João 6

New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Teʼuri i Jesus xu ʼaxuj i alagun, Galiléa u bi, chi xak Tibérias ca bix che.
1 Depois disso, Jesus atravessou o lago da Galileia, que também é chamado de Tiberíades.
2 Je qʼui i winak xe terej bi chirij, man quilom chic i milágro u ʼanom are xe rutzirsaj i iwabib.
2 Uma grande multidão o seguia porque eles tinham visto os milagres que Jesus tinha feito, curando os doentes.
3 Teʼuri i Jesus xel bi che jun jyub cuʼ u tijoxelab y xe cubi chila.
3 Ele subiu um monte e sentou-se ali com os seus discípulos.
4 Ya ca nakajab i niraaʼij chi are i páscua que i aj Israel winak.
4 A Páscoa , a festa principal dos judeus, estava perto.
5 I Jesus cul chila, xe ril u qʼuial winak ca tijin cuponic ruʼ. Xu bij che i ma Felípe: —¿Pa caka loʼ wi i wa quiqui tijbej re conojel i winak-i?
5 Jesus olhou em volta de si e viu que uma grande multidão estava chegando perto dele. Então disse a Filipe:
6 Queje ile xu bij, xa ilbal-re wach cu bij i ma Felípe, man i Jesus u chʼobom chic wach coc chu ʼonquil.
6 Ele sabia muito bem o que ia fazer, mas disse isso para ver qual seria a resposta de Filipe.
7 I ma Felípe xu bij che: —Mi tene queb ciénto quetzal n-coʼon taj, loʼbal-re i caxlanwa ca yaʼ chique; mi tene we xa jutak biʼ caka ya chique, n-que u ʼon taj —xu bij.
7 Filipe respondeu assim: — Para cada pessoa poder receber um pouco de pão, nós precisaríamos gastar mais de duzentas moedas de prata .
8 Teʼuri xchʼaw i ma Andres chi jun chic chique u tijoxelab i Jesus, chi xak ratz u chaʼ i ma Simon Pédro. Xu bij che i Jesus:
8 Então um dos discípulos, André, irmão de Simão Pedro, disse:
9 —ʼO jun acʼal chi, rucʼam queb car xak joʼob caxlanwa ʼantal che cebáda. Péro we xui ile, n-coʼon taj man je qʼui i winak —xu bij.
9 — Está aqui um menino que tem cinco pães de cevada e dois peixinhos. Mas o que é isso para tanta gente?
10 I Jesus xu bij chique: —Chi bij chique i winak chi que cubiʼic —xu bij. Pa i je ʼo wi-le, chom i qʼuim ʼo che, y conojel xe cubiʼic; colo je joʼob mil achiab.
10 Jesus disse: Então todos se sentaram. (Havia muita grama naquele lugar.) Estavam ali quase cinco mil homens.
11 Teʼuri i Jesus xu cʼam i caxlanwa; are ʼuri xu cʼamwaj xu tioxij che i Dios, y xu ya chique u tijoxelab. Ique xqui jach chique conojel i winak chi je culic. Xak queje xoʼon che i car, xu ya chique niʼpa u nimal cacaj.
11 Em seguida Jesus pegou os pães, deu graças a Deus e os repartiu com todos; e fez o mesmo com os peixes. E todos comeram à vontade.
12 Are xe noj i winak conojel, i Jesus xu bij chique u tijoxelab: —Chi molo ronojel i chʼakatak chi n-xqʼuis taj, n-ʼus taj toʼ ca ʼani cʼax che —xu bij.
12 Quando já estavam satisfeitos, ele disse aos discípulos:
13 Are xqui molo, xnoj cablajuj coban che. Ile are i chʼakatak chi n-xqʼuis ta che i joʼob caxlanwa re cebáda.
13 Eles ajuntaram os pedaços e encheram doze cestos com o que sobrou dos cinco pães.
14 Teʼuri i winak, are xquil i milágro-le chi xoʼon i Jesus chiquiwach, xqui bij: —Katzij, iri are i ajbil u tzij i Dios chi koyʼem u cʼunic chuwach i jyub taʼaj —xe cha.
14 Os que viram esse milagre de Jesus disseram: — De fato, este é o
15 I Jesus xu nabej chi i winak-le cacaj quiqui ʼan pen che, chi quiqui cʼam bic, y quiqui ʼan qui ʼatol tzij che. Rumal-i, xel chiquixol, y xel chubi mas che i jyub utuquel.
