Lucas 10
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NVT
1 Teʼuri i Kajwal xe u cha chic je seténta, y xe u tak bi pa cacabil chuwach ire, que ʼe pa tak tinimit, que ʼe pa tak jyub, pa ca ʼe na wi ire.
1 Depois disso, o Senhor escolheu outros setenta e dois discípulos e os enviou adiante, dois a dois, às cidades e aos lugares que ele planejava visitar.
2 Xu bij chique: —Katzij, lic nim i jachʼ ʼo chakawach, nim i cosech molic craj; i ajchaquib xa je queb oxib. Chi tzʼonoj ʼuri che i Rajaw i chac che u taka li rajchaquib chu ʼonquil.
2 Estas foram suas instruções: “A colheita é grande, mas os trabalhadores são poucos. Orem ao Senhor da colheita; peçam que ele envie mais trabalhadores para seus campos.
3 Jix yix pa chac. Quix in tak bic pacha ix ral tak chij chiquixol i utiw.
3 Agora vão e lembrem-se de que eu os envio como cordeiros no meio de lobos.
4 Are qui maj i be, mi cʼam bi wach i qui tijo, xak mi ne i mer, loʼbal-re; xak mi cʼam chubi jumolaj i xajab; xak mi bay iwib pa tak be chi chʼaʼatic.
4 Não levem dinheiro algum, nem bolsa de viagem, nem um par de sandálias extras. E não se detenham para cumprimentar ninguém pelo caminho.
5 Niʼpa i ja pa quix oc wi, chi tioxij i rajaw ja, chi tzʼonoj i ʼutz re i Dios piquiwi niʼpa i je ʼo ruʼ ja.
5 “Quando entrarem numa casa, digam primeiro: ‘Que a paz de Deus esteja nesta casa’.
6 I rajaw ja, we ʼutz u cʼux, ca qʼuiji i ʼutz-le puwi chi xi tzʼonoj che i Dios. Xak we n-ʼus ta i cʼulaxic quiqui ʼano, mi tzʼonoj ʼuri i ʼutz re i Dios piquiwi.
6 Se os que vivem ali forem gente de paz, a bênção permanecerá; se não forem, a bênção voltará a vocês.
7 We xi riko pa i quix cʼulax wi, chix ʼol chila cʼa te qui canaj we xix el chila, toʼ mix bin chi tak ja. Wach quiqui sujuj chiwe tzuk-bal-iwe, chi tija y chi tuʼu. ʼUtz we quix qui tzuk na, man jun aj chac ca majaw che chi ca toj na man u chʼacom.
7 Permaneçam naquela casa e comam e bebam o que lhes derem, pois quem trabalha merece seu salário. Não fiquem mudando de casa em casa.
8 Are quix oc che jun tinimit, we quix qui cʼulaj, chi tija wach quiqui sujuj chiwe, xak
8 “Quando entrarem numa cidade e ela os receber bem, comam o que lhes oferecerem.
9 che iwutzirsaj i iwabib je ʼo chila; chi bij chique i winak: “I ʼatbal tzij re i Dios ya ca jekanic, nakaj chic ʼo wi chiwe,” chix chok chique.
9 Curem os enfermos e digam-lhes: ‘Agora o reino de Deus chegou até vocês’.
10 Yix, we xix upon che jun tinimit y n-quix qui cʼulaj taj, chix el ʼuri pa be y chi bij chique:
10 Mas, se uma cidade se recusar a recebê-los, saiam pelas ruas e digam:
11 “I ulew re i tinimit yix chi xnaqʼui che i kakan, caka pu can chiwach; iri, cʼutbal-re chiwe, chikul yix ʼo wi i mac. Xui-ri, cha cʼun chi cʼux, i ʼutz laj ʼatbal tzij re i Dios ka sujum chiwe, y n-xiwaj taj,” chix chok chique.
11 ‘Limpamos de nossos pés até o pó desta cidade em sinal de reprovação. E saibam disto: o reino de Deus chegou!’.
12 Quin bij iri chiwe: pa qʼuisbal ʼij, nim i tojpen ca tzak na puwi i tinimit-le. Nim ni tojpen ca pe na puwi, chuwach i mal laj tinimit Sodóma —xu bij i Jesus chique u tijoxelab.
