João 7
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NVT
1 Teʼuri i Jesus xui chic ca bin pa tak jyub re i Galiléa; n-craj ta ca qʼuiji pa Judéa man i nimak tak aj Israel chila cacaj quiqui camsaj.
1 Depois disso, Jesus viajou pela Galileia. Queria ficar longe da Judeia, onde os líderes judeus planejavam sua morte.
2 Teʼuri, ya xnakajab jun chic nimaʼij que i aj Israel winak; are i nimaʼij re i mujbal.
2 Logo, porém, chegou o tempo da celebração judaica chamada Festa das Cabanas,
3 Are ʼuri i u chaʼ i Jesus xqui bij che: —Mat canaj waral; jat pa Judéa, cha cʼutu chique i quetaʼam a wach chila wach tak i milágro ca ʼano.
3 e os irmãos de Jesus lhe disseram: “Saia daqui e vá à Judeia, onde seus seguidores poderão ver os milagres que realiza.
4 Man we jun craj ca ʼetamax u wach u patan, n-coʼon tu chac toʼ aliʼal. Yet chi cat tijin chu ʼonquil nimak tak ʼanic, cha ʼana ʼuri chiquiwach conojel i winak —xe cha che.
4 Você não se tornará famoso escondendo-se dessa forma. Se você pode fazer coisas tão maravilhosas, mostre-se ao mundo!”.
5 ʼAlaj ʼuri chi xak mi ne u chaʼ n-xqui coj taj we Tolque.
5 Pois nem mesmo seus irmãos criam nele.
6 I Jesus xu bij chique: —Maja cu rik i ʼij chinwach chi quin ʼalijinsaj in pachin yin; chiwe yix, pachique ʼij ʼis ʼutz.
6 Jesus respondeu: “Agora não é o momento certo de eu ir, mas vocês podem ir a qualquer hora.
7 I winak aj u wach i jyub taʼaj n-tzel ta quix quil yix, péro yin, tzel quin quilo, man quin ʼalijinsaj chique chi n-ʼus taj wach i que tijin chu ʼanic.
7 O mundo não pode odiá-los, mas a mim ele odeia, pois eu o acuso de fazer o mal.
8 Jix yix pa nimaʼij-le; yin cʼa maja na quin ʼec, man maja cu rik i ʼij chinwach.
8 Vão vocês. Eu ainda não irei a essa festa, pois meu tempo ainda não chegou”.
9 Queje ile xu bij chique y xcanaj pa Galiléa.
9 Tendo dito isso, permaneceu na Galileia.
10 Are je ʼenak chic u chaʼ, teʼuri i Jesus xak xa ʼe paʼ nimaʼij. N-xa ʼe ta chiquixol i winak, n-kas ta xu cʼut rib are xa ʼec.
10 Contudo, depois que seus irmãos partiram para a festa, ele também foi, mas em segredo, permanecendo distante dos olhos do público.
11 I nimak tak aj Israel winak quiqui tzucuj i Jesus pa nimaʼij-le. Quiqui bij: —¿Pa nawi ʼo wi i achi-le? —que cha.
11 Os líderes judeus tentavam encontrá-lo na festa e perguntavam se alguém o tinha visto.
12 I winak pa nimaʼij-le, xa quiqui lap i Jesus chiquiwach. ʼO i que binic: “Ile lic ʼutz laj achi,” que cha. Xak ʼo i que binic: “Ile n-ʼus taj; xa que u tʼor i winak,” que cha.
12 Havia muita discussão a seu respeito entre as multidões. Alguns afirmavam: “Ele é um homem bom”, enquanto outros diziam: “Ele não passa de um impostor, que engana o povo”.
13 Péro xa aliʼal quiqui lap i Jesus chiquiwach, man quiqui xij quib chique i nimak tak aj Israel.
13 Mas ninguém tinha coragem de falar sobre ele em público, por medo dos líderes judeus.
14 Are nicʼajarnak chic i nimaʼij, i Jesus xoc bi pa rachoch i Dios; teʼuri xoc chi qui tijoxic i winak chila.
14 Então, na metade da festa, Jesus subiu ao templo e começou a ensinar.
15 I nimak tak aj Israel winak xqui bisoj wach tak i xu cʼutu; xqui bij: ¿Wach retamaxic tak ile u ʼanom? Ire n-ta u nawsam wi rib —que cha.
