Lucas 22
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NVI
1 Ya xnakajab i nimaʼij páscua, are ʼij chi ca tijaw wi i caxlanwa chi n-ta cunbal ocnak che.
1 Estava se aproximando a festa dos pães sem fermento, chamada Páscoa,
2 I je cajʼatzil i sacerdóte, junam cuʼ i je tijonel re i ujer ʼatbal tzij, quiqui tzucuj wach u camsaxic i Jesus quiqui ʼano, man quiqui xij quib chique i winak.
2 e os chefes dos sacerdotes e os mestres da lei estavam procurando um meio de matar Jesus, mas tinham medo do povo.
3 Are ʼuri xoc i itzel pu cʼux i ma Júdas, chi ucab u bi, Iscarióte, are jun chique i cablajuj u tijoxelab i Jesus.
3 Então Satanás entrou em Judas, chamado Iscariotes, um dos Doze.
4 Ire xa ʼe cuʼ i cajʼatzil i sacerdóte, xak i nimak qui patan pa rachoch i Dios; xe u ʼijla wach u jachic i Jesus cu ʼan chique.
4 Judas dirigiu-se aos chefes dos sacerdotes e aos oficiais da guarda do templo e tratou com eles como lhes poderia entregar Jesus.
5 Ique xe quicotic, y xqui bij che chi quiqui ya mer che.
5 A proposta muito os alegrou, e lhe prometeram dinheiro.
6 Rumal ʼuri i ma Júdas xu junamsaj u wach cuʼ; xoc chu tzucuxic wach i jachbal re i Jesus cu ʼano, xui-ri xa aliʼal chiquiwach i winak.
6 Ele consentiu e ficou esperando uma oportunidade para lhes entregar Jesus quando a multidão não estivesse presente.
7 Xu rik i ʼij re i nimaʼij páscua, chi are i ʼij re u tijawic i caxlanwa pacha xec (chi n-ta levadúra che), xak are i ʼij wi chi ʼo u chac que camsax i ral tak chij chuwach i Dios.
7 Finalmente, chegou o dia dos pães sem fermento, no qual devia ser sacrificado o cordeiro pascal.
8 Chupam i ʼij-le, i Jesus xu bij chique i ma Pédro y ma Wan: —Je i yijba i ka cenar re i nimaʼij páscua, —coʼono.
8 Jesus enviou Pedro e João, dizendo: "Vão preparar a refeição da Páscoa".
9 Ique xqui bij che: —¿Pa i cawaj wi caka yijba? —xe cha.
9 "Onde queres que a preparemos? ", perguntaram eles.
10 Xu bij chique: —Chitapeʼ: are quix oc pa tinimit, qui cʼulaj ni jun achi rucʼam jun ʼekbala ʼo ya chupam. Chix terej chirij pa coc wi che jun ja.
10 Ele respondeu: "Ao entrarem na cidade, vocês encontrarão um homem carregando um pote de água. Sigam-no até a casa em que ele entrar
11 Chi bij che i rajaw ja: —I Tijonel xoj u tak li chu tzʼonoxic chawe, “¿Pa ʼo wi i cuárto pa quin tij wi i waʼim re i páscua cuʼ in tijoxelab? xu bij lok,” chix chok che.
11 e digam ao dono da casa: ‘O Mestre pergunta: Onde é o salão de hóspedes no qual poderei comer a Páscoa com os meus discípulos? ’
12 Teʼuri ire cu cʼut chiwe jun nim laj cuárto pu caleja, yij chic; chila chi yijba wi i ka waʼim —xu bij i Jesus chique.
12 Ele lhes mostrará uma ampla sala no andar superior, toda mobiliada. Façam ali os preparativos".
13 I u tijoxelab xe ʼec; are xe upon pa tinimit, ʼis xqui riko pacha u bim i Jesus chique. Teʼuri xqui yijba qui waʼim re i nimaʼij páscua.
