Lucas 19

New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 I Jesus xoc pa tinimit Jerico, y ca tijin ricʼawic chila.
1 Jesus entrou em Jericó e estava atravessando a cidade.
2 Che i tinimit-le ʼo jun achi, ma Zaquéo u bi; i u patan ire, are cajʼatzil i je aj tzʼonol alcawal; ire beyom.
2 Morava ali um homem rico, chamado Zaqueu, que era chefe dos cobradores de impostos.
3 Craj ire cretamaj u wach i Jesus, xui u ʼanom-i, n-naj ta rij; rumal-i, n-ta módo crilo cumal i uqʼuial winak.
3 Ele estava tentando ver quem era Jesus, mas não podia, por causa da multidão, pois Zaqueu era muito baixo.
4 Xa ʼe paʼanem, xnabeajic, y xel bi puwi jun cheʼ, u bi sicó-moro ʼo xucut be pa quicʼaw wi i Jesus.
4 Então correu adiante da multidão e subiu numa figueira brava para ver Jesus, que devia passar por ali.
5 Are xicʼaw i Jesus chila, tzun ʼan chicaj y xu bij che i achi: —Ma Zaquéo, chat kaj la lok; ʼo u chac quin qʼuiji can chi awachoch woʼor —coʼono.
5 Quando Jesus chegou àquele lugar, olhou para cima e disse a Zaqueu:
6 I ma Zaquéo juntir xkaj lok, y ca quicotic xu cʼam bi i Jesus ruʼ chi rachoch.
6 Zaqueu desceu depressa e o recebeu na sua casa, com muita alegria.
7 I winak, are xquil ile, xe oc chu chʼachʼaxic i Jesus, man xa ʼe ruʼ rachoch jun mal laj winak.
7 Todos os que viram isso começaram a resmungar: — Este homem foi se hospedar na casa de um pecador!
8 Chila paja, i ma Zaquéo xtaqʼui ʼanok y xu bij che i Kajwal: —Nim laj winak, niʼpa i ʼo wuʼ, quin ya ni nicʼaj chique i nibaʼib. We ʼo tak in majom chique i winak, quin tzalijsaj chic cajib mul chique —xu bij.
8 Zaqueu se levantou e disse ao Senhor: — Escute, Senhor, eu vou dar a metade dos meus bens aos pobres. E, se roubei alguém, vou devolver quatro vezes mais.
9 I Jesus xu bij ʼuri che: —Woʼor yet junam cuʼ awixokil awalcʼwal i rikom iwelbal chi sak —xu bij. Teʼuri xu bij i tzij-i (cumal i juban chi quiqui chʼachʼa): —Ire xak u muk u xiquin can i mam Abraham pacha yix.
9 Então Jesus disse:
10 Yin chi in Achi aj Chicaj, in cʼun-nak chi qui tzucuxic i je sachnak, ʼelsabal na que chupam i qui mac —xu bij chique.
10 Porque o
11 I Jesus, tzʼakat que tijin i winak chu tayic u tzij, xu bij jun tijojbal tzij chique. Queje xoʼon ire ile chique, man ya coc pa tinimit Jerusalen. Quiqui chʼob i winak chi we xoc ire chila, ya cu jek i nim laj ʼatbal tzij re i Dios piquiwi.
11 Jesus contou uma parábola para os que ouviram o que ele tinha dito. Agora ele estava perto de Jerusalém, e por isso eles estavam pensando que o Reino de Deus ia aparecer logo.
12 Rumal-i, ire xu bij i tzij-i chique: —ʼO jun achi, nim u ʼij u patan u kajaw. I achi-le, ca ʼe che jun tinimit cʼa naj, chu cʼamic u patan re ʼatol tzij puwi u tinimit; we ʼo chic puʼab, ca tzalij li ʼuri.
12 Então Jesus disse:
13 Are maja ca ʼec, xe u siqʼuij lajuj rajchaquib ruʼ, y xu ya can jujun sak pwak chique, nimak u wach. Xu bij chique: “Chix chʼacan ruʼ i mer-i, tzʼakat quin cʼun li yin,” coʼono; y xa ʼec.