12 Eu lhes garanto que, no dia do juízo, até Sodoma será tratada com menos rigor que aquela cidade.
13 Xu bij i Jesus chique i winak: —¡Toʼ i wach yix, ix aj tinimit Corazin! ¡Toʼ i wach yix, ix aj tinimit Betsáida! Nic are wi qui coj qui mac i queb tinimit Tíro y Sidon, man n-ta Dios cuʼ qui bij yix. Xui-ri, we tene in ʼanom uqʼuial milágro cuʼ ique pacha in ʼanom iwuʼ yix, ique ʼuri ya qui jalwachim tene chic-i i qui cʼaslemal; xak que bison tene-ri rumal i qui mac.
13 “Que aflição as espera, Corazim e Betsaida! Porque, se nas cidades de Tiro e Sidom tivessem sido realizados os milagres que realizei em vocês, há muito tempo seus habitantes teriam se arrependido e demonstrado isso vestindo panos de saco e jogando cinzas sobre a cabeça.
14 Xui-ri yix ni jalwachim ta i cʼaslemal; are ca cʼun i qʼuisbal ʼij, nim ni tojpen ca pe piwi, chuwach i tojpen chi ca pe piquiwi i je aj Tíro, i je aj Sidon.
14 Eu lhes digo que, no dia do juízo, Tiro e Sidom serão tratadas com menos rigor que vocês.
15 Xak yix, chi ix aj tinimit Capernaum, qui chʼob yix lic ix ʼutz, ya mer quix oc chila chicaj, qui bij yix. Xui-ri, ya mer quix kaj pa ʼaʼ. (Queje ile xu bij i Jesus chique.) Teʼuri xu bij chique u tijoxelab:
15 E você, Cafarnaum, será elevada até o céu? Não, descerá até o lugar dos mortos”.
16 —Pachin jun lic cu coj retalil wach i qui bij yix, queʼel ʼuri che chi ca tijin chu cojic wach i quin bij yin; xak pachin jun quix u xutuj yix, queʼel ʼuri chi are yin quin u xutuj. Pachin jun quin u xutuj, queʼelok chi cu xutuj i Dios, chi in takawnak lok. (Queje xu bij i Jesus ile chique.)
16 Então ele disse aos discípulos: “Quem aceita sua mensagem também me aceita, e quem os rejeita também me rejeita. E quem me rejeita também rejeita aquele que me enviou”.
17 Xoʼon panok, xe tzalij li seténta, lic que quicotic. Xqui bij: —Kajwal, nim i choʼab xa ya pakaʼab. Xak ʼo ne li itzel tew xe ʼel chique i winak are xka cuxtaj a bi chique —xqui bij che.
17 Quando os setenta e dois discípulos voltaram, relataram com alegria: “Senhor, até os demônios nos obedecem pela sua autoridade!”.
18 I Jesus xu bij chique: —Xak i itzel, chi Satanas, xkaj u choʼab, xwil yin wach u tzakic pacha jun ray aj chicaj.
18 Então ele lhes disse: “Vi Satanás caindo do céu como um relâmpago!
19 Katzij, nim i choʼab in yom chiwe: quix bin na piquiwi i cumatz, tak i sinaj, y n-ta cʼax quiqui ʼan chiwe. Quix tiqui che itzel, ronojel i u choʼab y n-ta cu ʼan chiwe.
19 Eu lhes dei autoridade para pisarem sobre cobras e escorpiões, e sobre todo o poder do inimigo. Nada lhes causará dano.
20 Xui-ri, mix quicot che ile. Mix quicot rumal itzel tew chi que cojon chiwe, chi que ʼanmaj chiwach. Are, chix quicot che, chi tzʼibtal chic i bi chila chicaj. (Queje xu bij i Jesus ile chique.)
20 Mas não se alegrem porque os espíritos impuros lhes obedecem; alegrem-se porque seus nomes estão registrados no céu”.
21 Are ʼuri, i Jesus lic ca quicot rumal u Tewal i Dios; xu jek chʼaʼatic ruʼ i Dios. Xu bij: —Quin cʼamwaj, quin tioxij chawe, Ta, chi at rajaw i caj, at rajaw i ulew. Quin tioxij chawe man a yom chique i n-ti qui ʼij chi quiqui ta u be wach a chʼobom yet. Xui-ri awuwam u wach chique i ʼo qui noʼoj, chique i nimak qui nojbal. Queje xa ʼan ile, Ta, man queje ile cawaj yet —xu bij i Jesus.
21 Naquele momento, Jesus foi tomado da alegria do Espírito Santo e disse: “Pai, Senhor dos céus e da terra, eu te agradeço porque escondeste estas coisas dos que se consideram sábios e inteligentes e as revelaste aos que são como crianças. Sim, Pai, foi do teu agrado fazê-lo assim.
