João 7
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NTLH
1 Teʼuri i Jesus xui chic ca bin pa tak jyub re i Galiléa; n-craj ta ca qʼuiji pa Judéa man i nimak tak aj Israel chila cacaj quiqui camsaj.
1 Depois disso, Jesus começou a andar pela Galileia; ele não queria andar pela Judeia, pois os líderes judeus dali estavam querendo matá-lo.
2 Teʼuri, ya xnakajab jun chic nimaʼij que i aj Israel winak; are i nimaʼij re i mujbal.
2 Aconteceu que a festa dos judeus chamada Festa das Barracas estava perto.
3 Are ʼuri i u chaʼ i Jesus xqui bij che: —Mat canaj waral; jat pa Judéa, cha cʼutu chique i quetaʼam a wach chila wach tak i milágro ca ʼano.
3 Então os irmãos de Jesus disseram a ele: — Saia daqui e vá para a Judeia a fim de que os seus seguidores vejam o que você está fazendo.
4 Man we jun craj ca ʼetamax u wach u patan, n-coʼon tu chac toʼ aliʼal. Yet chi cat tijin chu ʼonquil nimak tak ʼanic, cha ʼana ʼuri chiquiwach conojel i winak —xe cha che.
4 Pois quem quer ser bem-conhecido não deve esconder o que está fazendo. Já que você faz essas coisas, deixe que todos o conheçam.
5 ʼAlaj ʼuri chi xak mi ne u chaʼ n-xqui coj taj we Tolque.
5 Até os irmãos de Jesus não criam nele.
6 I Jesus xu bij chique: —Maja cu rik i ʼij chinwach chi quin ʼalijinsaj in pachin yin; chiwe yix, pachique ʼij ʼis ʼutz.
6 Ele respondeu:
7 I winak aj u wach i jyub taʼaj n-tzel ta quix quil yix, péro yin, tzel quin quilo, man quin ʼalijinsaj chique chi n-ʼus taj wach i que tijin chu ʼanic.
7 O mundo não pode ter ódio de vocês, mas tem ódio de mim porque eu afirmo que o que o mundo faz é mau.
8 Jix yix pa nimaʼij-le; yin cʼa maja na quin ʼec, man maja cu rik i ʼij chinwach.
8 Vão vocês à festa, mas eu não vou porque a minha hora ainda não chegou.
9 Queje ile xu bij chique y xcanaj pa Galiléa.
9 Jesus disse isso e ficou na Galileia.
10 Are je ʼenak chic u chaʼ, teʼuri i Jesus xak xa ʼe paʼ nimaʼij. N-xa ʼe ta chiquixol i winak, n-kas ta xu cʼut rib are xa ʼec.
10 Depois que os seus irmãos foram à festa, Jesus também foi, mas fez isso em segredo e não publicamente.
11 I nimak tak aj Israel winak quiqui tzucuj i Jesus pa nimaʼij-le. Quiqui bij: —¿Pa nawi ʼo wi i achi-le? —que cha.
11 Os líderes judeus o procuravam na festa e perguntavam: — Onde é que está aquele homem?
12 I winak pa nimaʼij-le, xa quiqui lap i Jesus chiquiwach. ʼO i que binic: “Ile lic ʼutz laj achi,” que cha. Xak ʼo i que binic: “Ile n-ʼus taj; xa que u tʼor i winak,” que cha.
12 Na multidão havia muita gente comentando sobre ele. Alguns diziam: — Ele é bom. — Não é não; ele engana o povo! — afirmavam outros.
13 Péro xa aliʼal quiqui lap i Jesus chiquiwach, man quiqui xij quib chique i nimak tak aj Israel.
13 Mas ninguém falava abertamente sobre ele porque todos tinham medo dos líderes judeus.
14 Are nicʼajarnak chic i nimaʼij, i Jesus xoc bi pa rachoch i Dios; teʼuri xoc chi qui tijoxic i winak chila.
14 Quando a festa já estava no meio, Jesus foi ao Templo e começou a ensinar.
15 I nimak tak aj Israel winak xqui bisoj wach tak i xu cʼutu; xqui bij: ¿Wach retamaxic tak ile u ʼanom? Ire n-ta u nawsam wi rib —que cha.
