Marcos 14
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NTLH
1 Xa queb ʼij chic craj cu rik i nimaʼij páscua, iʼij chi ca tijaw wi i caxlanwa chi n-ta cunbal ocnak che. I je cajʼatzil i sacerdóte, xak i je tijonel re i ujer ʼatbal tzij, quiqui tzucuj wach i tzaksabal re i Jesus quiqui ʼano, chapbal na re aliʼal, xa camsabal-re.
1 Faltavam dois dias para a Festa da Páscoa e a Festa dos Pães sem Fermento . Os chefes dos sacerdotes e os mestres da Lei procuravam um jeito de prender Jesus em segredo e matá-lo.
2 Xui-ri, xqui bij chiquiwach: —Maka ʼan ile pa nimaʼij, mokxa que chʼokow i uqʼuial winak rumal —que cha.
2 Eles diziam: — Não vamos fazer isso durante a festa, para não haver uma revolta no meio do povo.
3 I Jesus ʼo pa aldéa Betánia ruʼ rachoch i achi Simon, chi “Lepróso” ca bix che. Are que tijin chi waʼim, xoc bi jun ixok cuʼ. Ire rucʼam jun chom laj baxo, nojnak che acéite lic muy, lic pakal rajil. I acéitele, ʼantal che i cotzʼij, “nárdo” u bi. Xu ʼaj u tzam i baxo, y xu jam i acéite che u jolom i Jesus.
3 Jesus estava no povoado de Betânia, sentado à mesa na casa de Simão, o Leproso. Então uma mulher chegou com um frasco feito de alabastro , cheio de perfume de nardo puro, muito caro. Ela quebrou o gargalo do frasco e derramou o perfume na cabeça de Jesus.
4 ʼO jujun je ʼo chila xpe coywal; xqui bij chiquiwach: —¿Wuchac queje xoʼon ile che i cunbal muy, chi toʼ xsachic? —xqui bij—.
4 Alguns que estavam ali ficaram zangados e disseram uns aos outros: — Que desperdício!
5 Are i rajil ile, mas che oxib ciénto quetzal; mas ʼutz we ta xcʼayixic, cu tobej que i nibaʼib —xqui bij. Y xa que chʼachʼat chirij ixok.
5 Esse perfume poderia ter sido vendido por mais de trezentas moedas de prata , que poderiam ser dadas aos pobres. Eles criticavam a mulher com dureza,
6 Péro i Jesus xu bij: —Coʼon ile. ¿Wuchac quix chʼachʼat chirij? Ile chi xoʼon ire chwe, lic ʼutz.
6 mas Jesus disse:
7 I nibaʼib, queʼe ʼij sak je ʼo na iwuʼ; we quiwaj que i to, pachique ʼij ʼis ʼutz. Xui-ri, yin, n-ronojel ta ʼij in ʼo iwuʼ.
7 Pois os pobres estarão sempre com vocês, e, em qualquer ocasião que vocês quiserem, poderão ajudá-los. Mas eu não estarei sempre com vocês.
8 I ixok-i xoʼon chwe niʼpa i xtiqui che. Are cʼa maja cu rik i ʼij, xu coj i cunbal muy re i mukbal re in chʼacul.
8 Ela fez tudo o que pôde, pois antes da minha morte veio perfumar o meu corpo para o meu sepultamento.
9 Katzij i quin bij chiwe, xa ipa ca paxsax wi i tzij re i ʼelsabal re qui mac i winak, xak ca tataj ni rason wach u ʼanom i ixok-i chwe. Queje coʼon ile ronojel u wach i jyub taʼaj, cʼunsabal re i ixok-i chi qui cʼux i winak —xu bij i Jesus chique.
9 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: em qualquer lugar do mundo onde o
10 Teʼuri i ma Júdas Iscarióte, jun chique i cablajuj u tijoxelab, xa ʼe cuʼ i je cajʼatzil i sacerdóte, chu sujuxic i Jesus piquiʼab.
10 Judas Iscariotes, que era um dos doze discípulos, foi falar com os chefes dos sacerdotes para combinar como entregaria Jesus a eles.
11 Ique, are xqui ta, lic xe quicotic, y xqui bij che chi quiqui ya mer che. Teʼuri i ma Júdas xoc chu tzucuxic wach u jachic i Jesus coʼon piquiʼab ique.
