Lucas 13

New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Are ʼuri je ʼo jujun chila xqui jek u bixquil che i Jesus wach u ʼanom i ma Piláto. Xqui bij chi ire je u camsam juban aj Galiléa winak are que tijin chu sujuxic qui sipon chuwach i Dios. Xe u camsaj, y qui quiqʼuel ique, junam xbin wi ruʼ i qui quiqʼuel i chicop chi qui sujum. Queje ile xqui bij i winak che i Jesus.
1 Naquela mesma ocasião, estavam ali algumas pessoas que falaram para Jesus a respeito dos galileus cujo sangue Pilatos havia misturado com os sacrifícios que os mesmos realizavam.
2 I Jesus xu laʼ u wach chique: —Qui bij yix i je aj Galiléa winak-le lic ʼo qui mac chuwach i Dios; are i rumal ʼuri xqui tij i tojpen-le, qui chʼob yix. Ique mas je ajmac chiquiwach i cach aj Galiléa, qui bij yix.
2 Então Jesus lhes disse:
3 Xui-ri, quin bij chiwe chi n-queje taj. Xak yix, we n-qui jalwachij ti i noʼoj chi n-ʼus taj, xak quix cam ni yix.
3 Digo a vocês que não eram; se, porém, não se arrependerem, todos vocês também perecerão.
4 ¿Xak queje bawa qui bij yix chique i je dieciócho chi xe cam chuxeʼ i ja tacʼticchi xtzakic? ¿Qui bij bawa yix, mas ʼo ni qui mac ique chiquiwach i juban aj Jerusalen?
4 E, quanto àqueles dezoito sobre os quais desabou a torre de Siloé e os matou, vocês pensam que eles eram mais culpados do que todos os outros moradores de Jerusalém?
5 Yin quin bij chiwe chi n-are taj. Xak yix, we n-qui jalwachij ti i noʼoj chi n-ʼus taj, xak quix cam ni yix. (Queje xu bij i Jesus ile chique.)
5 Digo a vocês que não eram; mas, se não se arrependerem, todos vocês também perecerão.
6 I Jesus xu bij chic jun tijojbal tzij chique. Xu bij: —ʼO jun achi ʼo u cheʼlal hígo pa rulew. Xa ʼe chi rilic we ʼo u wach; n-ta xu riko.
6 E Jesus contou a seguinte parábola:
7 Are ʼuri xu bij che u mocom: “Wilapeʼ, oxib junab iri quin tzucuj u wach, y n-ta quin rik che. Cha cʼatzij; toʼ coʼon latzʼ waral,” xu bij.
7 Então disse ao homem que cuidava da vinha: “Já faz três anos que venho procurar fruto nesta figueira e não encontro nada. Portanto, corte-a! Por que ela ainda está ocupando inutilmente a terra?”
8 I u mocom xu bij: “Nim laj winak, cha ya chic jun junab che. Quin cʼot na jubiʼ chuxeʼ, y quin coj awon che.
8 Mas o homem que cuidava da vinha respondeu: “Senhor, deixe-a ainda este ano, até que eu escave ao redor dela e ponha estrume.
9 Queje na ile, mokxa cu ya ni u wach; we n-taj, teʼuri ca cʼatzixic,” xu bij i mocom che. (Queje i tijojbal tzij ile xu bij i Jesus chique.)
9 Se vier a dar fruto, muito bem. Se não der fruto, o senhor poderá cortá-la.”
10 I Jesus ca tijin chu cʼutic chique i winak pa molbalʼib pa uxlambal ʼij.
10 Num sábado, Jesus estava ensinando numa das sinagogas.
11 Chila ʼo wi jun ixok iwab, dieciócho junab ʼo chic che chi toʼ iwab rumal jun itzel tew. Ire toʼ luclic chic rij rumal, n-ca tiqui ta chu sucʼbaxic rij.
11 E chegou ali uma mulher possuída de um espírito de enfermidade, havia já dezoito anos; ela andava encurvada, sem poder se endireitar de modo nenhum.
12 I Jesus, are xrilo, xu siqʼuij ruʼ y xu bij che: —Nan, ya at utzirnak chic che a yobil —coʼon che.
12 Ao vê-la, Jesus a chamou e lhe disse:
13 Teʼuri, xu coj u ʼab puwi; are ʼuri i ixok juntir xsuqʼui rij, y xu jek u cojic u ʼij i Dios.
13 E, impondo-lhe as mãos, ela imediatamente se endireitou e dava glória a Deus.
14 Are ʼuri i rajʼatzil i molbalʼib xpe roywal che i Jesus man xrutzirsaj i ixok pa uxlambal ʼij. Xu bij chique i winak: —ʼO wakib ʼij che i seman re i chacbal ʼij. Che i wakib ʼij-le, we quiwaj quix cʼunic qui-wutzirsaj iwabib, chix cʼunok. Xui-ri, mi ʼan ile pa uxlambal ʼij —xu bij chique.
