João 1
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NVT
1 Are cʼa maja ca jekan u xebal ʼij sak, i Crístoʼax ʼo wi. Ire ʼo ruʼ i Dios; ire lic Dios.
1 No princípio, aquele que é a Palavra já existia. A Palavra estava com Deus, e a Palavra era Deus.
2 Cʼa chu xebal, ire ʼax ʼo wi ruʼ i Dios.
2 Ele existia no princípio com Deus.
3 Ronojel niʼpa i ʼolic, are ire xa ʼanawic junam ruʼ i Dios; n-ta xak ʼolic we n-are ti ire xa ʼanawic.
3 Por meio dele Deus criou todas as coisas, e sem ele nada foi criado.
4 Are ire, are u xebal ronojel i cʼaslemal; i cʼaslemal chi ca pe ruʼ ire, lic are i sak, ca sakirsaw qui nojbal i winak.
4 Aquele que é a Palavra possuía a vida, e sua vida trouxe luz a todos.
5 Are i sak-i, ca tzun chupam i ʼekumal; i ʼekumal n-ca tiqui ta chu chupic i sak-le.
5 A luz brilha na escuridão, e a escuridão nunca conseguiu apagá-la.
6 Xu rik i ʼij, i Dios xu tak li jun u takon, jun achi, ma Wan u bi.
6 Deus enviou um homem chamado João
7 Are u chac i achi-le, are cu bij chique i winak wach usucʼ i sak-le. Xol u bij i tzij chique, ʼutz conojel quiqui coj che pachin ca yaw i sak chique.
7 para falar a respeito da luz, a fim de que, por meio de seu testemunho, todos cressem.
8 N-are ti ma Wan ca yaw i sak-le, ire xa col u lapa i Jun chi ca yaw i sak-le.
8 Ele não era a luz, mas veio para falar da luz.
9 Queje ile xu ʼano man i Jun chi ca yaw i sak-le ya ca nakajab u cʼunic chuwach i jyub taʼaj. (Are ire are i Crísto, chi ca tzunsaw qui nojbal conojel i winak.)
9 Aquele que é a verdadeira luz, que ilumina a todos, estava chegando ao mundo.
10 Ire xcʼun chuwach i jyub taʼaj; tupu are ire ʼanawnak i jyub taʼaj, xui-ri, i winak n-xquetamaj tu wach.
10 Veio ao mundo que ele criou, mas o mundo não o reconheceu.
11 Ire xol ʼol cuʼ i ratz u chaʼ chi je rach aj tinimit, xui-ri, ique n-xqui cʼulaj ta cuʼ.
11 Veio a seu próprio povo, e eles o rejeitaram.
12 Xui-ri, ʼo jujun xqui cʼulaj cuʼ, y xqui cuba qui cʼux che; ique ʼut, xyaʼ chique xe u ʼon racʼal i Dios.
12 Mas, a todos que creram nele e o aceitaram, ele deu o direito de se tornarem filhos de Deus.
13 N-queje ta pacha cacʼal toʼ winak, n-queje ta pacha i je alaxnak xa rumal qui rayijbal i winak, n-queje taj; lic are i Dios xoʼon racʼal chique.
13 Estes não nasceram segundo a ordem natural, nem como resultado da paixão ou da vontade humana, mas nasceram de Deus.
14 I Crísto (chi “U Tzij i Dios” bital che) xoʼon achi che rib, y xqʼuiji chakaxol. Lic nim i cʼaxnabal u cʼux; lic xu cʼut i sak laj tzij re i Dios chake ruʼ wach tak i xu ʼano. Yoj kilom u ʼij u chomal chi xui ruʼ ire ʼo wi, chi are i mer Racʼal i Dios; xa jun ʼolic.
14 Assim, a Palavra se tornou ser humano, carne e osso, e habitou entre nós. Ele era cheio de graça e verdade. E vimos sua glória, a glória do Filho único do Pai.
15 I ma Wan aj kajsanel ya xu bij pachin ire. Xu bij: —I achi-ri are i Jun chi xin lap chiwe, are xin bij chi ca cʼun Jun chic chwijil yin, ʼatz u ʼij chinwach yin, man ire ʼax ʼo wi are xin alax yin.
15 João deu testemunho dele quando disse em alta voz: “Este é aquele a quem eu me referia quando disse: ‘Alguém virá depois de mim, muito mais poderoso que eu, pois existia muito antes de mim’”.