11 Quando ouviram o que ele disse, eles ficaram muito contentes e prometeram dar dinheiro a ele. Assim Judas começou a procurar uma oportunidade para entregar Jesus.
12 Xcʼun i nabe ʼij re i nimaʼij chi ca tijaw wi i caxlanwa chi n-ta cunbal che. Are i ʼij-le chi que camsax ni ral tak chij re i ni-maʼij páscua. Chupam i ʼij-le, i u tijoxelab i Jesus xqui bij che: —¿Pa cawaj wi yet caka yijba wi i a waʼim re i nimaʼij páscua? —xe cha che.
12 No primeiro dia da Festa dos Pães sem Fermento , em que os judeus matavam carneirinhos para comemorarem a Páscoa , os discípulos perguntaram a Jesus: — Onde é que o senhor quer que a gente prepare o jantar da Páscoa para o senhor?
13 Ire xe u tak bi queb chique chu yijbaxic. Xu bij chique: —Jix pa tinimit. Chila qui cʼulaj wi jun achi rekam jun ʼekbala ʼo ya chupam. Chix terej chirij.
13 Então Jesus enviou dois discípulos com a seguinte ordem:
14 Pa coc wi ire ruʼ ja, chi bij iri che i rajaw ja chila: “Cu bij li ka Mayes, ¿Pa ʼo wi i cuárto pa quin tij wi i waʼim re i páscua cuʼ in tijoxelab? xu bij lok”, chix chok che.
14 e digam ao dono da casa em que ele entrar que o Mestre manda perguntar: “Onde fica a sala em que eu e os meus discípulos vamos comer o jantar da Páscoa?”
15 Teʼuri ire cu cʼut jun nim laj cuárto chiwe, cʼa pu caleja, yij chic; chila chi yijba wi ka waʼim yoj —xu bij i Jesus chique.
15 Então ele mostrará a vocês no andar de cima uma sala grande, mobiliada e arrumada para o jantar. Preparem ali tudo para nós.
16 I u tijoxelab xe ʼec; are xe upon pa tinimit ʼis xqui riko pacha u bim i Jesus chique. Teʼuri xqui yijba i waʼim re i nimaʼij páscua.
16 Os dois discípulos foram até a cidade e encontraram tudo como Jesus tinha dito. Então prepararam o jantar da Páscoa.
17 Are xoc aʼab xupon i Jesus cuʼ i cablajuj u tijoxelab.
17 Quando anoiteceu, Jesus chegou com os doze discípulos.
18 Are je ʼo chi mexa, que tijin chi waʼim, i Jesus xu bij chique: —Katzij i quin bij chiwe, ʼo jun chiwe yix, ca tijin chi waʼim wuʼ, chi quin u jach na piquiʼab i je aj chʼoʼoj chwij —xu bij chique.
18 Enquanto estavam à mesa, no meio do jantar, ele disse:
19 Ique, are xqui ta ile, lic xe oc chi bis. Chi qui jujunal xe oc chu tzʼonoxic che: —¿Mokxa yin? Y xak xu bij jun chic: —¿Mokxa yin? —xu bij.
19 Eles ficaram tristes e, um por um, começaram a perguntar: — O senhor não está achando que sou eu, está?
20 I Jesus xu bij chique: —Are jun chiwe yix ix cablajuj, jun chi cu mu u wa pa lak wuʼ yin.
20 Jesus respondeu:
21 Katzij, yin chi in Achi aj Chicaj, quin camsax na, pacha tzʼibtal can chupam u wuj i Dios. Xui-ri, toʼwach i achi chi quin jachaw na piquiʼab i aj chʼoʼoj chwij. Mas ʼutz queʼel che i achi-le ma ta xalaxic —xu bij chique.
21 Pois o
22 Are que tijin chi waʼim, i Jesus xu chap i caxlanwa y xu tioxij che i Dios, teʼuri xu piro. Xu ya chique u tijoxelab y xu bij chique: —Chi chapa; are iri are in chʼacul.