15 Os judeus que estavam ali ficaram admirados ao ouvi-lo. “Como ele sabe tanto sem ter estudado?”, perguntavam.
16 I Jesus xu bij chique: —Are i quin tijin chu cʼutic n-are ti yin xin nojij, lic are petnak ruʼ i xin takaw lok.
16 Jesus lhes respondeu: “Minha mensagem não vem de mim mesmo; vem daquele que me enviou.
17 Pachin jun lic craj cu ʼan pacha craj i Dios, cu nabej ʼuri pa xpe wi i cʼutunic quin ʼano; cretamaj we petnak ruʼ i Dios, o xa petnak pin nojbal yin.
17 Quem quiser fazer a vontade de Deus saberá se meu ensino vem dele ou se falo por mim mesmo.
18 Jun, we xui cu cʼut u nojbal ire, xa craj ʼuri cocsax u ʼij. Péro jun, we cu tzucuj u cojic u ʼij i Jun chi takawnak lok, cu bij ʼuri i sak laj tzij, xak n-que u tʼor ta i winak.
18 Aquele que fala por si mesmo busca sua própria glória, mas quem procura honrar aquele que o enviou diz a verdade, e não mentiras.
19 Katzij, i mam Moises xu cʼut i ʼatbal tzij re i Dios chiwe, xui-ri, mi jun chiwe cu ʼano pacha cu bij i ʼatbal tzij-le. Yix quiwaj quin i camsaj (rumal quin cunan pa uxlambal ʼij) —xu bij i Jesus chique.
19 Moisés lhes deu a lei, mas nenhum de vocês obedece a ela. Então por que procuram me matar?”.
20 I winak xqui laʼ u wach che: —Xa at chʼuj;¿pachin craj a camsaxic? —xe cha che.
20 A multidão respondeu: “Você está possuído por demônio! Quem procura matá-lo?”.
21 I Jesus xu bij chique: —Chupam jun uxlambal ʼij xin ʼan jun milágro. Yix xi bisoj man pa jun uxlambal ʼij xin ʼan wi.
21 Jesus respondeu: “Eu fiz um milagre no sábado, e vocês ficaram admirados.
22 Chiwila ba i qui ʼan yix. ʼOlic qui ʼan retal circuncision che i qui chʼacul acʼalab pa tak uxlambal ʼij. We xel wajxakib ʼij jun ral ala, queje ile qui ʼano, man queje ile xu cʼut i mam Moises chiwe. Katzij, n-are ti mam Moises xjekaw u cʼutic ile, xa are iwatit i mam que ʼanaw chic ile are xu bij i mam Moises i tzij-le.
22 No entanto, vocês também trabalham no sábado quando obedecem à lei da circuncisão que Moisés lhes deu, embora, na verdade, a circuncisão tenha começado com os patriarcas, muito antes da lei de Moisés.
23 Yix qui ʼan pen u ʼanic pacha xu bij i mam Moises; qui ʼan retal circuncision che i qui chʼacul iwacʼal, tupu xa pa uxlambal ʼij. We queje ile qui ʼan yix, ¿wuchac ʼuri ca pe iwoywal chwe, xa rumal xwesaj ronojel i cʼax che u chʼacul jun achi che i uxlambal ʼij?
23 Pois, se o tempo certo de circuncidar seu filho cai no sábado, vocês realizam a cerimônia, a fim de não quebrar a lei de Moisés. Então por que ficam indignados comigo pelo fato de eu curar um homem no sábado?
24 Mi coj u mac jun winak we n-iwetaʼam taj we kas ʼo u mac. Chiwila u be bien we kas ʼo u mac, teʼuri chi bij u mac —xu bij i Jesus chique.
24 Não julguem de acordo com as aparências, mas julguem de maneira justa”.
25 Teʼuri i winak chi je jekel pa Jerusalen xe oc chu bixquil: —¿N-are ta bari i achi-le ca tzucuxic man cacaj quiqui camsaj?
25 Alguns do povo, que moravam em Jerusalém, começaram a perguntar uns aos outros: “Não é este o homem a quem procuram matar?
26 Chiwilapeʼ, chi ʼo wi; lic ca chʼaʼat chiquiwach conojel i winak. ¿Wuchac n-ta ca bix che? ¿Xataba i ka wi ka jolom qui cojom chic u tzij? ¿Xataba qui bim ique we are i Crísto, chi Tolke?
26 Aqui está ele, porém, falando em público, e não lhe dizem coisa alguma. Será que nossos líderes acreditam que ele é o Cristo?
27 N-are ti Crísto ile. Yoj, ʼut, ketaʼam pa petnak wi i achi-le; xui-ri, i Crísto, mi jun quetama-nic pa ca pe wi —xe cha.
