Lucas 13
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NTLH
1 Are ʼuri je ʼo jujun chila xqui jek u bixquil che i Jesus wach u ʼanom i ma Piláto. Xqui bij chi ire je u camsam juban aj Galiléa winak are que tijin chu sujuxic qui sipon chuwach i Dios. Xe u camsaj, y qui quiqʼuel ique, junam xbin wi ruʼ i qui quiqʼuel i chicop chi qui sujum. Queje ile xqui bij i winak che i Jesus.
1 Naquela mesma ocasião algumas pessoas chegaram e começaram a comentar com Jesus como Pilatos havia mandado matar vários galileus, no momento em que eles ofereciam sacrifícios a Deus.
2 I Jesus xu laʼ u wach chique: —Qui bij yix i je aj Galiléa winak-le lic ʼo qui mac chuwach i Dios; are i rumal ʼuri xqui tij i tojpen-le, qui chʼob yix. Ique mas je ajmac chiquiwach i cach aj Galiléa, qui bij yix.
2 Então Jesus disse:
3 Xui-ri, quin bij chiwe chi n-queje taj. Xak yix, we n-qui jalwachij ti i noʼoj chi n-ʼus taj, xak quix cam ni yix.
3 De modo nenhum! Eu afirmo a vocês que, se não se arrependerem dos seus pecados, todos vocês vão morrer como eles morreram.
4 ¿Xak queje bawa qui bij yix chique i je dieciócho chi xe cam chuxeʼ i ja tacʼticchi xtzakic? ¿Qui bij bawa yix, mas ʼo ni qui mac ique chiquiwach i juban aj Jerusalen?
4 E lembrem daqueles dezoito, do bairro de Siloé, que foram mortos quando a torre caiu em cima deles. Vocês pensam que eles eram piores do que os outros que moravam em Jerusalém?
5 Yin quin bij chiwe chi n-are taj. Xak yix, we n-qui jalwachij ti i noʼoj chi n-ʼus taj, xak quix cam ni yix. (Queje xu bij i Jesus ile chique.)
5 De modo nenhum! Eu afirmo a vocês que, se não se arrependerem dos seus pecados, todos vocês vão morrer como eles morreram.
6 I Jesus xu bij chic jun tijojbal tzij chique. Xu bij: —ʼO jun achi ʼo u cheʼlal hígo pa rulew. Xa ʼe chi rilic we ʼo u wach; n-ta xu riko.
6 Então Jesus contou esta parábola :
7 Are ʼuri xu bij che u mocom: “Wilapeʼ, oxib junab iri quin tzucuj u wach, y n-ta quin rik che. Cha cʼatzij; toʼ coʼon latzʼ waral,” xu bij.
7 Aí disse ao homem que tomava conta da plantação: “Olhe! Já faz três anos seguidos que venho buscar figos nesta figueira e não encontro nenhum. Corte esta figueira! Por que deixá-la continuar tirando a força da terra sem produzir nada?”
8 I u mocom xu bij: “Nim laj winak, cha ya chic jun junab che. Quin cʼot na jubiʼ chuxeʼ, y quin coj awon che.
8 Mas o empregado respondeu: “Patrão, deixe a figueira ficar mais este ano. Eu vou afofar a terra em volta dela e pôr bastante adubo.
9 Queje na ile, mokxa cu ya ni u wach; we n-taj, teʼuri ca cʼatzixic,” xu bij i mocom che. (Queje i tijojbal tzij ile xu bij i Jesus chique.)
9 Se no ano que vem ela der figos, muito bem. Se não der, então mande cortá-la.”
10 I Jesus ca tijin chu cʼutic chique i winak pa molbalʼib pa uxlambal ʼij.
10 Certo sábado, Jesus estava ensinando numa sinagoga .
11 Chila ʼo wi jun ixok iwab, dieciócho junab ʼo chic che chi toʼ iwab rumal jun itzel tew. Ire toʼ luclic chic rij rumal, n-ca tiqui ta chu sucʼbaxic rij.
11 E chegou ali uma mulher que fazia dezoito anos que estava doente, por causa de um espírito mau. Ela andava encurvada e não conseguia se endireitar.
12 I Jesus, are xrilo, xu siqʼuij ruʼ y xu bij che: —Nan, ya at utzirnak chic che a yobil —coʼon che.
12 Quando Jesus a viu, ele a chamou e disse:
13 Teʼuri, xu coj u ʼab puwi; are ʼuri i ixok juntir xsuqʼui rij, y xu jek u cojic u ʼij i Dios.
13 Aí pôs as mãos sobre ela, e ela logo se endireitou e começou a louvar a Deus.
14 Are ʼuri i rajʼatzil i molbalʼib xpe roywal che i Jesus man xrutzirsaj i ixok pa uxlambal ʼij. Xu bij chique i winak: —ʼO wakib ʼij che i seman re i chacbal ʼij. Che i wakib ʼij-le, we quiwaj quix cʼunic qui-wutzirsaj iwabib, chix cʼunok. Xui-ri, mi ʼan ile pa uxlambal ʼij —xu bij chique.