22 Enquanto estavam comendo, Jesus pegou o pão e deu graças a Deus. Depois partiu o pão e o deu aos discípulos, dizendo:
23 Teʼuri xu chap i tuʼbal víno, y xak xu tioxij che i Dios. Teʼuri xu ya chique, y conojel xqui tuʼ che.
23 Em seguida, pegou o cálice de vinho e agradeceu a Deus. Depois passou o cálice aos discípulos, e todos beberam do vinho.
24 Xu bij chique: Are iri are in quiqʼuel chi ca yijbaw ni trat cʼacʼ ruʼ i Dios. Ca turuw na, ʼanbal ni ʼutz chique uqʼuial winak.
24 Então Jesus disse:
25 Katzij i quin bij chiwe, n-quin tuʼ ta chic u waʼal úva, cʼa te tan chic quin tuʼ cʼacʼ pa cu ʼat wi tzij i Dios —xu bij.
25 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: nunca mais beberei deste vinho até o dia em que beber com vocês um vinho novo no
26 Teʼuri xqui bixaj jun bix, cojbal re u ʼij i Dios. Are xe utzinic, xe ʼe chuwi jyub Olívos.
26 Então eles cantaram canções de louvor e foram para o monte das Oliveiras.
27 I Jesus xu bij chique: —Woʼor chaʼab, iwonojel yix quin iwoʼtaj na canok. Wetaʼam queje ile queʼelok, man queje iri u bim can i Dios chupam u wuj: “Quin ya na, chi ca camsax ni aj yuʼul chij”, xu bij, “teʼuri i chij que jacher bic.” (Queje ile tzʼibtal canok.)
27 E Jesus disse aos discípulos:
28 Xui-ri, are in walijnak chic che i camic, quin nabeaj na chiwach pa Galiléa —xu bij chique.
28 Mas, depois que eu for ressuscitado, irei adiante de vocês para a Galileia.
29 Are ʼuri xu bij i ma Pédro: —We conojel ʼis cat coʼtaj canok, yin ʼut n-cat woʼtaj taj —xu bij.
29 Então Pedro disse a Jesus: — Eu nunca abandonarei o senhor, mesmo que todos o abandonem!
30 I Jesus xu bij chic che: —Katzij i quin bij chawe, che i aʼab-i, are maja ca chʼaw ucamul acʼ, quin awuwaj ni oxmul.
30 Mas Jesus lhe disse:
31 I ma Pédro xu camulij u bixquil; xu bij chic: —Yin lic n-cat wuwaj taj, n-ta coʼono we junam awuʼ coj camic —xu bij. Xak queje ile xqui bij conojel.
31 Mas Pedro repetia com insistência: — Eu nunca vou dizer que não o conheço, mesmo que eu tenha de morrer com o senhor! E todos os outros discípulos disseram a mesma coisa.
32 Teʼuri xe ʼe chic che jun lugar, Getsemani u bi. I Jesus xu bij chique u tijoxelab: —Chix cul na can chi, tzʼakat quin ʼe yin chu tzʼonoxic che i Dios —xu bij.
32 Jesus e os discípulos foram a um lugar chamado Getsêmani. E Jesus lhes disse:
33 Teʼuri xe u cʼam bi i ma Pédro, i ma Jacóbo, i ma Wan ruʼ, y xpe jun nim laj bis, jun nim laj cʼax pu cʼux.
33 Então Jesus foi, levando consigo Pedro, Tiago e João. Aí ele começou a sentir uma grande tristeza e aflição
34 Xu bij chique: —I bis ʼo pa wanima, laj quin cam rumal, quin na yin. Chix canaj ni yix waral y chix cʼascʼatok —xu bij chique.
34 e disse a eles:
35 I Jesus xa ʼe chupan jubiʼ, xu jupij rib pulew, y xoc chu tzʼonoxic che i Dios. Xu bij che we ta ʼo módo, craj quelsax na chuwach i cʼax chi ya cu cʼulmaj.
35 Ele foi um pouco mais adiante, ajoelhou-se, encostou o rosto no chão e pediu a Deus que, se possível, afastasse dele aquela hora de sofrimento.
36 —Ta —xu bij che—, yet ronojel ʼis cat tiqui che. Chawesaj i cʼax ʼo chinwach. Xui-ri, ma ya chwe pacha i toʼ cwaj yin; are, cha ʼana pacha i cawaj yet —xu bij.