13 Eles saíram e encontraram tudo como Jesus lhes tinha dito. Então, prepararam a Páscoa.
14 Are xu rik i ʼor, i Jesus xcubi chi mexa, junam cuʼ i rapostelab.
14 Quando chegou a hora, Jesus e os seus apóstolos reclinaram-se à mesa.
15 Xu bij chique: —Lic in rayim na quin tij i waʼim-i re i páscua iwuʼ, tzʼakat cʼa maja quin camic.
15 E disse-lhes: "Desejei ansiosamente comer esta Páscoa com vocês antes de sofrer.
16 Katzij i tzij-i quin bij chiwe: yin n-quin tij ta chic i waʼim-i cʼa ca tzʼakatsax ni u wach in patan pa ʼutz laj ʼatbal tzij re i Dios —xu bij i Jesus chique.
16 Pois eu lhes digo: Não comerei dela novamente até que se cumpra no Reino de Deus".
17 Teʼuri xu chap i tuʼbal ya y xu tioxij che i Dios. Teʼuri xu bij chique: —Chi chapa iri, chi jacha chiwach.
17 Recebendo um cálice, ele deu graças e disse: "Tomem isto e partilhem uns com os outros.
18 Quin bij chiwe: n-quin tij ta chic u waʼal úva, cʼa ca cʼun ni ʼutz laj ʼatbal tzij re i Dios —xu bij chique.
18 Pois eu lhes digo que não beberei outra vez do fruto da videira até que venha o Reino de Deus".
19 Teʼuri xu chap i caxlanwa, y xu tioxij che i Dios; xu piro, y xu jach chique. Are ʼuri xu bij chique: —Are iri are in chʼacul chi quin jach na puʼab i camic, tobal iwe yix. Are qui ʼan tak iri, chi ʼana cuxtabal we yin —xu bij.
19 Tomando o pão, deu graças, partiu-o e o deu aos discípulos, dizendo: "Isto é o meu corpo dado em favor de vocês; façam isto em memória de mim".
20 Are xquelej i waʼim, queje tan chic xu ʼan che i tuʼbal ya; xu bij: —I vin-i chi caka tij na, are in quiqʼuel ca turuw na, tobal iwe yix; rumal in quiqʼuel-le ca tzʼakat u wach i trat cʼacʼ ruʼ i Dios (queje ile, i trat cʼacʼ ʼo ni u choʼab) —xu bij.
20 Da mesma forma, depois da ceia, tomou o cálice, dizendo: "Este cálice é a nova aliança no meu sangue, derramado em favor de vocês.
21 I Jesus xak xu bij: —Chitapeʼ: i jun chi quin jachaw na, ʼo chi wuʼ chi mexa.
21 "Mas eis que a mão daquele que vai me trair está com a minha sobre a mesa.
22 Katzij, yin chi in Achi aj Chicaj, quin cam na pacha ʼax u chʼobom wi i Dios, xui-ri, toʼ u wach i achi chi quin jachaw na piquiʼab i je aj chʼoʼoj chwij —xu bij chique.
22 O Filho do homem vai, como foi determinado; mas ai daquele que o trai! "
23 Teʼuri xqui jek u tzʼonoxic chiquiwach pachin chique ique ca ʼanaw nawi ile.
23 Eles começaram a perguntar entre si qual deles iria fazer aquilo.
24 I u tijoxelab i Jesus, xe oc chu chapic quib chi tzij chi pachin nawi chique ique nim ni u ʼij chiquiwach i rachiʼil.
24 Surgiu também uma discussão entre eles, acerca de qual deles era considerado o maior.
25 Are ʼuri i Jesus xu bij chique: —I je ʼatol tzij re u wach i jyub taʼaj, ique lic que rajawin piquiwi i winak, xak ca bix chique chi je aj ʼanol ʼutz chique. Queje ile quiqui ʼan i ʼatol tzij re u wach i jyub taʼaj.
25 Jesus lhes disse: "Os reis das nações dominam sobre elas; e os que exercem autoridade sobre elas são chamados benfeitores.
26 Xui-ri, yix n-ix ta queje ile. Pachin i nim u ʼij chixol yix, chu ʼana ʼuri chʼutin che rib; pachin iwajʼatzil yix, chu ʼana pacha mocom che rib chiwij.