16 Lic nim i rutzil u cʼux, rumal-i, qʼui i ʼutz cu ʼan chake; lic u terbalam rib i utzil chomal re ire chake.
16 De sua plenitude todos nós recebemos graça sobre graça.
17 Man i ʼatbal tzij re i Dios, are i mam Moises xcʼutuw chake; xui-ri, are i Jesucrísto xcʼutuw chake chi Dios cʼax coj u naʼo, xak xu sakij chake wach i sak laj tzij re i Dios.
17 Pois a lei foi dada por meio de Moisés, mas a graça e a verdade vieram por meio de Jesus Cristo.
18 I Jesucrísto, lic xak jun qui cʼux, xak jun qui noʼoj ruʼ i Dios. Mi jun ʼilawnak u wach i Dios; xui-ri, ketaʼam u wach rumal i Racʼal chi lic xa jun chirij, lic ruʼ ire petnak wi.
18 Ninguém jamais viu a Deus, mas o Filho único, que mantém comunhão íntima com o Pai, o revelou.
19 (ʼO jun achi, ma Wan u bi, xnabeaj chuwach i Jesus. Ire ca tijin chu kajsaxic ya piquiwi i winak chu chiʼ i ya Jordan.) Are ʼo chila, xe upon juban sacerdóte, xak juban aj patanib re i rachoch i Dios pa Jerusalen. Ique je taktal bi cumal i qui nimakil i aj Israel winak chu tzʼonoxic che i ma Wan pachin ire (mokxa are i Crísto).
19 Este foi o testemunho de João quando os líderes judeus enviaram de Jerusalém sacerdotes e levitas para lhe perguntar: “Quem é você?”.
20 Ire n-xruwaj tu wach, xu bij chique chi n-are taj. Ile pusucʼ i xu bij.
20 Ele respondeu com toda franqueza: “Eu não sou o Cristo”.
21 Teʼuri xqui tzʼonoj chic che: —¿At pachin ʼut; mok yet at ajbil u tzij i Dios mam Elías, mok xat walij chic? —xe cha. I ma Wan xu bij:Y xqui bij chic che:Ire xu bij:
21 “Então quem é você?”, perguntaram eles. “É Elias?” “Não”, respondeu ele. “É o Profeta por quem temos esperado?” “Não.”
22 —¿At pachin ʼut? Man yoj que ʼe ka bij chique i xoj qui tak lok. ¿Wach usucʼ a patan ʼut? —que cha che.
22 “Afinal, quem é você? Precisamos de uma resposta para aqueles que nos enviaram. O que você tem a dizer de si mesmo?”
23 I ma Wan xu bij chique: —Yin in are i jun chi xu bij i mam Isaías ujer chi ca cʼun na. In are i jun chi ca siqʼuin chu bixquil i tzij-i pa tak jyub tzʼinilic: “¡Ya ca pe i Kajwal! Chi sucʼba i u bechu wach” —xu bij i ma Wan chique.
23 João respondeu com as palavras do profeta Isaías: “Eu sou uma voz que clama no deserto: ‘Preparem o caminho para a vinda do Senhor!’”.
24 I achiab, chi xqui tzʼonoj che ma Wan pachin ire, je takom bi cumal i aj Fariséo winak.
24 Então os fariseus que tinham sido enviados
25 Teʼuri xqui tzʼonoj chic che: —We n-yet ti at Crísto, mi mam Elías, mi i nim laj ajbil u tzij i Dios chi koyʼem, ¿wuchac ʼut ca kajsaj ya piquiwi i winak? —xe cha.
25 lhe perguntaram: “Se você não é o Cristo, nem Elias, nem o Profeta, que direito tem de batizar?”.
26 I ma Wan xu bij chique: —Yin, katzij quin kajsaj ya piquiwi i winak, péro chixol yix ʼo jun nim laj winak n-iwetaʼam tu wach.
26 João lhes disse: “Eu batizo com água, mas em seu meio há alguém que vocês não reconhecem.
27 Ire ca cʼun chwijil yin, xui-ri, ʼax ʼo wi chinwach yin. Nim ni u ʼij ire chinwach yin; n-ca majaw ta chwe quin ʼan mocom che wib chirij ire, mi tene ca majaw chwe quin quir u wach u xajab che —xu bij i ma Wan.