36 Ele orava assim:
37 Teʼuri xtzalij chic cuʼ u tijoxelab, xe u riko que waric. Xu ʼijla i ma Pédro y xu bij che: —A-Simon, ¿cat waric? ¿N-xa chʼij ta bari cat cʼascʼat jun ʼor?
37 Depois voltou e encontrou os três discípulos dormindo. Então disse a Pedro:
38 Chix cʼascʼat na y chi tzʼonoj che i Dios, man n-quix tzak ta chupam i mac. Katzij, yix piwanima quiwaj quix cʼascʼatic, xui-ri i chʼacul n-cu chʼij taj —xu bij.
38 Vigiem e orem para que não sejam tentados. É fácil querer resistir à tentação; o difícil mesmo é conseguir.
39 Teʼuri xtzalij chic ucamul chu tzʼonoxic che i Dios; xak jun chi tzij xu bij chic che.
39 Jesus foi outra vez e orou, dizendo as mesmas palavras.
40 Are xtzalij chalok, xe u rik tan chic u tijoxelab que war tan chic; i qui baʼwach lic waram craj. Ique n-xqui rik taj wach quiqui bij che.
40 Em seguida, voltou ao lugar onde os discípulos estavam e os encontrou de novo dormindo. Eles estavam com muito sono e não conseguiam ficar com os olhos abertos. E não sabiam o que responder a Jesus.
41 Are xtzalij chal che uroxmul, xu bij chique: —Bay, chix warok; chix uxlanok. Ya coʼon ile. Ya xu rik i ʼor chi yin, chi in Achi aj Chicaj, quin jachtaj na piquiʼab i ajmaquib.
41 Quando voltou pela terceira vez, Jesus perguntou:
42 Chix walijok. Joʼ. Ya xcʼun ire chi quin jachaw na piquiʼab i aj chʼoʼoj chwij —xu bij chique.
42 Levantem-se, e vamos embora. Vejam! Aí vem chegando o homem que está me traindo!
43 I Jesus cʼa ca tijin chi tzij are xupon i ma Júdas, chi jun chique i cablajuj u tijoxelab. Ire je rucʼam li uqʼuial winak; ʼo jujun cucʼam chʼichʼ, xak ʼo i cucʼam cheʼ. Ique je taktal li cumal i cajʼatzil i sacerdóte, xak i tijonel re i ujer ʼatbal tzij, xak i nimak tak mamʼib.
43 Jesus ainda estava falando, quando chegou Judas, um dos doze discípulos. Vinha com ele uma multidão armada com espadas e porretes, que tinha sido mandada pelos chefes dos sacerdotes, pelos mestres da Lei e pelos líderes judeus.
44 I ma Júdas chi aj jachanel re i Jesus u bim can chique wach i séña coʼon na chique, cʼutbal re i Jesus: —Are i jun chi quin tzʼubaj, are ile —u bim can chique—. Chi chapa, ʼutz u cʼamic bic chi ʼana —u bim chique.
44 O traidor tinha combinado com eles um sinal. Ele tinha dito: “Prendam e levem bem seguro o homem que eu beijar, pois é ele.”
45 Are xuponic, xtejeb pan ruʼ i Jesus y xu bij che: —¡Mayes, Mayes! —xu bij che. Y xu tzʼubaj.
45 Logo que chegou perto de Jesus, Judas disse: — Mestre! E o beijou.
46 Are ʼuri xqui chapo, y xqui cʼam bi chuwach i ʼatz laj sacerdóte.
46 Então eles pegaram Jesus e o prenderam.
47 Xui-ri, ʼo jun ʼo chila xresaj li u chʼichʼ y xresaj jun u xiquin i aj takon re i ʼatz laj sacerdóte.
47 Mas um dos que estavam ali tirou a espada, atacou um empregado do Grande Sacerdote e cortou uma orelha dele.
48 Are ʼuri i Jesus xchʼawic; xu tzʼonoj chique i winak: —¿Wuchac xix cʼun yix ruʼ i chʼichʼ, ruʼ i cheʼ, qui cʼambej bi we, pacha qui ʼan che jun iliʼom?
48 Então Jesus disse para aquela gente:
49 ʼIj ʼij in ʼo chixol, pa rachoch i Dios, are quin tijin chu cʼutic chique i winak, y n-xin i chap taj. Xui-ri, ʼo ni u chac ca ʼan na iri chwe pacha i tzʼibtal can chupam u wuj i Dios —xu bij chique.