26 Mas, vocês não serão assim. Pelo contrário, o maior entre vocês deverá ser como o mais jovem, e aquele que governa como o que serve.
27 Cwaj quin tzʼonoj jun tzij chiwe: ¿Pachin i nim u ʼij? ¿Are nawi i jun chi ca cubi chi waʼim? ¿O are i ca yaw i wa chuwi mexa? Katzij, are i ca cubi chi mexa, are i nim u ʼij. Xui-ri, yin in ʼo iwuʼ pacha in aj yol i wa chuwi mexa. (Queje u tijojbal tzij ile, cʼutbal-re chique chi niʼpa je nimak chuwach i Dios, je are i je ajchac chiquij i cachiʼil.)
27 Pois quem é maior: o que está à mesa, ou o que serve? Não é o que está à mesa? Mas eu estou entre vocês como quem serve.
28 —Yix ʼut, n-in ta iwoʼtam can chuwach tak i cʼax in tijom;
28 Vocês são os que têm permanecido ao meu lado durante as minhas provações.
29 rumal-i, yin quin ya jun i ʼatbal tzij piʼab yix pacha u yom in Kajaw pinʼab yin.
29 E eu lhes designo um Reino, assim como meu Pai o designou a mim,
30 Qui tij i wa, qui tuʼ i yaʼ chuwi in mexa pa in ʼatbal tzij yin. Quix cubi na pi qʼuijibal ʼo u ʼij, y qui ʼan ʼatbal tzij chique i cablajuj tzobajil je qui muk qui xiquin i cablajuj u cʼojol i mam Israel —xu bij i Jesus chique.
30 para que vocês possam comer e beber à minha mesa no meu Reino e sentar-se em tronos, julgando as doze tribos de Israel.
31 I Kajwal xak xu bij che i ma Simon Pédro: —¡Ay, a-Simon! ¡Chatapeʼ! I itzelu tzʼonom chi ca yaʼ puʼab cu ʼan cʼax chiwe, ʼilbal-re we quix u tzaksaj na. Craj ire coʼon chiwe, pacha ca ʼani che i aros are ca chʼayic.
31 "Simão, Simão, Satanás pediu vocês para peneirá-los como trigo.
32 Xui-ri, yin in tzʼonom che i Dios pawi, chi n-ca sach tu cubibal a cʼux chwe. Y yet, we xicʼaw ile, are ca cʼun chic u cowil a cʼux, che a cowij awachalal —xu bij.
32 Mas eu orei por você, para que a sua fé não desfaleça. E quando você se converter, fortaleça os seus irmãos".
33 Teʼuri i ma Simon xu bij che: —Wajwal, yin in yij chic quin ʼe awuʼ cʼa pa cárcel; o xak we pa camic, quin ʼe awuʼ —xcha.
33 Mas ele respondeu: "Estou pronto para ir contigo para a prisão e para a morte".
34 I Jesus xu bij che: —A-Pédro, chatapeʼ, woʼor mísmo, are maja ca chʼaw i teren re u sakirbal, ca bij na oxmul chi n-awetaʼam ti in wach —xu bij.
34 Respondeu Jesus: "Eu lhe digo, Pedro, que antes que o galo cante hoje, três vezes você negará que me conhece".
35 Teʼuri i Jesus xu bij chique u tijoxelab: —Are xix in tak bi chu bixquil u tzij i Dios pa tak aldéa, n-xin ya ta chiwe we qui cʼam bi i teb, mi tene yabal i mer, mi tene i xajab. Are xi ʼan yix ile, ¿ʼo nawi xoʼon palt chiwe? —xu bij. —N-taj —xe cha che.
35 Então Jesus lhes perguntou: "Quando eu os enviei sem bolsa, saco de viagem ou sandálias, faltou-lhes alguma coisa? " "Nada", responderam eles.
