja cʼutu awib che i sacerdóte, cʼutbal-re che chi n-ta chic i yobil lépra chawe. Cha jacha can a sipon che, chi cu sujuj chuwach i Dios pacha u bim can i mam Moises ujer. Queje ile caquetamaj i winak chi utzirnak chic i cʼax chawe —xu bij i Jesus che.
44 E lhe disse:
45 Xui-ri, i achi, are xa ʼec xoc chu bixquil chique conojel i winak wach i ʼantal che; lic xu paxsaj u tzijol. Rumal ile, lic xe qʼuiar i winak ruʼ i Jesus, xa ipa xa ʼe wi. Rumal-i, ire n-xoc ta chic mer pa tak tinimit, xui xcanaj can pa tak jyub tzʼinilic. Xui-ri, cʼa je qʼui ni winak xe upon ruʼ xa bi chi tinimital.
45 Mas, tendo ele saído, começou a proclamar muitas coisas e a divulgar a notícia, a ponto de Jesus não poder mais entrar publicamente em nenhuma cidade. Por isso, permanecia fora, em lugares desertos. E de toda parte vinham ao encontro dele.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.