13 Antes de viajar, chamou dez dos seus empregados, deu a cada um uma moeda de ouro e disse: “Vejam o que vocês conseguem ganhar com este dinheiro, até a minha volta.”
14 I rach aj tinimit tzel quiquilo, y xe qui tak bi juban aj takon chu bixquil: “N-cakaj ti yoj i achi-le we are ca canaj can re ʼatol tzij pakawi.” (Queje ile xqui bij bic, xui-ri, n-ta xoʼon re chique.)
14 — Acontece que o povo do seu país o odiava e por isso mandou atrás dele uma comissão para dizer que não queriam que aquele homem fosse feito rei deles.
15 I achi, xyaʼ puʼab chi are i ʼatol tzij piquiwi, teʼuri xtzalij pu tinimit. Are xuponic, xe u siqʼuij i rajchac ruʼ, chi u yom can i mer chique. Xu tzʼonoj chique chi qui jujunal niʼpa i qui chʼacom che i qui mer.
15 — O homem foi feito rei e voltou para casa. Aí mandou chamar os empregados a quem tinha dado o dinheiro, para saber quanto haviam conseguido ganhar.
16 I nabe xupon ruʼ, y xu bij che: “Nim laj winak, i a mer, in chʼacom chic lajuj tant puwi,” coʼono.
16 O primeiro chegou e disse: “Patrão, com aquela moeda de ouro que o senhor me deu, eu ganhei dez.”
17 I ʼatol tzij xu bij che: “Lic ʼutz ni a ʼanom; at ʼutz laj ajchac. A ʼanom ni ʼutz ruʼ i jubiʼ in yom chawe, rumal-i cat in ya piquiwi lajuj tinimit,” xu bij che.
17 — “Muito bem!” — respondeu ele. — “Você é um bom empregado! E, porque foi fiel em coisas pequenas, você vai ser o governador de dez cidades.”
18 Teʼuri i ucab rajchac xtejeb ruʼ, y xu bij che: “Nim laj winak, i a mer, in chʼacom chic joʼob tant puwi,” xcha.
18 — O segundo empregado veio e disse: “Patrão, com aquela moeda de ouro que o senhor me deu, eu ganhei cinco.”
19 I u patron xu bij che: “Xak yet, cat in ya na piquiwi joʼob tinimit,” xu bij.
19 — “Você vai ser o governador de cinco cidades!” — disse o patrão.
20 Teʼuri xtejeb jun chic ruʼ chique i lajuj, y xu bij che: “Nim laj winak, ri a mer-i; in cʼolom can chupam jun sut.
20 — O outro empregado chegou e disse: “Patrão, aqui está a sua moeda. Eu a embrulhei num lenço e a escondi.
21 Xin cʼolo man quin xij wib chawe; wetaʼam chi at cʼan laj achi. At pacha jun chi cu chapo wach i nu cʼolom taj, o xak cu mol u wach i ticon chi n-xu tic taj,” xu bij che. (Queje ile xu bij i mal laj ajchac; craj cu coj u mac u patron.)
21 Tive medo do senhor, porque sei que é um homem duro, que tira dos outros o que não é seu e colhe o que não plantou.”
22 Are ʼuri i ʼatol tzij xu yajo. “At mal laj ajchac,” xu bij che, “¡Quin cʼut ni a mac chawe ruʼ i mísmo a tzij yet! Xa bij yet chi in cʼan laj winak, chi quin chapo wach n-in cʼolom taj, o xak quin mol u wach i ticon chi n-in ticom taj, ca bij yet.
22 — Ele respondeu: “Você é um mau empregado! Vou usar as suas próprias palavras para julgá-lo. Você sabia que sou um homem duro, que tiro dos outros o que não é meu e colho o que não plantei.
23 We queje quin ʼan yin ile, ca bij, ¿Wuchac ʼuri n-xa ya ti in mer cuʼ i quiqui toj i alaj-re? We tene queje ile xa ʼano, are xin cʼunic, ʼo tene-ri in mer, rachiʼil i alaj. ¡Péro n-taj!” xu bij che.