49 Eu estava com vocês todos os dias, ensinando no pátio do Templo, e vocês não me prenderam. Mas isso está acontecendo para se cumprir o que as
50 Are ʼuri conojel u tijoxelab i Jesus xqui canaj canok y xe ʼanmajic.
50 Então todos os discípulos abandonaram Jesus e fugiram.
51 Xui-ri, xak ʼo jun ala teren bi chirij, xui jun sawan u licʼom chirij. Ire xchaptajic.
51 Um jovem, enrolado num lençol, seguia Jesus. Alguns tentaram prendê-lo,
52 Are xqui chapo, xu cʼak can i sawan chique y chʼanalic xa ʼanmajic.
52 mas ele largou o lençol e fugiu nu.
53 Teʼuri xqui cʼam bi i Jesus chuwach i ʼatz laj sacerdóte. Chila xqui mol wi quib i je ajwab sacerdóte, xak i nimak tak mamʼib, xak i je tijonel re i ujer ʼatbal tzij.
53 Em seguida, levaram Jesus até a casa do Grande Sacerdote , onde estavam reunidos os chefes dos sacerdotes, alguns líderes dos judeus e alguns mestres da Lei.
54 I ma Pédro toʼ chi naj xterej bic, cʼa xupon chuwaja re i rachoch i ʼatz laj sacerdóte. Chila xchʼuqui wi chi ʼaʼ cuʼ i policía, cu miʼsaj rib.
54 Pedro seguiu Jesus de longe e entrou no pátio da casa do Grande Sacerdote. Ele sentou-se perto do fogo, com os guardas, para se esquentar.
55 I je cajʼatzil i sacerdóte junam cuʼ i je nimak tak aj nucʼbal tʼisbal xqui tzucuj wach u cojic u mac i Jesus quiqui ʼano, camsabal-re, xui-ri, n-xqui rik taj.
55 Os chefes dos sacerdotes e todo o Conselho Superior estavam procurando encontrar alguma acusação contra Jesus a fim de o condenarem à morte. Mas não conseguiram nenhuma.
56 Je qʼui xqui ʼan mentir chirij, xui-ri niʼpa i xqui bij, n-xak jun tu wach i qui tzij.
56 Muitos diziam mentiras contra ele, mas as suas histórias não combinavam umas com as outras.
57 Je ʼo jujun xe walijic y xqui bij i mentir-i chirij i Jesus:
57 Alguns se levantaram e acusaram Jesus com mentiras. Eles diziam:
58 —Lic ka tom yoj chi xu bij ire chi “Yin quin wulijsaj i rachoch i Dios-i, chi qui ʼanom i winak; teʼuri churox ʼij quin yac jun chic rachoch i Dios chi n-winak ta que yacawic”, xu bij —xqui bij ique.
58 — Nós ouvimos quando ele disse: “Vou destruir este Templo que foi construído por seres humanos e, em três dias, levantarei outro que não será construído por seres humanos.”
59 Queje xqui ʼan ile pacha i qui chʼobom, xui-ri, n-xak ta jun u wach i qui tzij.
59 Mesmo assim as suas histórias não combinavam umas com as outras.
60 Teʼuri i ʼatz laj sacerdóte xwalij chiquixol y xu bij che i Jesus: —¿Yet, wuchac n-ca laʼ tu wach chique? ¿Wach usucʼ ile quiqui bij chawij? —xu bij.
60 Aí o Grande Sacerdote se levantou no meio de todos e perguntou a Jesus: — Você não vai se defender dessa acusação?
61 I Jesus lic n-xchʼaw taj; n-xu laʼ tu wach. Are ʼuri i ʼatz laj sacerdóte xu jek chic u tzʼonoxic che. Xu bij che: —¿Yet nawi at Crísto, chi u Cʼojol i loʼlaj Dios? —xu bij che.
61 Mas Jesus ficou calado e não respondeu nada. Então o Grande Sacerdote tornou a perguntar: — Você é o
62 I Jesus xu bij: —Katzij, yin. Xak quin iwil ni yin chi in Achi aj Chicaj, in cul na pu wikabim i Dios chi ʼatz u choʼab; xak quin iwil na are quin cʼun pa sutzʼ chicaj —xu bij chique.