15 Os líderes judeus ficaram muito admirados e diziam: — Como é que ele sabe tanto sem ter estudado?
16 I Jesus xu bij chique: —Are i quin tijin chu cʼutic n-are ti yin xin nojij, lic are petnak ruʼ i xin takaw lok.
16 Jesus disse:
17 Pachin jun lic craj cu ʼan pacha craj i Dios, cu nabej ʼuri pa xpe wi i cʼutunic quin ʼano; cretamaj we petnak ruʼ i Dios, o xa petnak pin nojbal yin.
17 Quem quiser fazer a vontade de Deus saberá se o meu ensino vem de Deus ou se falo em meu próprio nome.
18 Jun, we xui cu cʼut u nojbal ire, xa craj ʼuri cocsax u ʼij. Péro jun, we cu tzucuj u cojic u ʼij i Jun chi takawnak lok, cu bij ʼuri i sak laj tzij, xak n-que u tʼor ta i winak.
18 Quem fala em seu próprio nome está procurando ser elogiado. Mas quem quer conseguir louvores para aquele que o enviou, esse é honesto, e não há falsidade nele.
19 Katzij, i mam Moises xu cʼut i ʼatbal tzij re i Dios chiwe, xui-ri, mi jun chiwe cu ʼano pacha cu bij i ʼatbal tzij-le. Yix quiwaj quin i camsaj (rumal quin cunan pa uxlambal ʼij) —xu bij i Jesus chique.
19 Foi Moisés quem deu a
20 I winak xqui laʼ u wach che: —Xa at chʼuj;¿pachin craj a camsaxic? —xe cha che.
20 A multidão respondeu: — Você está dominado por um demônio! Quem é que está querendo matá-lo?
21 I Jesus xu bij chique: —Chupam jun uxlambal ʼij xin ʼan jun milágro. Yix xi bisoj man pa jun uxlambal ʼij xin ʼan wi.
21 Então Jesus disse:
22 Chiwila ba i qui ʼan yix. ʼOlic qui ʼan retal circuncision che i qui chʼacul acʼalab pa tak uxlambal ʼij. We xel wajxakib ʼij jun ral ala, queje ile qui ʼano, man queje ile xu cʼut i mam Moises chiwe. Katzij, n-are ti mam Moises xjekaw u cʼutic ile, xa are iwatit i mam que ʼanaw chic ile are xu bij i mam Moises i tzij-le.
22 Vocês
23 Yix qui ʼan pen u ʼanic pacha xu bij i mam Moises; qui ʼan retal circuncision che i qui chʼacul iwacʼal, tupu xa pa uxlambal ʼij. We queje ile qui ʼan yix, ¿wuchac ʼuri ca pe iwoywal chwe, xa rumal xwesaj ronojel i cʼax che u chʼacul jun achi che i uxlambal ʼij?
23 Para não deixarem de cumprir a Lei de Moisés, vocês circuncidam um menino, mesmo no sábado. Então por que ficam com raiva de mim quando eu curo completamente uma pessoa no sábado?
24 Mi coj u mac jun winak we n-iwetaʼam taj we kas ʼo u mac. Chiwila u be bien we kas ʼo u mac, teʼuri chi bij u mac —xu bij i Jesus chique.
24 Parem de julgar pelas aparências e julguem com justiça.
25 Teʼuri i winak chi je jekel pa Jerusalen xe oc chu bixquil: —¿N-are ta bari i achi-le ca tzucuxic man cacaj quiqui camsaj?
25 Algumas pessoas que moravam em Jerusalém perguntavam: — Não é este o homem que estão querendo matar?
26 Chiwilapeʼ, chi ʼo wi; lic ca chʼaʼat chiquiwach conojel i winak. ¿Wuchac n-ta ca bix che? ¿Xataba i ka wi ka jolom qui cojom chic u tzij? ¿Xataba qui bim ique we are i Crísto, chi Tolke?
26 Vejam! Ele está falando em público, e ninguém diz nada contra ele! Será que as autoridades sabem mesmo que ele é o Messias ?
27 N-are ti Crísto ile. Yoj, ʼut, ketaʼam pa petnak wi i achi-le; xui-ri, i Crísto, mi jun quetama-nic pa ca pe wi —xe cha.
27 No entanto, quando o Messias vier, ninguém saberá de onde ele é; e nós sabemos de onde este homem vem.
28 I Jesus xu ta wach i quiqui bij are ca tijin chu cʼutic chique i winak pa rachoch i Dios. Teʼuri co xchʼawic y xu bij: —Qui bij yix iwetaʼam in wach; qui bij yix iwetaʼam pa xin pe wi. Xui-ri, yin n-toʼ ta in cʼun-nak pin wach wi. In cʼun-nak man in taktal li rumal i Jun chi yix n-iwetaʼam tu wach, péro ire sakil.