15 Jesus ficou sabendo que queriam levá-lo à força para o fazerem rei; então voltou sozinho para o monte.
16 Are ya coc aʼab, i u tijoxelab i Jesus xe kaj li chu chiʼ i alagun.
16 De tardinha, os discípulos de Jesus desceram até o lago.
17 Teʼuri xe oc chupam jun bárco, y xqui maj bi qui be chuwi ya, ʼenam-que cʼa pa tinimit Capernaum. Ya ocnak chic aʼab, i Jesus cʼa maja ca kaj li che i jyub.
17 Subiram num barco e começaram a atravessar o lago na direção da cidade de Cafarnaum. Quando já estava escuro, Jesus ainda não tinha vindo se encontrar com eles.
18 Are je ʼo chic chuwi ya, xpe jun tew, nim u choʼab; i uwi ya lic xu ticba silabic rumal i tew.
18 De repente, um vento forte começou a soprar e a levantar as ondas.
19 Ique je bin-nak chic chuwi ya, colo jun légua ruʼ nicʼaj. Xak teʼet xquilo chi Jesus ca tijin u tejebic ruʼ i bárco; lic ca bin chuwi ya. Are xquilo, xqui xij quib che.
19 Os discípulos já tinham remado uns cinco ou seis quilômetros, quando viram Jesus andando em cima da água e chegando perto do barco. E ficaram com muito medo.
20 Are ʼuri i Jesus xu bij chique: —¡Mi xij iwib! Xa yin —coʼon chique.
20 Mas Jesus disse:
21 Rumal-i xcubi qui cʼux, y xqui cʼulaj i Jesus cuʼ pa bárco. Juntir, xe upon che i lugar pa ʼenam-wi que.
21 Então eles o receberam com prazer no barco e logo chegaram ao lugar para onde estavam indo.
22 Chucab ʼij, i winak chi xe canaj can chila pa xqui tij wi i caxlanwa, quetaʼam chi xa jun bárco ʼo teʼek chu chiʼ i ya. Xqui nabej chi i u tijoxelab i Jesus xe ʼe chupam i bárco-le, xak xquetamaj chi Jesus n-xa ʼe ta cuʼ.
22 No dia seguinte a multidão que estava no lado leste do lago viu que ali só havia um barco pequeno. Sabiam que Jesus não tinha embarcado com os discípulos, pois estes haviam saído sozinhos.
23 Tzʼakat je ʼo chila, xe upon juban bárco je aj pa tinimit Tibérias. Xe qʼuiji chu nakaj i lugar pa qui tijom wi i caxlanwa, are xutzin i Kajwal chu tioxixic che i Dios.
23 Enquanto isso, outros barcos chegaram da cidade de Tiberíades e encostaram perto do lugar onde a multidão tinha comido pão depois de o Senhor Jesus ter dado graças.
24 I winak, are xquilo chi Jesus, tak i u tijoxelab, je n-ta chic chila pa xqui tij wi i wa, xe oc chupam tak i bárco-le; teʼuri xe ʼax chʼakap cʼa Capernaum chu tzucuxic i Jesus.
24 Quando viram que Jesus e os seus discípulos não estavam ali, subiram nos barcos e saíram para Cafarnaum a fim de procurá-lo.
25 I winak-le, are xe upon chʼaka alagun, xqui rik i Jesus. —Tijonel, ¿umpa xat ʼax li chi? —xe cha che.
25 A multidão encontrou Jesus no lado oeste do lago, e perguntaram a ele: — Mestre, quando foi que o senhor chegou aqui?
26 I Jesus xu bij chique: —Katzij i quin bij chiwe, yix quin i tzucuj xa rumal xix in tzuku. Xa rumal xix nojic quin i tzucuj; n-are ta rumal xi ta u be i nimak tak milágro chi in ʼanom.
26 Jesus respondeu:
27 Mi ya i cʼux chu chʼaquic i wa chi xa ca qʼuisic; are chi ya i cʼux chu chʼaquic i wa chi n-ca qʼuis taj; chi chʼaca i wa chi cu ya i cʼaslemal chi n-ca qʼuis ta chic. I wa-le chi quin bij chiwe, ca yaʼ chiwe wumal yin chi in Achi aj Chicaj. Quin tiqui chu yaʼic chiwe man i Dios, chi i Ta Chicaj, u cʼutum chi u yom pinʼab quin ʼan ile —xu bij i Jesus chique.
27 Não trabalhem a fim de conseguir a comida que se estraga, mas a fim de conseguir a comida que dura para a vida eterna. O
28 Teʼuri xqui tzʼonoj che: —¿Wach nawi caka ʼano ʼanbal re i chac chi craj i Dios? —xe cha.
28 — O que é que Deus quer que a gente faça? — perguntaram eles.