27 Embora ele venha depois de mim, não sou digno de desamarrar as correias de sua sandália”.
28 Ronojel iri xa ʼani che jun taʼaj u bi Betábara, chʼaka ya re i Jordan, chila pa cu kajsaj wi ya i ma Wan.
28 Esse encontro aconteceu em Betânia, um povoado a leste do rio Jordão, onde João estava batizando.
29 Chucab ʼij, i Jesus xupon ruʼ i ma Wan. Ire, are xril u wach i Jesus, xu bij chique i winak: —Chiwilapeʼ, are i Jun-i are pacha jun ral chij chi ca camsax chuwach i Dios tojbal re qui mac i winak ronojel u wach i jyub taʼaj.
29 No dia seguinte, João viu Jesus caminhando em sua direção e disse: “Vejam! É o Cordeiro de Deus, que tira o pecado do mundo!
30 Are ire-le xin lapo are xin bij chi ca cʼun jun chwijil yin chi lic ʼatz u ʼij chinwach yin, man ʼax ʼo wi chinwach.
30 Era a ele que eu me referia quando disse: ‘Um homem virá depois de mim, muito mais poderoso que eu, pois existia muito antes de mim’.
31 Yin n-wetaʼam ta teʼek pachin ire, xui-ri, xin paxsaj rason chique i aj Israel. Are rumal-i xin cʼunic, xin kajsaj ya piquiwi i winak —xu bij ma Wan chique.
31 Eu não o conhecia, mas vim batizando com água para que ele fosse revelado a Israel”.
32 Xak xu bij: —I u Tewal i Dios xkaj li chicaj pacha palomax ca ʼanawic. Xkajic y xcanaj puwi i achi-le. Yin mísmo xwilo.
32 Então João deu o seguinte testemunho: “Vi o Espírito Santo descer do céu na forma de uma pomba e permanecer sobre ele.
33 Yin n-wetaʼam ta teʼek pachinok, péro i Dios chi xin u tak chu kajsaxic ya piquiwi i winak xu bij chwe: “Coʼon panok, in Tewal ca kaj lok y ca canaj puwi jun achi; are cawil ile, cawetamaj ʼuri chi i achi-le are i ca kajsaw in Tewal piquiwi i winak.” Queje ile xu bij i Dios chwe.
33 Eu não sabia quem ele era, mas, quando Deus me enviou para batizar com água, disse-me: ‘Aquele sobre o qual você vir o Espírito descer e permanecer, esse é o que batizará com o Espírito Santo’.
34 Yin wilom chic pacha i xu bij i Dios; rumal-i, quin bij chiwe chi i achi-le lic are i Racʼal i Dios —xu bij i ma Wan chique.
34 Eu vi isso acontecer e, portanto, dou testemunho de que ele é o Filho de Deus”.
35 Chucab ʼij, ʼo tan chic i ma Wan aj kajsanel ya chu chiʼ i ya-le, xak je ʼo queb u tijoxelabruʼ.
35 No dia seguinte, João estava novamente com dois de seus discípulos.
36 I ma Wan xril u wach i Jesus chi xicʼaw pan chu nakaj; xu cʼut chique i winak y xu bij chique: —Chiwilapeʼ, are ire-le, are i pacha i chij chi u yom ni Dios pa ka qʼuexel, tojbal-re ka mac —xu bij.
36 Quando viu Jesus passar, olhou para ele e declarou: “Vejam! É o Cordeiro de Deus!”.
37 I queb u tijoxelab i ma Wan, are xqui ta ile, xe terej bi chirij i Jesus.
37 Ao ouvirem isso, os dois discípulos de João seguiram Jesus.
38 I Jesus xtzun chirij, xe ril i queb chi je teren bi chirij, y xu bij chique:Ique xqui bij:
38 Jesus olhou em volta e viu que o seguiam. “O que vocês querem?”, perguntou. Eles responderam: “Rabi (que significa ‘Mestre’), onde o senhor está hospedado?”.
39 I Jesus xu bij chique:Teʼuri ique xe ʼe ruʼ y xquilo pa jekel wi. I ʼor-le, colo a las cuátro re u kajbal ʼij, y xe kajsan ʼij ruʼ.
39 “Venham e vejam”, disse ele. Eram cerca de quatro horas da tarde quando o acompanharam até o lugar onde Jesus estava hospedado, e passaram o resto do dia com ele.
40 Queje ile xqui ʼan i queb chi xqui ta u tzij i ma Wan y xe terej bi chirij i Jesus. Jun chique are i ma Andres, chi ratz u chaʼ i ma Simon Pédro.