14 Mas o chefe da sinagoga ficou zangado porque Jesus havia feito uma cura no sábado. Por isso disse ao povo: — Há seis dias para trabalhar. Pois venham nesses dias para serem curados, mas, no sábado, não!
15 Are ʼuri i Kajwal xu laʼ u wach che: —Yix ¡xa queb i palaj! Iwonojel yix, pa uxlambal ʼij qui tor ni jun i chicop, o jun i buru, qui yabej u yaʼ.
15 Então o Senhor respondeu:
16 We queje qui ʼan ile che jun chicop, mas ca majaw che i ixok-le, chi u muk u xiquin i mam Abraham xak jun iwuʼ yix. Mas ca majaw che ire, ca tortaj na pa cʼax. ʼO chic dieciócho junab che, chi yutʼtal u chʼacul rumal itzel. ¿Xataba n-ʼus taj cakesaj i yobil che we pa uxlambal ʼij? —coʼono.
16 E agora está aqui uma descendente de Abraão que Satanás prendeu durante dezoito anos. Por que é que no sábado ela não devia ficar livre dessa doença?
17 Are xu bij i Jesus ile, i je aj chʼoʼoj chirij lic xe qʼuix che. Conojel i winak lic que quicotic rumal i nimak tak ʼanic xu ʼan i Jesus.
17 Os inimigos de Jesus ficaram envergonhados com essa resposta, mas toda a multidão ficou alegre com as coisas maravilhosas que ele fazia.
18 Teʼuri i Jesus xu bij chique: —I ʼatbal tzij re i Dios ¿wach nawi quin junamsaj ruʼ, sakirsabal-re chiwe wach usucʼ?
18 Jesus disse:
19 Quin junamsaj ruʼ jun ija re mostas chi jun achi cu tic pa rulew. Ca poʼic, ca qʼuiyic, cu rik u nimal pacha jun cheʼ, teʼuri i tzʼiquin quiqui ʼan qui soc che tak u ʼab. (Queje i tijojbal tzij ile xu bij i Jesus chique, sakirsabal-re wach u qʼuiyaric i u ʼatbal tzij i Dios.)
19 Ele é como uma semente de mostarda que um homem pega e planta na sua horta. A planta cresce e fica uma árvore, e os passarinhos fazem ninhos nos seus ramos.
20 I Jesus xak xu bij chique: —I ʼatbal tzij re i Dios ¿wach nawi quin junamsaj ruʼ?
20 Jesus continuou:
21 Are ca cʼun chiquixol i winak, queje pacha coʼon i cunbal re i caxlanwa. Ile, we jun ixok cu chapo, y cu coj oxib almul arin ruʼ, teʼuri ca walij u wach i ʼor ronojel, tupu xa jubiʼ i cunbal ʼo ruʼ. (Xak queje ile coʼon i ʼatbal tzij re i Dios —xu bij i Jesus chique.)
21 Ele é como o fermento que uma mulher pega e mistura em três medidas de farinha, até que ele se espalhe por toda a massa.
22 I Jesus ʼenam-re pa Jerusalen. Ca tijin chi be, are cupon che jun aldéa, o xak che jun tinimit, ire cu jek u cʼutic chique i winak je ʼo chila.
22 Jesus atravessava cidades e povoados, ensinando na sua viagem para Jerusalém.
23 ʼO jun xtzʼonow che: —Nim laj winak, ¿ne te qʼui que ʼel chupam i qui mac? —coʼono. I Jesus xu bij chique i winak:
23 Alguém perguntou: — Senhor, são poucos os que vão ser salvos? Jesus respondeu:
24 —Chi ʼana pen i oquic che u xol uchija lotʼlic; coʼon panok je qʼui neri cacaj oquic, péro n-que oc taj.
24 — Façam tudo para entrar pela porta estreita. Pois eu afirmo a vocês que muitos vão querer entrar, mas não poderão.
25 I rajaw ja we u tzʼapim chic i uchija, n-cu jak ta chic chiwe. Yix chi ix ʼo can chi sak qui cʼojcʼa na, y qui bij pan che: “¡Nim laj winak, cha jaka i uchija chake!” qui bij na. Ire xa cu bij chiwe: “¿Pa ix petnak wi yix? Yin n-wetaʼam ta i wach,” coʼono.