29 I Jesus xu bij chique: —I chac yix chuwach i Dios are iri: chi cuba i cʼux chwe yin, man i Dios in u takom lok.
29 — Ele quer que vocês creiam naquele que ele enviou! — respondeu Jesus.
30 Xqui tzʼonoj chic che: —¿Wach i cʼutbal re a choʼab ca ʼan na chakawach, caka cojbej-re a tzij? ¿Wach i nim laj séña ca ʼan na?
30 Eles disseram: — Que milagre o senhor vai fazer para a gente ver e crer no senhor? O que é que o senhor pode fazer?
31 I katit ka mam ujer, are je ʼo pa jyub tzʼinilic, xe tzuk che i wa aj chicaj, mana u bi. Ketaʼam ile man chuwach i wuj re i Dios, queje iri cu bij: “Xu ya i wa chique chi xpe chicaj, tzukbal que.” Queje ile tzʼibtalic —xqui bij.
31 Os nossos antepassados comeram o maná no deserto, como dizem as Escrituras Sagradas : “Do céu ele deu pão para eles comerem.”
32 I Jesus xu bij chique: —(Qui bij yix chi are i mam Moises xyaw i wa-le chique.) Katzij i quin bij chiwe, n-are ti mam Moises xyaw i wa aj chicaj chique; are i Dios. Xui-ri, i wa-le n-xu ya ti qui cʼaslemal chi n-ca qʼuis taj. Péro woʼor in Kajaw cu ya i sakil wa aj chicaj chiwe.
32 Jesus disse:
33 Are i sakil wa chi cu ya i Dios, are i Jun chi kajnak li chicaj. Ire cu ya i sakil cʼaslemal chique i winak chuwach i jyub taʼaj —xu bij i Jesus chique.
33 Porque o pão que Deus dá é aquele que desce do céu e dá vida ao mundo.
34 Teʼuri xqui bij che: —Kajwal, cha ya na chake i wa-le ronojel tak ʼij.
34 — Queremos que o senhor nos dê sempre desse pão! — pediram eles.
35 I Jesus xu bij chique: —Yin i wa-le chi cu ya i sakil cʼaslemal; pachin jun ca cʼun wuʼ, n-ca pe ta chic u numic; pachin cu cuba u cʼux chwe n-ca pe ta chic i cʼatic pu cʼux.
35 Jesus respondeu:
36 Xui-ri yix, pacha xin bij ʼut, n-quix cojon taj, tupu iwilom chic in wach.
36 Mas eu já disse que vocês não creem em mim, embora estejam me vendo.
37 Conojel niʼpa i que yaʼ chwe rumal in Kajaw, que cʼun wuʼ. Niʼpa i cacaj que terej chwij, n-que in tzalijsaj tubic.
37 Todos aqueles que o Pai me dá virão a mim; e de modo nenhum jogarei fora aqueles que vierem a mim.
38 Man yin xin pe chicaj, n-are ta col in ʼana pacha i cwaj yin; xa are col in ʼana pacha i craj i Jun chi in takawnak lok.
38 Pois eu desci do céu para fazer a vontade daquele que me enviou e não para fazer a minha própria vontade.
39 Are i craj in Kajaw chi xin u tak lok are iri: chi mi jun quin sach chique i je u yom chwe; queje ile, que in walijsaj na chiquixol i camnak pa qʼuisbal ʼij.
39 E a vontade de quem me enviou é esta: que nenhum daqueles que o Pai me deu se perca, mas que eu ressuscite todos no último dia.
40 Man are i craj i xin takaw lok are iri: conojel niʼpa i quiquil u be in pachin yin, chi in u Cʼojol i Dios, xak quiqui cuba qui cʼux chwe, ca yaʼ ni cʼaslemal chique chi n-tu qʼuisic. Xak quin cʼunsaj sak chiquiwach chiquixol i camnak pa qʼuisbal ʼij —xu bij i Jesus chique.
40 Pois a vontade do meu Pai é que todos os que veem o Filho e creem nele tenham a vida eterna; e no último dia eu os ressuscitarei.
41 Are ʼuri i qui nimakil i aj Israel winak xpe coywal che y xe oc chu chʼachʼaxic chiquiwach, man xu bij chique, “Yin i wa chi xpe chicaj,” xu bij.