23 Então por que você não pôs o meu dinheiro no banco? Assim, quando eu voltasse da viagem, receberia o dinheiro com juros.”
24 Teʼuri xu bij chique i je ʼo pu tzal: “Chi maja i mer che; chi ya na che i jun chi xu chʼac lajuj tant,” coʼono.
24 — E disse para os que estavam ali: “Tirem dele a moeda e deem ao que tem dez.”
25 “Nim laj winak, ya ʼo chic lajuj ruʼ,” xe cha che.
25 Eles responderam:
26 I ʼatol tzij xu laʼ u wach chique: “Quin bij chiwe, jun we ʼo na chic ʼo ruʼ, ca yaʼ na mas ʼuri che; i jun chi n-ta kas ʼo ruʼ, ca ʼelsax ni jubiʼ chi ʼo ruʼ,” coʼono. Teʼuri xu bij chique:
26 — E o patrão disse:
27 “Niʼpa i winak chi tzel que in ilawic, chi n-cacaj ta in ʼo piquiwi, che i cʼama lok, y che i camsaj chinwach.” xu bij i ʼatol tzij. (Queje i tijojbal tzij ile xu bij i Jesus chique i winak.)
27 E agora tragam aqui os meus inimigos, que não queriam que eu fosse o rei deles, e os matem na minha frente.”
28 Are xbitaj ile rumal i Jesus, xu maj chubi u be pa Jerusalen, nabe chiquiwach i u tijoxelab.
28 Depois de dizer isso, Jesus foi adiante deles para Jerusalém.
29 Teʼuri xe upon chu nakaj i queb aldéa, Betfage y Betánia, pa ʼo wi i ral jyub Olívos. Are ʼuri xe u nabsaj bi queb u tijoxelab.
29 Quando iam chegando aos povoados de Betfagé e Betânia, que ficam perto do monte das Oliveiras, enviou dois discípulos na frente,
30 Xu bij chique: —Jix che i aldéa ʼo pan chakawach-le. Are quix uponic, qui rik ni jun buru yukulic, chi cʼa maja cretamaj ca ʼan winak chirij. Chi quira y chi cʼama lok.
30 com a seguinte ordem:
31 We ʼo i ca tzʼonow chiwe wach u chac quix tijin chu toric, chi bij che chi cu rik u chac che i Kajwal, chix chok che. (Queje ile xu bij i Jesus chique i queb-le.)
31 Se alguém perguntar por que vocês estão fazendo isso, digam que o Mestre precisa dele.
32 Ique xe ʼec, y xqui rik i ral buru yukulic, pacha u bim bi Jesus chique.
32 Eles foram e acharam tudo como Jesus tinha dito.
33 Are que tijin chu toric, xe upon i rajaw, y xqui bij chique: —¿Wuchac qui tor bi i buru? —que cha.
33 Quando estavam desamarrando o jumentinho, os donos perguntaram: — Por que é que vocês estão desamarrando o animal?
34 I tijoxelab xqui bij: —Cu rik u chac che i Kajwal —xe cha.
34 Eles responderam: — O Mestre precisa dele.
35 Teʼuri xqui cʼam bi ruʼ i Jesus. Xqui coj qui ʼuʼ chirij i buru, cubibal re i Jesus, y xqui ʼansaj ʼan i Jesus chirij.
35 Então eles levaram o jumentinho para Jesus, puseram as suas capas sobre o animal e ajudaram Jesus a montar.
36 Are que tijin chi be, i winak xqui licʼ qui ʼuʼ pu be, wikbal-re.
36 Conforme ele ia passando, o povo estendia as suas capas no caminho.
37 Are xe upon chu nakaj i Jerusalen, pa ʼo wi i kajbal lok re i jyub Olívos, conojel niʼpa i je teren chirij xe oc chi sicʼ rumal i quicotemal. Lic xqui coj u ʼij i Dios rumal uqʼuial tak milágro u ʼanom i Jesus chiquiwach.