28 Quando estava ensinando no pátio do Templo, Jesus disse bem alto:
29 Yin ʼut, wetaʼam u wach, man ruʼ ire in petnak wi, are ire xin takaw lok —xu bij i Jesus chique.
29 Mas eu o conheço porque venho dele e fui mandado por ele.
30 Are ʼuri laj xcaj xqui tzʼapij, péro n-ta jun xa ʼanawic, man cʼa maja cu rik i ʼij u chʼicom i Dios.
30 Então quiseram prender Jesus, mas ninguém fez isso porque a sua hora ainda não tinha chegado.
31 Xui-ri je qʼui i winak xqui cuba qui cʼux che y xqui bij: —Are ca cʼun i Crísto, ¿xataba ʼo mas tan chic i milágro cu ʼano, chuwach i cu ʼan i achi-ri? N-ta chic mas —xe cha.
31 Porém muitas pessoas que estavam na multidão creram nele e perguntavam: — Quando o Messias vier, será que vai fazer milagres maiores do que este homem tem feito?
32 I aj Fariséo xqui ta chi quiqui bij i winak chi Jesus are i Crísto. Rumal-i, ique junam cuʼ i ajwab sacerdóte xe qui tak bi policía chi aj patanib re i rachoch i Dios, que ʼe qui chapr i Jesus.
32 Os fariseus ouviram a multidão comentando essas coisas sobre Jesus, e por isso eles e os chefes dos sacerdotes mandaram guardas para o prenderem.
33 I Jesus xu bij chique i winak: —Xa ʼatal ʼij in ʼo iwuʼ, teʼuri quin tzalij chic ruʼ i xin takaw lok.
33 Jesus disse:
34 Yix quin i tzucuj na, péro n-quin i rik taj, man pa i quin ʼe wi yin, n-ca yaʼ ta chiwe quix ʼe chila —xu bij.
34 Vocês vão me procurar e não vão me achar, pois não podem ir para onde eu vou.
35 I qui nimakil i aj Israel winak xqui bij chiquiwach: —¿Pa nawi ca ʼe wi i achi-ri chi yoj n-coj tiqui ta chu rikic? ¿Mok ca ʼe cuʼ i kach aj tinimit chi je ʼenak chiquixol i aj Griégo winak? ¿Mokxa que u cʼutu chique i aj Griégo chila?
35 Então os líderes judeus começaram a comentar: — Para onde será que ele vai que não o poderemos achar? Será que ele vai morar com os judeus que moram no estrangeiro? Será que vai ensinar os não judeus?
36 ¿Wach queʼel i tzij-i chi xu bij chake? Man xu bij: “Quin i tzucuj na, péro n-quin i rik taj, man n-quix oc taj pa i quin ʼe wi yin,” xcha. ¿Wach usucʼ ile? —xe cha.
36 O que será que ele quis dizer quando afirmou: “Vocês vão me procurar e não vão me achar, pois não podem ir para onde eu vou”?
37 I qʼuisbal ʼij re i nimaʼij chila, mas ʼo u ʼij. Chupam i ʼij-le, i Jesus xtaqʼui ʼan chiquiwach i winak y co xu bij: —Pachin jun ca cʼatic, cha pet wuʼ yin, chol u tuʼu i ya chi quin sujuj.
37 O último dia da festa era o mais importante. Naquele dia Jesus se pôs de pé e disse bem alto:
38 We jun coʼon ile, queʼel ʼuri pacha i tzʼibtal can chupam i wuj re i Dios, chi cu bij: “Pachin i cu cuba u cʼux chwe yin, u cʼux ire coʼon pacha ralaxbal ya; pacha ya cʼaslic quel che,” —xu bij i Jesus chique.
38 Como dizem as
39 I tzij chi xu bij i Jesus-le queʼelok: niʼpa i quiqui cuba qui cʼux che ire, coc ni u Tewal i Dios piqui cʼux coʼon panok. Are xu bij ile, cʼa maja ca kaj li u Tewal i Dios chuwach i jyub taʼaj, man cʼa maja coc i Jesus che u ʼij u chomal.