27 Mas como pode ser este homem? Sabemos de onde ele vem. Quando o Cristo vier, ninguém saberá de onde ele é”.
28 I Jesus xu ta wach i quiqui bij are ca tijin chu cʼutic chique i winak pa rachoch i Dios. Teʼuri co xchʼawic y xu bij: —Qui bij yix iwetaʼam in wach; qui bij yix iwetaʼam pa xin pe wi. Xui-ri, yin n-toʼ ta in cʼun-nak pin wach wi. In cʼun-nak man in taktal li rumal i Jun chi yix n-iwetaʼam tu wach, péro ire sakil.
28 Enquanto ensinava no templo, Jesus disse em alta voz: “Sim, vocês me conhecem e sabem de onde eu venho. Mas não estou aqui por minha própria conta. Aquele que me enviou é verdadeiro, e vocês não o conhecem.
29 Yin ʼut, wetaʼam u wach, man ruʼ ire in petnak wi, are ire xin takaw lok —xu bij i Jesus chique.
29 Mas eu o conheço, porque venho dele, e ele me enviou a vocês”.
30 Are ʼuri laj xcaj xqui tzʼapij, péro n-ta jun xa ʼanawic, man cʼa maja cu rik i ʼij u chʼicom i Dios.
30 Então tentaram prendê-lo, mas ninguém pôs as mãos nele, porque ainda não havia chegado sua hora.
31 Xui-ri je qʼui i winak xqui cuba qui cʼux che y xqui bij: —Are ca cʼun i Crísto, ¿xataba ʼo mas tan chic i milágro cu ʼano, chuwach i cu ʼan i achi-ri? N-ta chic mas —xe cha.
31 Muitos entre as multidões no templo creram nele e diziam: “Afinal, alguém espera que o Cristo faça mais sinais do que este homem tem feito?”.
32 I aj Fariséo xqui ta chi quiqui bij i winak chi Jesus are i Crísto. Rumal-i, ique junam cuʼ i ajwab sacerdóte xe qui tak bi policía chi aj patanib re i rachoch i Dios, que ʼe qui chapr i Jesus.
32 Quando os fariseus ouviram que as multidões sussurravam essas coisas, eles e os principais sacerdotes enviaram guardas do templo para prendê-lo.
33 I Jesus xu bij chique i winak: —Xa ʼatal ʼij in ʼo iwuʼ, teʼuri quin tzalij chic ruʼ i xin takaw lok.
33 Jesus, porém, lhes disse: “Estarei com vocês só um pouco mais. Então voltarei para aquele que me enviou.
34 Yix quin i tzucuj na, péro n-quin i rik taj, man pa i quin ʼe wi yin, n-ca yaʼ ta chiwe quix ʼe chila —xu bij.
34 Vocês procurarão por mim, mas não me encontrarão. E não poderão ir para onde eu vou”.
35 I qui nimakil i aj Israel winak xqui bij chiquiwach: —¿Pa nawi ca ʼe wi i achi-ri chi yoj n-coj tiqui ta chu rikic? ¿Mok ca ʼe cuʼ i kach aj tinimit chi je ʼenak chiquixol i aj Griégo winak? ¿Mokxa que u cʼutu chique i aj Griégo chila?
35 Os judeus se perguntavam: “Para onde ele pretende ir? Será que planeja partir e ir aos judeus em outras terras? Talvez até ensine aos gregos!
36 ¿Wach queʼel i tzij-i chi xu bij chake? Man xu bij: “Quin i tzucuj na, péro n-quin i rik taj, man n-quix oc taj pa i quin ʼe wi yin,” xcha. ¿Wach usucʼ ile? —xe cha.
36 O que ele quer dizer quando fala: ‘Vocês procurarão por mim, mas não me encontrarão’ e ‘Não poderão ir para onde eu vou’?”.
37 I qʼuisbal ʼij re i nimaʼij chila, mas ʼo u ʼij. Chupam i ʼij-le, i Jesus xtaqʼui ʼan chiquiwach i winak y co xu bij: —Pachin jun ca cʼatic, cha pet wuʼ yin, chol u tuʼu i ya chi quin sujuj.
37 No último dia, o mais importante da festa, Jesus se levantou e disse em alta voz: “Quem tem sede, venha a mim e beba!
38 We jun coʼon ile, queʼel ʼuri pacha i tzʼibtal can chupam i wuj re i Dios, chi cu bij: “Pachin i cu cuba u cʼux chwe yin, u cʼux ire coʼon pacha ralaxbal ya; pacha ya cʼaslic quel che,” —xu bij i Jesus chique.
38 Pois as Escrituras declaram: ‘Rios de água viva brotarão do interior de quem crer em mim’”.
39 I tzij chi xu bij i Jesus-le queʼelok: niʼpa i quiqui cuba qui cʼux che ire, coc ni u Tewal i Dios piqui cʼux coʼon panok. Are xu bij ile, cʼa maja ca kaj li u Tewal i Dios chuwach i jyub taʼaj, man cʼa maja coc i Jesus che u ʼij u chomal.