14 O chefe da sinagoga, indignado por ver que Jesus curava no sábado, disse à multidão: — Há seis dias em que se deve trabalhar. Venham nesses dias para serem curados, mas não no sábado.
15 Are ʼuri i Kajwal xu laʼ u wach che: —Yix ¡xa queb i palaj! Iwonojel yix, pa uxlambal ʼij qui tor ni jun i chicop, o jun i buru, qui yabej u yaʼ.
15 Porém o Senhor lhe respondeu:
16 We queje qui ʼan ile che jun chicop, mas ca majaw che i ixok-le, chi u muk u xiquin i mam Abraham xak jun iwuʼ yix. Mas ca majaw che ire, ca tortaj na pa cʼax. ʼO chic dieciócho junab che, chi yutʼtal u chʼacul rumal itzel. ¿Xataba n-ʼus taj cakesaj i yobil che we pa uxlambal ʼij? —coʼono.
16 Por que motivo não se devia livrar deste cativeiro, em dia de sábado, esta filha de Abraão, a quem Satanás trazia presa há dezoito anos?
17 Are xu bij i Jesus ile, i je aj chʼoʼoj chirij lic xe qʼuix che. Conojel i winak lic que quicotic rumal i nimak tak ʼanic xu ʼan i Jesus.
17 Tendo Jesus dito estas palavras, todos os seus adversários ficaram envergonhados. Entretanto, o povo se alegrava por todos os feitos gloriosos que Jesus realizava.
18 Teʼuri i Jesus xu bij chique: —I ʼatbal tzij re i Dios ¿wach nawi quin junamsaj ruʼ, sakirsabal-re chiwe wach usucʼ?
18 Jesus disse:
19 Quin junamsaj ruʼ jun ija re mostas chi jun achi cu tic pa rulew. Ca poʼic, ca qʼuiyic, cu rik u nimal pacha jun cheʼ, teʼuri i tzʼiquin quiqui ʼan qui soc che tak u ʼab. (Queje i tijojbal tzij ile xu bij i Jesus chique, sakirsabal-re wach u qʼuiyaric i u ʼatbal tzij i Dios.)
19 É semelhante a um grão de mostarda, que um homem plantou na sua horta; e cresceu e fez-se árvore; e as aves do céu se aninharam nos seus ramos.
20 I Jesus xak xu bij chique: —I ʼatbal tzij re i Dios ¿wach nawi quin junamsaj ruʼ?
20 Disse mais:
21 Are ca cʼun chiquixol i winak, queje pacha coʼon i cunbal re i caxlanwa. Ile, we jun ixok cu chapo, y cu coj oxib almul arin ruʼ, teʼuri ca walij u wach i ʼor ronojel, tupu xa jubiʼ i cunbal ʼo ruʼ. (Xak queje ile coʼon i ʼatbal tzij re i Dios —xu bij i Jesus chique.)
21 É semelhante ao fermento que uma mulher pegou e misturou em três medidas de farinha, até ficar tudo levedado.
22 I Jesus ʼenam-re pa Jerusalen. Ca tijin chi be, are cupon che jun aldéa, o xak che jun tinimit, ire cu jek u cʼutic chique i winak je ʼo chila.
22 Jesus passava por cidades e aldeias, ensinando e caminhando para Jerusalém.
23 ʼO jun xtzʼonow che: —Nim laj winak, ¿ne te qʼui que ʼel chupam i qui mac? —coʼono. I Jesus xu bij chique i winak:
23 E alguém lhe perguntou: — Senhor, são poucos os que são salvos?
24 —Chi ʼana pen i oquic che u xol uchija lotʼlic; coʼon panok je qʼui neri cacaj oquic, péro n-que oc taj.
24 Jesus respondeu:
25 I rajaw ja we u tzʼapim chic i uchija, n-cu jak ta chic chiwe. Yix chi ix ʼo can chi sak qui cʼojcʼa na, y qui bij pan che: “¡Nim laj winak, cha jaka i uchija chake!” qui bij na. Ire xa cu bij chiwe: “¿Pa ix petnak wi yix? Yin n-wetaʼam ta i wach,” coʼono.
25 Quando o dono da casa se tiver levantado e fechado a porta, e vocês, do lado de fora, começarem a bater, dizendo: “Senhor, abra a porta para nós”, ele responderá: “Não sei de onde vocês são.”