25 — O dono da casa vai se levantar e fechar a porta. Então vocês ficarão do lado de fora, batendo na porta e dizendo: “Senhor, nos deixe entrar!” E ele responderá: “Não sei de onde são vocês.”
26 Teʼuri yix qui bij na: “Yoj ka tijom i ka wa awuʼ, xak i ka yaʼ awuʼ; xak at cʼutun-nak pa ka tinimit,” quix cha che.
26 Aí vocês dirão: “Nós comemos e bebemos com o senhor. O senhor ensinou na nossa cidade.”
27 Ire cu bij tan chic chiwe: “N-wetaʼam taj pa tak ix petnak wi. Chix el na chinwach; xa ix aj ʼanol mal,” cu bij na chiwe.
27 Mas ele responderá: “Não sei de onde são vocês. Afastem-se de mim, vocês que só fazem o mal.”
28 Lic quix oʼ na, lic qui kachʼachʼej ni iware are quiwilo chi yix xa chi sak ix ʼo wi, xak quiwilo chi paja je ʼo wi i mam Abraham, i mam Isaac, i mam Jacob; xak conojel i ujer ajbil u tzij i Dios ʼis je ʼo chila pa cu ʼat wi tzij i Dios.
28 Quando vocês virem Abraão, Isaque, Jacó e todos os
29 Je ʼo ni winak que uponic re ronojel u wach i jyub taʼaj; que uponic niʼpa i je aj pa relbal re i ʼij, i je aj pa kajbal re i ʼij; niʼpa i je aj pa wikabim, i je aj pa moxim; quiqui tij ni wa pa cu ʼat wi tzij i Dios.
29 Muitos virão do Leste e do Oeste, do Norte e do Sul e vão sentar-se à mesa no Reino de Deus.
30 Chitapeʼ, je ʼo jujun chi woʼor je ʼo pa qʼuisbal-re; coʼon panok que nabeaj na; xak je ʼo jujun chi woʼor je nabe, xui-ri coʼon panok que canaj na pa qʼuisbal-re. (Queje ile xu bij i Jesus chique.)
30 E os que agora são os últimos serão os primeiros, e os primeiros serão os últimos.
31 Che i ʼij-le, xe upon jujun aj Fariséo ruʼ, y xqui bij che: —Chat el chi, man i ma Heródes craj cat u camsaj —xe cha che.
31 Naquele momento alguns fariseus chegaram perto de Jesus e disseram: — Vá embora daqui, porque Herodes quer matá-lo.
32 Ire xu laʼ u wach chique: —Jix yix ruʼ i ma saklej u nojbal-le y chi bij che chi ʼo i quin ʼano. Woʼor y chwek que wutzirsaj i winak, xak cwesaj i mal laj tak itzel tew. Queje ile quin ʼan na, cʼa cabij, teʼuri ca qʼuis in chac. (Queje chi bij ile che.)
32 Jesus respondeu:
33 Xui-ri, yin, ʼenam we pa Jerusalen, woʼor, chwek, y cabij. N-quin mayij taj, man jun ajbil u tzij i Dios n-ca majaw ta che, we n-pa Jerusalen taj ca camsax wi —xu bij i Jesus chique.
33 E Jesus continuou:
34 (Teʼuri xu bij chic:) —¡Ay, yix, ix aj Jerusalen! ¡Yix chi que i camsaj i ajbil u tzij i Dios; yix chi toʼ qui coj abaj chique i je u takon i Dios chiwe! ¡Qʼuialmul lic in rayim quix in mol wuʼ pacha cu ʼan jun ati acʼ cuʼ i racʼal, que u ya chuxeʼ u xicʼ! Queje ile xwaj te yin, y yix n-xiwaj taj.
34 — Jerusalém, Jerusalém, que mata os profetas e apedreja os mensageiros que Deus lhe manda! Quantas vezes eu quis abraçar todo o seu povo, assim como a galinha ajunta os seus pintinhos debaixo das suas asas, mas vocês não quiseram!
35 Chitapeʼ, i tinimit yix coʼtax na can rumal i Dios. Quin bij chiwe, queje ile quix eʼel na; n-quiwil ta chic in wach cʼa cu rik ni ʼij chi quin i cʼulaj na iwuʼ. Qui bij na: “¡Chu ya ni ʼutz i Kajwal Dios puwi i Jun chi u takom-lok!” quix cha na. (Queje ile xu bij i Jesus chique.)
35 Agora a casa de vocês ficará completamente abandonada. Eu afirmo que vocês não me verão mais, até chegar o tempo em que dirão: “Deus abençoe aquele que vem em nome do Senhor!”
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 13, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.