39 Quando ele falou de “água viva”, estava se referindo ao Espírito que seria dado mais tarde a todos que nele cressem. Naquela ocasião o Espírito ainda não tinha sido dado, pois Jesus ainda não havia sido glorificado.
40 ʼO jujun chiquixol i winak, are xqui ta ile, xqui bij chiquiwach: —Katzij, i achi-ri are i ajbil u tzij i Dios chi koyʼem —xe cha.
40 Quando as multidões o ouviram dizer isso, alguns declararam: “Certamente este homem é o profeta por quem esperávamos”.
41 ʼO juban chic xqui bij: —Iri are i Crísto chi koyʼem —xe cha. Xak ʼo juban chic xqui bij: —¿Wach u ʼonquil ile? ¿Xataba ʼo Tolke ca pe pa Galiléa? ¡N-taj!
41 Outros afirmaram: “Ele é o Cristo”. E ainda outros disseram: “Não é possível! O Cristo virá da Galileia?
42 Chupam i wuj re i Dios cu bij: i Crísto chi ca petic, u muk u xiquin i ujer mam David: xak cu bij chi calax na pu tinimit i mam David; ile are i tinimit Belen. Rumal-i, n-are ti achi-le —xe cha.
42 As Escrituras afirmam claramente que o Cristo nascerá da linhagem real de Davi, em Belém, o povoado onde o rei Davi nasceu”.
43 Teʼuri i winak xqui chap quib chi tzij rumal i Jesus.
43 Assim, a multidão estava dividida a respeito de Jesus.
44 ʼO jujun xcaj teʼek u tzʼapixic, péro n-ta jun xu ya rib chu ʼonquil.
44 Alguns queriam que ele fosse preso, mas ninguém pôs as mãos nele.
45 Teʼuri i policía re i rachoch i Dios xe tzalij chal cuʼ i je takawnak bic. I aj Fariséo winak xak i ajwab sacerdóte xqui tzʼonoj chique i policía-le: —¿Wuchac n-xi cʼam ta lok? —xe cha.
45 Quando os guardas do templo voltaram sem ter prendido Jesus, os principais sacerdotes e fariseus perguntaram: “Por que vocês não o trouxeram?”.
46 I policía xqui bij: —N-ta jun chic achi ka tom wi ruʼ, pacha i tzij chi cu bij i achi-le; rumal-i n-xka cʼam ta lok —xe cha.
46 “Nunca ouvimos alguém falar como ele!”, responderam.
47 Teʼuri i aj Fariséo xqui bij chique i policía: —¿Xak queje yix xix tʼortaj rumal i achi-le?
47 “Vocês também foram enganados?”, zombaram os fariseus.
48 ¿Xataba ʼo jun chake yoj oj aj Fariséo, u cojom u tzij? Mi jun. Xak mi jun kajʼatzil yoj u cubam u cʼux che i achi-le.
48 “Por acaso um de nós que seja, entre os líderes ou fariseus, crê nele?
49 I toʼ winak-le, qui cojom; péro ique n-quiqui ta tu be i ʼatbal tzij tzʼibtal canok; ique-le ʼo i cʼokbal-re i Dios piquiwi —xqui bij i aj Fariséo winak.
49 As multidões ignorantes o seguem, mas elas não têm conhecimento da lei. São amaldiçoadas!”
50 Are ʼuri ʼo jun chiquixol ique xchʼawic. Are i ma Nicodémo chi upon-nak ruʼ i Jesus aliʼal chaʼab. Xu bij chique:
50 Então Nicodemos, o líder que antes havia se encontrado com Jesus, perguntou:
51 —I ka ʼatbal tzij tzʼibtal can rumal i mam Moises n-cu ya ta chake caka ya jun achi pa tojpen we n-caka ya ta che cu to rib chakawach. ʼO u chac coj taqʼui pa rakan we kas ʼo u mac.
51 “A lei permite condenar um homem antes mesmo de haver uma audiência?”.
52 I rachiʼil xa xqui yoʼya, y xqui bij che: —¿Xataba yet xak at aj chila pa Galiléa? Cha tzucuj chupam i wuj re i Dios; cawil ʼut chi mi jun ajbil u tzij i Dios ca pe pa Galiléa —xe cha che.
52 “Você também é da Galileia?”, responderam eles. “Procure e veja por si mesmo: nenhum profeta vem da Galileia!”
53 Teʼuri, chi qui jujunal wi, xe ʼe chi cachoch.
53 Então todos foram para casa.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.