39 Jesus estava falando a respeito do Espírito Santo, que aqueles que criam nele iriam receber. Essas pessoas não tinham recebido o Espírito porque Jesus ainda não havia voltado para a presença gloriosa de Deus.
40 ʼO jujun chiquixol i winak, are xqui ta ile, xqui bij chiquiwach: —Katzij, i achi-ri are i ajbil u tzij i Dios chi koyʼem —xe cha.
40 Muitas pessoas que ouviram essas palavras afirmavam: — De fato, este homem é o
41 ʼO juban chic xqui bij: —Iri are i Crísto chi koyʼem —xe cha. Xak ʼo juban chic xqui bij: —¿Wach u ʼonquil ile? ¿Xataba ʼo Tolke ca pe pa Galiléa? ¡N-taj!
41 Outros diziam: — Ele é o E ainda outras pessoas perguntavam: — Mas será que o Messias virá da Galileia?
42 Chupam i wuj re i Dios cu bij: i Crísto chi ca petic, u muk u xiquin i ujer mam David: xak cu bij chi calax na pu tinimit i mam David; ile are i tinimit Belen. Rumal-i, n-are ti achi-le —xe cha.
42 As Escrituras Sagradas dizem que o Messias será descendente de Davi e vai nascer em Belém, onde Davi morou.
43 Teʼuri i winak xqui chap quib chi tzij rumal i Jesus.
43 Então o povo se dividiu por causa dele.
44 ʼO jujun xcaj teʼek u tzʼapixic, péro n-ta jun xu ya rib chu ʼonquil.
44 Alguns queriam prender Jesus, mas ninguém fez isso.
45 Teʼuri i policía re i rachoch i Dios xe tzalij chal cuʼ i je takawnak bic. I aj Fariséo winak xak i ajwab sacerdóte xqui tzʼonoj chique i policía-le: —¿Wuchac n-xi cʼam ta lok? —xe cha.
45 Os guardas voltaram para o lugar onde estavam os chefes dos sacerdotes e os fariseus , e eles perguntaram: — Por que vocês não trouxeram aquele homem?
46 I policía xqui bij: —N-ta jun chic achi ka tom wi ruʼ, pacha i tzij chi cu bij i achi-le; rumal-i n-xka cʼam ta lok —xe cha.
46 Eles responderam: — Nunca ninguém falou como ele!
47 Teʼuri i aj Fariséo xqui bij chique i policía: —¿Xak queje yix xix tʼortaj rumal i achi-le?
47 Então os fariseus disseram aos guardas: — Será que vocês também foram enganados?
48 ¿Xataba ʼo jun chake yoj oj aj Fariséo, u cojom u tzij? Mi jun. Xak mi jun kajʼatzil yoj u cubam u cʼux che i achi-le.
48 Por acaso alguma autoridade ou algum fariseu creu nele?
49 I toʼ winak-le, qui cojom; péro ique n-quiqui ta tu be i ʼatbal tzij tzʼibtal canok; ique-le ʼo i cʼokbal-re i Dios piquiwi —xqui bij i aj Fariséo winak.
49 Essa gente que não conhece a Lei está amaldiçoada por Deus.
50 Are ʼuri ʼo jun chiquixol ique xchʼawic. Are i ma Nicodémo chi upon-nak ruʼ i Jesus aliʼal chaʼab. Xu bij chique:
50 Mas Nicodemos, que era um deles e que certa ocasião havia falado com Jesus, disse:
51 —I ka ʼatbal tzij tzʼibtal can rumal i mam Moises n-cu ya ta chake caka ya jun achi pa tojpen we n-caka ya ta che cu to rib chakawach. ʼO u chac coj taqʼui pa rakan we kas ʼo u mac.
51 — De acordo com a nossa Lei não podemos condenar um homem sem ouvi-lo primeiro e descobrir o que ele fez.
52 I rachiʼil xa xqui yoʼya, y xqui bij che: —¿Xataba yet xak at aj chila pa Galiléa? Cha tzucuj chupam i wuj re i Dios; cawil ʼut chi mi jun ajbil u tzij i Dios ca pe pa Galiléa —xe cha che.
52 — Por acaso você também é da Galileia? — perguntaram eles. — Estude as Escrituras Sagradas e verá que da Galileia nunca surgiu nenhum profeta .
53 Teʼuri, chi qui jujunal wi, xe ʼe chi cachoch.
53 — ausente —
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.