36 Are ʼuri xu bij chique: —Woʼor, n-queje ta chic ile qui ʼano. Are i chi ʼana, pachin i ʼo u teb, chu cʼama bic; xak queje i yabal u mer, chu cʼama bic. Pachin jun n-tu chʼichʼ, chu cʼayij u chaquet, loʼbal re u chʼichʼ. (Man ca pe ni chʼoʼoj chiwij wumal yin.)
36 Ele lhes disse: "Mas agora, se vocês têm bolsa, levem-na, e também o saco de viagem; e se não têm espada, vendam a sua capa e comprem uma.
37 Katzij i quin bij chiwe, ʼo u chac ca ʼani chwe pacha i tzʼibtal can ujer chupam u wuj i Dios. Cu bij i ujer tzij:“Quiqui bij ni winak chi ire xa aj ʼanol n-ʼus taj, xa cu kel i ʼatbal tzij, quiqui bij na.” Queje ile i tzij tzʼibtal can ujer. Chwij yin tzʼibtal wi ile; y ronojel i tzʼibtal chwij yin, ca ʼani na —xu bij i Jesus chique.
37 Está escrito: ‘E ele foi contado com os transgressores’; e eu lhes digo que isto precisa cumprir-se em mim. Sim, o que está escrito a meu respeito está para se cumprir".
38 Teʼuri xqui bij: —Kajwal, chawilapeʼ, chi ʼo queb espáda —xe cha. —Coʼon ile —xu bij chique.
38 Os discípulos disseram: "Vê, Senhor, aqui estão duas espadas". "É o suficiente! ", respondeu ele.
39 Teʼuri i Jesus xel pa tinimit, xa ʼe chuwi jyub Olívos pacha ʼax coʼon wi. I u tijoxelab xe ʼe ruʼ.
39 Como de costume, Jesus foii para o monte das Oliveiras, e os seus discípulos o seguiram.
40 Are xupon chila, xu bij chique: —Chi tzʼonoj che i Dios man n-quix tzak ta chupam i mac —xu bij.
40 Chegando ao lugar, ele lhes disse: "Orem para que vocês não caiam em tentação".
41 Xu jach pan jubiʼ rib chique, teʼuri xuquiʼic, y xu tzʼonoj che i Dios.
41 Ele se afastou deles a uma pequena distância, ajoelhou-se e começou a orar:
42 Xu bij: —Ta, we cawaj, chawesaj i cʼax ʼo chinwach. Xui-ri, ma ya chwe pacha i toʼ cwaj yin; are, cha ʼana pacha i cawaj yet chwe —xu bij.
42 "Pai, se queres, afasta de mim este cálice; contudo, não seja feita a minha vontade, mas a tua".
43 Teʼuri, xwinakir jun ángel chicaj, xol u ya mas u cowil u cʼux.
43 Apareceu-lhe então um anjo do céu que o fortalecia.
44 I Jesus lic nim i bis ʼo chu cʼux, rumal-i xu cowij u tzʼonoxic che i Dios, y xel u cʼatanal pacha quicʼ ca tzʼujuw pulew.
44 Estando angustiado, ele orou ainda mais intensamente; e o seu suor era como gotas de sangue que caíam no chão.
45 Are xwalij chu tzʼonoxic che i Dios, xa ʼe chic cuʼ u tijoxelab. Xe u riko xa que waric; lic je cosnak rumal qui bis.
45 Quando se levantou da oração e voltou aos discípulos, encontrou-os dormindo, dominados pela tristeza.
46 Xu bij chique: —¿Wuchac quix waric? Chix walijok, chi tzʼonoj che i Dios chi n-quix tzak ta chupam i mac —coʼon chique.
46 "Por que estão dormindo? ", perguntou-lhes. "Levantem-se e orem para que vocês não caiam em tentação! "
47 I Jesus cʼa ca tijin chi tzij are xe upon uqʼuial winak ruʼ. ʼO jun achi nabe chiquiwach: are i ma Júdas, chi jun chique i cablajuj u tijoxelab. Ire xtejeb pan ruʼ i Jesus, tzʼubal-re.