22 Teʼuri xu bij chique i winak: —Ronojel niʼpa i ʼolic, in Kajaw u yom pinʼab yin. Mi jun retaʼam pachin i u Cʼojol i Dios, xui i Ta chicaj. Xak mi jun retaʼam pachin i Ta; xui yin chi in u Cʼojol wetaʼam, xak niʼpa i winak chi quin ʼalijinsaj i Dios chique, quetaʼam. Queje xu bij i Jesus ile chique i winak.
22 “Meu Pai me confiou todas as coisas. Ninguém conhece verdadeiramente o Filho, a não ser o Pai, e ninguém conhece verdadeiramente o Pai, a não ser o Filho e aqueles a quem o Filho escolhe revelá-lo”.
23 Are ʼuri, i Jesus xe u takej i u tijoxelab. Xu bij chique ique quituquel: —ʼUtz iwe yix, rumal wach tak quix tijin chi rilic.
23 Então, em particular, ele se voltou para os discípulos e disse: “Felizes os olhos que veem o que vocês viram.
24 Quin bij iri chiwe: Je qʼui ajbil u tzij i Dios ujer, xak i nimak tak ʼatol tzij, xcaj rilic u wach, niʼpa tak i quix tijin yix chi rilic woʼor, péro n-xquil taj; xcaj te u tayic i tzij chi quix tijin yix chu tayic, péro n-xqui ta taj. (Queje ile xu bij i Jesus chique i u tijoxelab.)
24 Eu lhes digo: muitos profetas e reis desejaram ver o que vocês têm visto e ouvir o que vocês têm ouvido, mas não puderam”.
25 ʼO jun tijonel re i ujer ʼatbal tzij, craj ire cu cʼam u pam i Jesus; xwalijic y xa ʼe ruʼ; xu tzʼonoj che: —Tijonel, ¿Wach i quin ʼan na, quin rikbej re in cʼaslemal chi n-tu qʼuisic? —xu bij.
25 Certo dia, um especialista da lei se levantou para pôr Jesus à prova com esta pergunta: “Mestre, o que preciso fazer para herdar a vida eterna?”.
26 I Jesus xu laʼ u wach che: —¿Wach cu bij i ujer ʼatbal tzij? ¿Wach cawil yet che i wuj-le? —xu bij che.
26 Jesus respondeu: “O que diz a lei de Moisés? Como você a entende?”.
27 Ire xu bij: —Cu bij i u wuj i Dios, “Chawaj Awajwal Dios ronojel a cʼux, ronojel awanima, ronojel a nojbal, ronojel a choʼab,” cu bij. Xak cu bij: “Chawaj a loʼcʼanij pacha cawaj awib yet,” queje ile tzʼibtal canok —xu bij i achi.
27 O homem respondeu: “‘Ame o Senhor, seu Deus, de todo o seu coração, de toda a sua alma, de toda a sua força e de toda a sua mente’ e ‘Ame o seu próximo como a si mesmo’”.
28 Teʼuri i Jesus xi bij che: —ʼUtz i xa bij; we queje ca ʼan yet ile, ca rik ʼuri a cʼaslemal —coʼono.
28 “Está correto!”, disse Jesus. “Faça isso, e você viverá.”
29 I tijonel re i tzij pixab, craj ire lic ʼo u noʼoj quiquil ni winak; rumal-i xu tzʼonoj chic: —¿Je pachin in loʼcʼanij? —xu bij.
29 O homem, porém, querendo justificar suas ações, perguntou a Jesus: “E quem é o meu próximo?”.
30 Are ʼuri i Jesus xu jek u bixquil jun tijojbal tzij che. Xu bij: —ʼO jun aj Israel xel pa Jerusalen, ʼenam-re pa Jerico. Are ca tijin chi be, xe u cʼulaj juban iliʼomab y xqui chapo. Xquelʼaj ubitak-re, xak i u ʼuʼ. Xqui ʼan cʼax che, laj xqui camsaj canok; y xe ʼec.
30 Jesus respondeu com uma história: “Certo homem descia de Jerusalém a Jericó, quando foi atacado por bandidos. Eles lhe tiraram as roupas, o espancaram e o deixaram quase morto à beira da estrada.