62 Jesus respondeu:
63 Are ʼuri, i ʼatz laj sacerdóte xu rakchʼij u ʼuʼ, cʼutbal re i roywal. Xu bij ʼuri chique i je moltajnak: —Ya coʼon ile. N-ta chic u chac we ʼo juban chic col qui bij u mac.
63 Aí o Grande Sacerdote rasgou as suas próprias roupas e disse: — Não precisamos mais de testemunhas!
64 Ya xi ta yix u tzij, chi tzel cu ta i Dios. ¿Wach qui chʼob yix che? —xu bij chique. Ique conojel xqui bij chi ca camsax na.
64 Vocês ouviram esta blasfêmia contra Deus! Então, o que resolvem? Todos estavam contra Jesus e aí o condenaram à morte.
65 Are ʼuri ʼo jujun chique xqui jek u chubaxic qui cʼaxaj che, xak ʼo i xqui tzʼapij u palaj ruʼ cʼul, y xqui chʼayo. Xqui bij che: —Cha bij pachin xat chʼayawic —xe cha che. Xak i policía xqui chʼay che u palaj.
65 Então alguns começaram a cuspir nele. Cobriam o rosto dele, davam bofetadas nele e perguntavam: — Quem foi que bateu em você? Adivinhe! E também os guardas o pegaram e lhe deram bofetadas.
66 Tzʼakat queje quiqui ʼan ile, i ma Pédro ʼo kaj chuwaja. Are ʼuri xcʼun jun ali chi aj chac pa rachoch i ʼatz laj sacerdóte.
66 Pedro ainda estava lá embaixo no pátio, quando apareceu uma das empregadas do Grande Sacerdote .
67 Are xrilo chi ma Pédro ca tijin chu miʼsaxic rib chi ʼaʼ, xu cʼam u takexic y xu bij che: —Xak yet at rachiʼil i ma Jesus aj Nazaret —xu bij che.
67 Ela viu Pedro se esquentando perto do fogo, olhou bem para ele e disse: — Você também estava com Jesus de Nazaré.
68 I ma Pédro xruwaj u wach: —Yin n-wetaʼam tu wach; n-quin ta tu be wach i ca bij —xu bij che. Teʼuri xu jach rib; xa ʼe pan chibe pa ʼelbal bic; are ʼuri xchʼaw jun teren.
68 Mas ele negou, dizendo: — Eu não o conheço. Não sei do que é que você está falando. E saiu para o corredor. Naquele momento, o galo cantou.
69 I ali xu takej chic ucamul, y xu bij chic chique i je ʼo chila: —I achi-ri, lic cachiʼil i juban —xu bij.
69 Quando a empregada viu Pedro ali, começou a dizer aos que estavam perto: — Este homem é um deles.
70 I ma Pédro xruwaj chic u wach ire. Xoʼon chupan jubiʼ, i je ʼo chila xqui bij chic che i ma Pédro: —Katzij, yet lic at cachiʼil ique-le, man at aj Galiléa, xak i a chʼawbal lic pacha ique-le —xqui bij.
70 Mas ele negou outra vez. Pouco depois, as pessoas que estavam ali disseram de novo a Pedro: — Não há dúvida de que você é um deles, pois você também é da Galileia.
71 I ma Pédro xoc chu cuxtaxic u bi i Dios: —I Dios chin u ya na pa tojpen we n-katzij ti quin bij. Lic n-wetaʼam tu wach i achi-le, chi qui chʼachʼa chwe —xu bij.
71 Aí Pedro disse: — Juro que não conheço esse homem de quem vocês estão falando! Que Deus me castigue se não estou dizendo a verdade!
72 Are ʼuri, xchʼaw ucamul acʼ. Teʼuri i ma Pédro xcʼun chu cʼux wach i bital che rumal i Jesus, man u bim che: “Are maja ca chʼaw ucamul acʼ, quin awuwaj oxmul”, u bim che. Are xcʼun chu cʼux ile, xoc che oʼej.
72 Naquele instante o galo cantou pela segunda vez, e Pedro lembrou que Jesus lhe tinha dito: “Antes que o galo cante duas vezes, você dirá três vezes que não me conhece.” Então Pedro caiu em si e começou a chorar.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.