47 Enquanto ele ainda falava, apareceu uma multidão conduzida por Judas, um dos Doze. Este se aproximou de Jesus para saudá-lo com um beijo.
48 I Jesus xu bij che: —A-Júdas, ¿Ruʼ bari jun tzʼubanic ca ʼan-na, ca jach ni Achi aj Chicajpiquiʼab i aj chʼoʼoj chirij? —xu bij che.
48 Mas Jesus lhe perguntou: "Judas, com um beijo você está traindo o Filho do homem? "
49 I u tijoxelab, are xquilo wach quiqui ʼan i je rachiʼilam i ma Júdas, ique xqui tzʼonoj che i Jesus: —Kajwal, ¿ʼutz nawi caka coj chʼichʼ chique? —xe cha che.
49 Ao verem o que ia acontecer, os que estavam com Jesus lhe disseram: "Senhor, atacaremos com espadas? "
50 Y ʼo jun chique xresaj li u chʼichʼ y xu soc i takon re i ʼatz laj sacerdóte; xresaj u xiquin wikabim.
50 E um deles feriu o servo do sumo sacerdote, decepando-lhe a orelha direita.
51 Xui-ri, i Jesus xe u ʼatij: —Coʼon ile —xu bij chique. Teʼuri xu chap u xiquin i takon y xrutzirsaj bic.
51 Jesus, porém, respondeu: "Basta! " E tocando na orelha do homem, ele o curou.
52 Ique chi je cʼun-nak chu chapic i Jesus je are i ajwab sacerdóte, xak i je cajʼatzil i policía re i rachoch i Dios, xak i nimak tak mamʼib. I Jesus xu bij chique: —¿Wuchac quix cʼun yix ruʼ chʼichʼ, xak ruʼ cheʼ, pacha qui ʼan che jun iliʼom?
52 Então Jesus disse aos chefes dos sacerdotes, aos oficiais da guarda do templo e aos líderes religiosos que tinham vindo procurá-lo: "Estou eu chefiando alguma rebelião, para que vocês tenham vindo com espadas e varas?
53 Yin ʼij ʼij, xin upon iwuʼ pa rachoch i Dios, y yix mi tene xi cowij i cʼux che in chapic. Xui-ri, ya xu rik i ʼor yatal chiwe yix; are i ʼor iri chi qui ʼano pacha i nojim na. Are ʼor iri, yatal che i rajaw i ʼekumal —xu bij chique.
53 Todos os dias eu estava com vocês no templo e vocês não levantaram a mão contra mim. Mas esta é a hora de vocês — quando as trevas reinam".
54 Teʼuri xqui chap i Jesus y xqui cʼam bi pa rachoch i ʼatz laj sacerdóte; i ma Pédro toʼ chi naj xterej bi chiquij.
54 Então, prendendo-o, levaram-no para a casa do sumo sacerdote. Pedro os seguia à distância.
55 Are xe oc chila, ʼo jujun xqui nucʼ qui ʼaʼ chu nicʼajal uwaja y xe cubi chu chiʼ; xak i ma Pédro xa ʼe cubi cuʼ.
55 Mas, quando acenderam um fogo no meio do pátio e se sentaram ao redor dele, Pedro sentou-se com eles.
56 Jun ixok ajchac pa rachoch i cajʼatzil i sacerdóte xril i ma Pédro cul chi ʼaʼ; xu maj u takexic y xu bij: —Xak i achi-ri are rachiʼil i jun chi xchaptajic —xcha.
56 Uma criada o viu sentado ali à luz do fogo. Olhou fixamente para ele e disse: "Este homem estava com ele".
57 I ma Pédro xruwaj u wach i Jesus; xu bij: —Ixok, yin n-wetaʼam tene u wach —coʼono.
57 Mas ele negou: "Mulher, não o conheço".
58 Xoʼon pan jubiʼ, jun achi xril i ma Pédro y xu bij che: —Xak yet at cachiʼil ique —xu bij. I ma Pédro xu laʼ u wach che: —¡N-in ta cachiʼil! —xu bij.