31 Jun rat u ʼonquil ile, ʼo jun sacerdóte xicʼaw che i be-le. Are xril i achi chi ʼantal cʼax che, xu sol u be chuwach.
31 “Por acaso, descia por ali um sacerdote. Quando viu o homem caído, atravessou para o outro lado da estrada.
32 Xoʼon chupanok, ʼo jun aj patan pa rachoch i Dios xak xicʼaw che i be-le. Are xupon chila pa ʼo wi i achi, xui xrilo, xak xu sol u be chuwach, y xa ʼec.
32 Um levita fazia o mesmo caminho e viu o homem caído, mas também atravessou e passou longe.
33 Xoʼon chupan jubiʼ, ʼo jun achi aj Samária ca tijin chi be, xicʼaw ruʼ. Ire, are xrilo, lic cʼax xu na u cʼux,
33 “Então veio um samaritano e, ao ver o homem, teve compaixão dele.
34 y xtejeb ruʼ. Xu cunaj i soctajnak che; xu coj acéite che, tak i víno. Y xu xim ruʼ cʼul. Teʼuri xu ya bi chirij u caway y xu cʼam bic; xu tzucuj u posar y xu chajij.
34 Foi até ele, tratou de seus ferimentos com óleo e vinho e os enfaixou. Depois, colocou o homem em seu jumento e o levou a uma hospedaria, onde cuidou dele.
35 Chucab ʼij, are ya cu maj u be, xu ya can mer che i rajaw i posar. Xu bij che: “Ca chajij i achi-ri chwe, y we n-coʼon ti mer-le, are quin tzalij chalok, quin yijba chawe,” xu bij. (Queje i tijojbal tzij ile xu bij i Jesus che i tijonel re i ʼatbal tzij.)
35 No dia seguinte, deu duas moedas de prata ao dono da hospedaria e disse: ‘Cuide deste homem. Se você precisar gastar a mais com ele, eu lhe pagarei a diferença quando voltar’.
36 Teʼuri xu bij che: —Woʼor cha bij chwe wach ca chʼob yet che ile. ¿Pachin chique i je oxib-le xu ʼan u loʼcʼanij che i achi chi soctajnak cumal iliʼomab? —xu bij.
36 “Qual desses três você diria que foi o próximo do homem atacado pelos bandidos?”, perguntou Jesus.
37 I tijonel re i ʼatbal tzij xu bij: —Are i jun chi cʼax xu na i achi soctajnak —coʼono. Teʼuri i Jesus xu bij che: —Xak yet queje cha ʼana ile —coʼon che.
37 O especialista da lei respondeu: “Aquele que teve misericórdia dele”. Então Jesus disse: “Vá e faça o mesmo”.
38 I Jesus xu maj chubi u be, y xupon che jun aldéa pa ʼo wi i rachoch jun ixok, ati Márta u bi. Ire xu cʼulaj i Jesus ruʼ ja.
38 Jesus e seus discípulos seguiram viagem e chegaram a um povoado onde uma mulher chamada Marta os recebeu em sua casa.
39 I ixok-le, ʼo jun u chaʼ, ati Mariy u bi. Ire xcubi chi rakan i Jesus, cu tabej-re wach i cu bij.
39 Sua irmã, Maria, sentou-se aos pés de Jesus e ouvia o que ele ensinava.
40 I ati Márta, lic ʼo i cu ʼano, lic ca cʼachir rumal. Are ʼuri ire xtejeb pan ruʼ i Jesus. Xu bij che: —Kajwal, yin lic ʼo ni quin ʼano; in chaʼ n-quin u to taj. ¿N-ta coʼon ile chawe? Cha bij che chi quin u to —xu bij.
40 Marta, porém, estava ocupada com seus muitos afazeres. Foi a Jesus e disse: “Senhor, não o incomoda que minha irmã fique aí sentada enquanto eu faço todo o trabalho? Diga-lhe que venha me ajudar!”.
41 I Jesus xu bij che: —Ati Márta, lic latzʼabnak a wach ruʼ wach i ca ʼano, lic cat cʼachir rumal.
41 Mas o Senhor respondeu: “Marta, Marta, você se preocupa e se inquieta com todos esses detalhes.
42 Xa junacos ʼo u chac ca ʼano, pacha ca tijin i ati Mariy chu ʼanic. Ire u chom ni ʼutz chawach yet, chi cajwax che, y mi jun ca majaw che. (Queje xu bij i Jesus ile che.)
42 Apenas uma coisa é necessária. Quanto a Maria, ela fez a escolha certa, e ninguém tomará isso dela”.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.