41 Eles começaram a criticar Jesus porque ele tinha dito: “Eu sou o pão que desceu do céu.”
42 Ique xqui bij: —I achi-ri xa are i ma Jesus, u cʼojol i ma Jose; lic ketaʼam qui wach u kajaw u chuch. ¿Wuchac ʼut cu bij woʼor chi kajnak li chicaj? —xe cha.
42 E diziam: — Este não é Jesus, filho de José? Por acaso nós não conhecemos o pai e a mãe dele? Como é que agora ele diz que desceu do céu?
43 I Jesus xu bij chique: —Chi mayij in chʼachʼaxic chiwach.
43 Jesus respondeu:
44 N-ta jun ca cʼun wuʼ yin, we n-are ti in Kajaw ca cʼamaw lok, chi in u takom li yin. Xak quin cʼunsaj sak chuwach chiquixol i camnak pa qʼuisbal ʼij.
44 Só poderão vir a mim aqueles que forem trazidos pelo Pai, que me enviou, e eu os ressuscitarei no último dia.
45 I ajbil u tzij i Dios ujer xqui tzʼibaj i tzij-i: “I Dios que u tijoj na conojel.” Queje ile tzʼibtalic. I tzij-le queʼelok chi conojel niʼpa i quiqui ta u be wach cu bij i Ta, y xak que naw che ire, que cʼun ʼuri wuʼ yin.
45 Nos
46 Katzij mi jun winak rilom u wach i Ta, xa jun ilawnak u wach, xui yin, man in petnak chila ruʼ ire.
46 Isso não quer dizer que alguém já tenha visto o Pai, a não ser aquele que vem de Deus; ele já viu o Pai.
47 Sak laj tzij i quin bij chiwe: pachin jun cu cuba u cʼux chwe yin, ʼo u cʼaslemal chi n-ca qʼuis ta chic.
47 — Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem crê tem a vida eterna.
48 Are yin i wa chi cu ya i sakil cʼaslemal.
48 Eu sou o pão da vida.
49 Iwatit i mam ujer, are xe bin pa jyub tzʼinilic, xqui tij i mana chi xpe chicaj; xui-ri i wa-le n-xu ya ti sakil cʼaslemal chique, man are xu rik i ʼij, xe camic.
49 Os antepassados de vocês comeram o maná no deserto, mas morreram.
50 Xui-ri ʼo jun wa petnak chicaj, chi pachin jun cu tijo, lic n-ca cam taj.
50 Aqui está o pão que desce do céu; e quem comer desse pão nunca morrerá.
51 Yin i wa-le chi petnak chicaj, are yin i wa chi lic cʼaslic. Pachin jun cu tij i wa-ri, i u cʼaslemal n-tu qʼuisic ʼuri. I wa chi quin ya yin are in chʼacul, quin ya wib piqui qʼuexel i winak, yabal-re qui cʼaslemal chuwach i jyub taʼaj —xu bij i Jesus chique.
51 Eu sou o pão vivo que desceu do céu. Se alguém comer desse pão, viverá para sempre. E o pão que eu darei para que o mundo tenha vida é a minha carne.
52 Rumal i tzij-le, i aj Israel winak xe oc chu chapic quib chi tzij chiquiwach: —¿Wach u ʼonquil ile, chi cu ya u chʼacul caka tijo? —xe cha.
52 Aí eles começaram a discutir entre si. E perguntavam: — Como é que este homem pode dar a sua própria carne para a gente comer?
53 I Jesus xu bij chique: —Sak laj tzij i quin bij chiwe: we yix n-qui tij ti u chʼacul i Achi aj Chicaj, xak we n-qui tuʼ ti u quiqʼuel, n-ti i cʼaslemal ʼuri.
53 Então Jesus disse:
54 Pachin jun cu tij in chʼacul y cu tuʼ in quiqʼuel, ʼo u cʼaslemal ʼuri chi n-ca qʼuis ta chic. Xak quin cʼunsaj sak chuwach chiquixol i camnak pa qʼuisbal ʼij.
54 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue tem a vida eterna, e eu o ressuscitarei no último dia.
55 Queje ile quin bij, man in chʼacul are i sakil wa; xak in quiqʼuel are i sakil ya.
55 Pois a minha carne é a comida verdadeira, e o meu sangue é a bebida verdadeira.
56 Pachin jun cu tij in chʼacul, xak cu tuʼ in quiqʼuel, ca qʼuiji ʼuri wuʼ yin, xak yin quin qʼuiji ruʼ ire.
56 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue vive em mim, e eu vivo nele.
57 I Ta chi xin u tak lok, ire cʼaslic; rumal ire, xak yin in cʼaslic. Xak queje ile, we jun cu tzuk rib chwe yin, ca cʼasi na wumal yin.