58 Pouco depois, um homem o viu e disse: "Você também é um deles". "Homem, não sou! ", respondeu Pedro.
59 Colo jun ʼor u bixquil, ʼo jun chic lic xu bij: —¡Katzij i achi-ri, lic rachiʼil ire, man xak aj Galiléa! —xcha.
59 Cerca de uma hora mais tarde, outro afirmou: "Certamente este homem estava com ele, pois é galileu".
60 I ma Pédro xu bij: —Achi, n-wetaʼam taj wach i ca bij —coʼono. Cʼa ca tijin chi tzij, juntir xchʼaw jun teren.
60 Pedro respondeu: "Homem, não sei do que você está falando! " Falava ele ainda, quando o galo cantou.
61 Are ʼuri i Kajwal xu pisquilij u jolom y xu cʼam u takexic i ma Pédro. Are ʼuri i ma Pédro xcʼun u tzij i Kajwal pu jolom, wach u bim che: “Woʼor mísmo, are maja ca chʼaw i teren, quin awuwaj oxmul,” u bim che.
61 O Senhor voltou-se e olhou diretamente para Pedro. Então Pedro se lembrou da palavra que o Senhor lhe tinha dito: "Antes que o galo cante hoje, você me negará três vezes".
62 I ma Pédro xel chila. Lic cʼax xu na u cʼux; lic xoʼ rumal wach i xu ʼano.
62 Saindo dali, chorou amargamente.
63 I achiab chi je aj chajal re i Jesus, xqui yoʼya y xqui chʼayo.
63 Os homens que estavam detendo Jesus começaram a zombar dele e a bater nele.
64 Xqui tzʼapij u wach che cʼul y xqui chʼay chu palaj. Teʼuri xqui bij: —Cha bij chake pachin xat chʼayawic —xe cha che.
64 Cobriam seus olhos e perguntavam: "Profetize! Quem foi que lhe bateu? "
65 Lic qʼui i tzij xqui bij che, toʼtabal-re.
65 E lhe dirigiam muitas outras palavras de insulto.
66 Are xel li ʼij, xqui mol quib i nimak tak mamʼib re i tinimit, xak i je cajʼatzil i sacerdóte, xak i tijonel re i ujer ʼatbal tzij. Teʼuri xqui cʼam bi i Jesus pa qui nucʼbal. Are ʼo chiquiwach, xqui tzʼonoj che:
66 Ao romper do dia, reuniu-se o Sinédrio, tanto os chefes dos sacerdotes quanto os mestres da lei, e Jesus foi levado perante eles.
67 —Cha bij chake ¿at are nawi yet i Crísto, i Tolke chi koyʼem? —xe cha. Ire xu bij chique: —We quin bij chiwe, n-qui coj taj.
67 "Se você é o Cristo, diga-nos", disseram eles. Jesus respondeu: "Se eu vos disser, não crereis em mim
68 Xak we ʼo jun tzij quin tzʼonoj chiwe, yix n-quix chʼaw taj.
68 e, se eu vos perguntar, não me respondereis.
69 Xui-ri, woʼor mísmo i Achi aj Chicajcoc pu qʼuijibal pu wikabim i Dios chi ʼatz u choʼab —xu bij i Jesus chique.
69 Mas de agora em diante o Filho do homem estará assentado à direita do Deus Todo-poderoso".
70 Are ʼuri conojel xqui tzʼonoj che: —¿Yet nawi ʼut, at u Cʼojol i Dios? —xe cha che. I Jesus xu bij: —Sak laj tzij i xi bij—coʼon chique.
70 Perguntaram-lhe todos: "Então, você é o Filho de Deus? " "Vós estais dizendo que eu sou", respondeu ele.
71 Are ʼuri xqui bij: —¿Wach chic tzij cakaj? N-ta chic u chac we ʼo juban chic winak col qui bij u mac, ¡Yoj mísmo xka ta! Ire ruʼ u chiʼ xu bij —xe cha.
71 Eles disseram: "Por que precisamos de mais testemunhas? Acabamos de ouvir dos próprios lábios dele".
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 22, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.