26 Teʼuri yix qui bij na: “Yoj ka tijom i ka wa awuʼ, xak i ka yaʼ awuʼ; xak at cʼutun-nak pa ka tinimit,” quix cha che.
26 Então vocês dirão: “Comíamos e bebíamos com o senhor. Além disso, o senhor ensinava em nossas ruas.”
27 Ire cu bij tan chic chiwe: “N-wetaʼam taj pa tak ix petnak wi. Chix el na chinwach; xa ix aj ʼanol mal,” cu bij na chiwe.
27 Mas ele dirá a vocês: “Não sei de onde vocês são; afastem-se de mim, vocês todos que praticam o mal.”
28 Lic quix oʼ na, lic qui kachʼachʼej ni iware are quiwilo chi yix xa chi sak ix ʼo wi, xak quiwilo chi paja je ʼo wi i mam Abraham, i mam Isaac, i mam Jacob; xak conojel i ujer ajbil u tzij i Dios ʼis je ʼo chila pa cu ʼat wi tzij i Dios.
28 Ali haverá choro e ranger de dentes, quando vocês virem Abraão, Isaque, Jacó e todos os profetas no Reino de Deus, mas vocês lançados fora.
29 Je ʼo ni winak que uponic re ronojel u wach i jyub taʼaj; que uponic niʼpa i je aj pa relbal re i ʼij, i je aj pa kajbal re i ʼij; niʼpa i je aj pa wikabim, i je aj pa moxim; quiqui tij ni wa pa cu ʼat wi tzij i Dios.
29 Muitos virão do Oriente e do Ocidente, do Norte e do Sul e tomarão lugar à mesa no Reino de Deus.
30 Chitapeʼ, je ʼo jujun chi woʼor je ʼo pa qʼuisbal-re; coʼon panok que nabeaj na; xak je ʼo jujun chi woʼor je nabe, xui-ri coʼon panok que canaj na pa qʼuisbal-re. (Queje ile xu bij i Jesus chique.)
30 Porém, de fato, há últimos que serão primeiros, e primeiros que serão últimos.
31 Che i ʼij-le, xe upon jujun aj Fariséo ruʼ, y xqui bij che: —Chat el chi, man i ma Heródes craj cat u camsaj —xe cha che.
31 Naquela mesma hora, alguns fariseus vieram para dizer a Jesus: — Vá embora daqui, porque Herodes quer matá-lo.
32 Ire xu laʼ u wach chique: —Jix yix ruʼ i ma saklej u nojbal-le y chi bij che chi ʼo i quin ʼano. Woʼor y chwek que wutzirsaj i winak, xak cwesaj i mal laj tak itzel tew. Queje ile quin ʼan na, cʼa cabij, teʼuri ca qʼuis in chac. (Queje chi bij ile che.)
32 Ele, porém, lhes respondeu:
33 Xui-ri, yin, ʼenam we pa Jerusalen, woʼor, chwek, y cabij. N-quin mayij taj, man jun ajbil u tzij i Dios n-ca majaw ta che, we n-pa Jerusalen taj ca camsax wi —xu bij i Jesus chique.
33 Porém, preciso caminhar hoje, amanhã e depois, porque não se espera que um profeta morra fora de Jerusalém.
34 (Teʼuri xu bij chic:) —¡Ay, yix, ix aj Jerusalen! ¡Yix chi que i camsaj i ajbil u tzij i Dios; yix chi toʼ qui coj abaj chique i je u takon i Dios chiwe! ¡Qʼuialmul lic in rayim quix in mol wuʼ pacha cu ʼan jun ati acʼ cuʼ i racʼal, que u ya chuxeʼ u xicʼ! Queje ile xwaj te yin, y yix n-xiwaj taj.
34 — Jerusalém, Jerusalém! Você mata os profetas e apedreja os que lhe são enviados! Quantas vezes eu quis reunir os seus filhos, como a galinha ajunta os do seu próprio ninho debaixo das asas, mas vocês não quiseram!
35 Chitapeʼ, i tinimit yix coʼtax na can rumal i Dios. Quin bij chiwe, queje ile quix eʼel na; n-quiwil ta chic in wach cʼa cu rik ni ʼij chi quin i cʼulaj na iwuʼ. Qui bij na: “¡Chu ya ni ʼutz i Kajwal Dios puwi i Jun chi u takom-lok!” quix cha na. (Queje ile xu bij i Jesus chique.)
35 Eis que a casa de vocês ficará deserta. E eu afirmo a vocês que não me verão mais, até que venham a dizer: “Bendito o que vem em nome do Senhor!”

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 13, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.