37 Quando Jesus chegou perto de Jerusalém, na descida do monte das Oliveiras, uma grande multidão de seguidores ia com ele. E eles, cheios de alegria, começaram a louvar a Deus em voz alta por tudo o que tinham visto.
38 Xqui bij: —¡Nim u ʼij i ka ʼAtol Tzij chi u takom li Kajwal Dios! ¡Cʼamori che i Dios chicaj!¡Chocsax u ʼij i Dios! (Queje ile xe siqʼuin chu bixquil.)
38 Eles diziam: — Que Deus abençoe o Rei que vem em nome do Senhor! Paz no céu e
39 Xak je ʼo juban aj Fariséo chiquixol i winak; are xquilo wach quiqui ʼan i uqʼuial winak, xqui bij che i Jesus: —Mayes, che a ʼatij a tijoxelab —xqui bij.
39 Aí alguns fariseus que estavam no meio da multidão disseram a Jesus: — Mestre, mande que os seus seguidores calem a boca!
40 I Jesus xu laʼ u wach chique: —Chitapeʼ, we que in ʼatij, i abaj-i que siqʼuin na ʼuri piqui qʼuexel ique —coʼono.
40 Jesus respondeu:
41 I Jesus cuʼ i je teren chirij xe upon chu nakaj i tinimit Jerusalen. Are xril i tinimit, cʼax xu na u cʼux, y xoʼic.
41 Quando Jesus chegou perto de Jerusalém e viu a cidade, chorou com pena dela
42 Xu bij: —¡Toʼ i wach yix ix aj Jerusalen! We tene woʼor quiwetamaj usucʼ wach u rikic i sakil laj uxlambal i cʼux, ʼutz te iwe-ri; xui-ri, n-quiwil taj, xa pacha chʼuktal u wach chiwe.
42 e disse:
43 Ya cu rik i ʼij qui tij ni uyej. I aj chʼoʼoj chiwij quiqui coj ni tapia chirij i tinimit man n-ta chic pa i quix el wi. Teʼuri quiqui sutij ni iwij, y ca pe ni chʼoʼoj cʼulala.
43 Pois chegarão os dias em que os inimigos vão cercá-la com rampas de ataque, e vão rodeá-la, e apertá-la de todos os lados.
44 Quiqui sach na ʼuri u wach i tinimit, y que qui camsaj niʼpa i je jekel che. Are cutzi-nic, mi tene jun abaj pa xan ca canaj puwi i rachiʼil. Queje ni ile queʼelok, man n-xi ta ti usucʼ are xupon i Dios iwuʼ tobal iwe. (Queje xu bij i Jesus ile are xril i tinimit.)
44 Eles destruirão completamente você e todos os seus moradores. Não ficará uma pedra em cima da outra, porque você não reconheceu o tempo em que Deus veio para salvá-la.
45 I Jesus xoc pa rachoch i Dios; are ʼuri xu jek li quelsaxic i aj cʼayinel, i aj loʼonel chi je ʼo chila.
45 Jesus entrou no pátio do Templo e começou a expulsar dali os vendedores.
46 Xu bij chique: —I Dios, chupam u wuj, u bim can i tzij-i: “I wachoch, lic jun ja re qui tzʼonbal i winak chwe” (queje ile tzʼibtal canok); xui-ri yix i ʼanom qui jul iliʼomab che —xu bij i Jesus chique.
46 Ele lhes disse:
47 ʼIj ʼij, i Jesus ca tijin chu cʼutic chique i winak pa rachoch i Dios. I cajʼatzil i sacerdóte junam cuʼ i tijonel re i ujer ʼatbal tzij, xak qui wi qui jolom i aj Israel, quiqui tzucuj wach u camsaxic i Jesus quiqui ʼano.
47 Jesus ensinava no pátio do Templo todos os dias. Os chefes dos sacerdotes, os mestres da Lei e os líderes do povo queriam matá-lo.
48 Xui-ri, n-quiqui rik taj wach u ʼanic quiqui ʼano, man conojel i winak lic qui yom qui cʼux chu tayic u tzij.
48 Mas não achavam jeito de fazer isso, pois todos o escutavam com muita atenção.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.