40 André, irmão de Simão Pedro, era um dos dois que ouviram o que João tinha dito e seguiram Jesus.
41 I ma Andres-le, juntir xa ʼe la chu tzucuxic i ma Simon, y xu bij che: —Ka rikom i Mesías, i Jun chi chatal rumal i Dios chaka toʼic —xu bij. I usucʼ i tzij-le queʼelok “i Crísto”.
41 André foi procurar seu irmão, Simão, e lhe disse: “Encontramos o Messias (isto é, o Cristo)”.
42 Teʼuri i ma Andres xu cʼam bi i ma Simon ruʼ i Jesus. I Jesus, are xril u wach, xu bij che: —Yet at a-Simon, racʼal i ma Jonas, péro yin quin ya pa bi woʼor: chi at a-Céfas —xu bij. I tzij a-Céfas xak queʼelok a-Pédro.
42 Então André levou Simão para conhecer Jesus. Olhando para ele, Jesus disse: “Você é Simão, filho de João, mas será chamado Cefas (isto é, Pedro)”.
43 Chucab ʼij, i Jesus xu chʼob ʼenam pa Galiléa; xu rik chuwach i ma Felípe y xu bij che: —Jo wuʼ —coʼono.
43 No dia seguinte, Jesus decidiu ir à Galileia. Encontrou Filipe e lhe disse: “Siga-me”.
44 I u tinimit i ma Felípe, are i Betsáida, xak jun qui tinimit cuʼ i ma Andres y ma Pédro.
44 Filipe era de Betsaida, cidade natal de André e Pedro.
45 Teʼuri i ma Felípe xa ʼe chu tzucuxic i ma Natanael, y xu bij che: —Ya xkil u wach i achi, chi u tzʼibam can i mam Moises ujer chi cakil na. Are i jun chi xak qui tzʼibam i ujer ajbil u tzij i Dios. I achi-le are i Jesus aj Nazaret, chi racʼal i ma Jose —xu bij i ma Felípe.
45 Filipe foi procurar Natanael e lhe disse: “Encontramos aquele sobre quem Moisés, na lei, e os profetas escreveram! Seu nome é Jesus de Nazaré, filho de José”.
46 I ma Natanael xu bij che: —¿ʼO nawi jun nim laj winak cwalij che i tinimit Nazaret? —xu bij. I ma Felípe xu bij che: —Chat petok, chol awila —coʼon che; y xa ʼec.
46 “Nazaré!”, exclamou Natanael. “Pode vir alguma coisa boa de Nazaré?” “Venha e veja você mesmo”, respondeu Filipe.
47 I Jesus, are xril u wach i ma Natanael chi ca tijin u tejebic ruʼ, xu bij: —I achi-ri lic ʼutz laj aj Israel; ire n-ca tʼoron taj, mi xa ta jubiʼ —coʼono.
47 Jesus viu Natanael se aproximar e disse: “Aí está um verdadeiro filho de Israel, um homem totalmente íntegro”.
48 I ma Natanael xu tzʼonoj che:I Jesus xu bij che: —Yin xwil a wach are at ʼo chuxeʼ i cheʼ higuéra; xwil a wach are maja cat u siqʼuij i a-Felípe.
48 “Como o senhor sabe a meu respeito?”, perguntou Natanael. Jesus respondeu: “Vi você sob a figueira antes que Filipe o chamasse”.
49 I ma Natanael xu bij che: —At Tijonel, katzij at Racʼal i Dios; yet at ka ʼAtol Tzij chi koyʼem yoj oj aj Israel —xu bij che.
49 Então Natanael exclamou: “Rabi, o senhor é o Filho de Deus, o Rei de Israel!”.
50 Teʼuri i Jesus xu bij che: —¿Quin a cojo xa rumal xin bij chawe chi xat wil chuxeʼ i cheʼ-le? Mas nim i milágro cawil na chuwach ile, cʼutbal-re in pachin yin.
50 Jesus lhe perguntou: “Você crê nisso porque eu disse que o vi sob a figueira? Você verá coisas maiores que essa”.
51 Teʼuri xu bij: —Katzij quin bij chiwe, yix quiwil ni caj jakalic, tak i ángel re i Dios ʼo que ʼel bic, y que kaj li pinwi yin, chi in Achi aj Chicaj —xu bij i Jesus chique.
51 E acrescentou: “Eu lhes digo a verdade: vocês verão o céu aberto e os anjos de Deus subindo e descendo sobre o Filho do Homem”.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.