57 O Pai, que tem a vida, foi quem me enviou, e por causa dele eu tenho a vida. Assim, também, quem se alimenta de mim terá vida por minha causa.
58 Queje i wa ile chi kajnak li chicaj; i wa-le n-are ta pacha i mana chi xqui tij iwatit i mam, man ique xak xe camic are xu rik qui ʼij. Are i cu tij i wa-ri chi quin ya yin, cu rik u cʼaslemal chi n-ca qʼuis ta chic —xu bij.
58 Este é o pão que desceu do céu. Não é como o pão que os antepassados de vocês comeram e mesmo assim morreram. Quem come deste pão viverá para sempre.
59 Are i tzij-le xu bij i Jesus, are xe u tijoj wi i winak pa molbalʼib que i aj Israel pa tinimit Capernaum.
59 Jesus disse isso quando estava ensinando na sinagoga de Cafarnaum.
60 I je teren chirij, are xqui ta i tzij-le, je qʼui chique xqui bij: —Cʼax u tayiquil i tzij-le; ¿pachin ca chʼijaw u tayic ile? —xe cha.
60 Muitos seguidores de Jesus ouviram isso e reclamaram: — O que ele ensina é muito difícil! Quem pode aceitar esses ensinamentos?
61 I Jesus xu nabej wach quiqui bij chiquiwach. Rumal-i xu tzʼonoj chique: —¿Tzel qui ta i xin bij-le?
61 Não disseram nada a Jesus, mas ele sabia que eles estavam resmungando contra ele. Por isso perguntou:
62 ¿Wach nawi qui bij we quin iwilo quin ʼel chubi chicaj pa in ʼo wi teʼek, yin chi in Achi aj Chicaj?
62 E o que aconteceria se vocês vissem o
63 Are i ranima jun winak, are i ca yaw u cʼaslemal i u chʼacul; i toʼ chʼaculaj n-ta cu chacuj. Xak queje i tzij ile chi xin bij chiwe, are i ca yaw i sakil cʼaslemal, are i ca yaw i u Tewal i Dios pi cʼux.
63 O Espírito de Deus é quem dá a vida, mas o ser humano não pode fazer isso. As palavras que eu lhes disse são espírito e vida,
64 Xui-ri, cʼo jujun chiwe yix chi n-qui coj taj —xu bij chique. I Jesus retaʼam chu xebal pachin n-cacaj ta que cojonic, xak retaʼam pachin i jun chi ca jachaw na che i camic.
64 mas mesmo assim alguns de vocês não creem. Jesus disse isso porque já sabia desde o começo quem eram os que não iam crer nele e sabia também quem ia traí-lo.
65 Xu bij chic: —Rumal-i, in bim chiwe n-ta jun toʼ ca cʼun wuʼ yin, we n-are ta in Kajaw ca cʼamaw lok —xu bij chique.
65 Jesus continuou:
66 I je teren chirij, are xqui ta ile, je qʼui xcoʼtaj canok; n-xe terej ta chic chirij.
66 Por causa disso muitos seguidores de Jesus o abandonaram e não o acompanhavam mais.
67 Teʼuri xu bij chique i cablajuj u tijoxelab: —Y yix, ¿mok xak quiwaj ʼenam? —xu bij.
67 Então ele perguntou aos doze discípulos:
68 Are ʼuri i ma Simon Pédro xu bij che: —Kajwal, ¿Pachin ruʼ coj ʼe wi? Mi jun; xui yet ca bij i tzij chake chi cu ya i cʼaslemal n-tu qʼuisic.
68 Simão Pedro respondeu: — Quem é que nós vamos seguir? O senhor tem as palavras que dão vida eterna!
69 Yoj ka cubam chic ka cʼux chawe; ketaʼam chi yet at Crísto, u Cʼojol i Dios chi lic cʼaslic —coʼono.
69 E nós cremos e sabemos que o senhor é o Santo que Deus enviou.
70 I Jesus xu bij chique: Xix in cha yix, ix cablajuj; tupu yin xix in cha, xui-ri ʼo jun chiwe chi xa itzel —xu bij.
70 Jesus disse:
71 I tzij xu bij-le, re i ma Júdas chi u cʼojol i ma Simon Iscarióte. Man i ma Júdas-le, are i ca jachaw na che i camic, tupu are jun chique i cablajuj tijoxelab je chatal rumal i Jesus.
71 Ele estava falando de Judas, filho de Simão Iscariotes. Pois Judas, embora fosse um dos doze discípulos, ia trair Jesus.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 6, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.